Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

CUPRINS
Introducere:
1
Capitolul I: RAIFFEISEN SA si pozitia sa in ansamblul sistemului bancar din Rominia 3
Institutii financiar bancare: aparitie functii. Rolul bancilor comerciale in cadrul sistemului bancar actual 3
1.2. Tipuri de banci 6
1.3. Sistemul financiar - bancar si de asigurari existent in Rominia 7
1.4. Necesitatea privind intarirea sistemului bancar in Rominia 8
1.5. RAIFFEISEN SA- in sistemul financiar - bancar din Rominia 13
1.5.1. Structura fondurilor proprii si organizarea bancii 13
1.5.2. Operatiuni efectuate de RAIFEISEN SA 15
1.5.3. Produse bancare lansate de RAIFFEISEN SA 18
1.5.4. Managementul activelor si pasivelor bancii 22
Capitolul II: Creditul bancar 27
Continutul, trasaturile si clasificarea creditului 27
Creditul bancar. Forme si functii 31
2.2.1. Caracteristicile si formele creditului bancar 31
2.2.2. Functiile creditului bancar 34
Rolul creditului bancar in economia de tranzitie 36
Capitolul III: Riscurile financiare. Riscul de nerambursare: prevenire si mod de gestionare 41
3.1. Riscuri bancare, prezentare generala 41
3.2. Elemente principale de risc in procesul de creditare. Factori de risc 43
3.3. Managementul global al riscurilor 46
3.3.1. Identificarea si evaluarea riscurilor bancare. 46
3.3.2. Controlul riscurilor 47
3.3.3. Masuri de evitare a riscurilor bancare 47
3.4. Riscurile bancare si clasificarea lor in diferite ipostaze 48
3.5. Riscul de nerambursare 51
3.5.1. Calitatea si selectarea creditelor 52
3.5.2. Gestiunea preventiva a riscului client 57
3.5.3. Determinarea riscului de nerambursare 61
3.6. Gestiunea riscului de credit global 64
3.6.1. Principiile gestiunii riscului de credit global 64
3.6.2. Indicatori ai riscului global de creditare 65
3.6.3. Finantarea riscului global de creditare 69
3.6.4. Rata dobinzii - sursa de finantare a riscurilor bancare 70
3.6.5. Retinerea riscului de creditare; rezervele pentru acoperirea pierderilor la portofoliul de credite 72
Capitolul IV: Studiu privind acordarea unui credit de catre RAIFFEISEN S.A 77
4.1. S.C. PRODUCT S.R.L. - prezentare generala 77
4.2. Analiza economico - financiara 79
4.2.1. Analiza situatiei economice in contextul pietei 79
4.2.2. Analiza financiara 79
4.3. Planul de afaceri 80
4.3.1. Proiectul si obiectivele lui 80
4.3.2. Evaluarea investitiei 81
4.3.3. Date privind datele de desfacere si promovarea vinzarilor 82
4.3.4. Informatii financiare privind activitate trecuta a firmei 83
4.3.5. Planul de finantare a investitiei si proiectiile financiare pentru perioada de rambursare a creditului 83
Concluzii 99
Bibliografie 101
Anexe 103
- 1 -

Alte date

?INTRODUCERE

Economia de piata presupune in mod necesar existenta unui sistem bancar care sa asigure mobilizarea tuturor disponibilitatilor monetare ale economiei si orientarea lor temporara in desfasurarea de activitati economice eficiente.

Prin activitatea desfasurata de banci, de colectare de resurse financiare concomitent cu plasarea acestora spre unitatile care resimt nevoi temporare suplimentare, acestea indeplinesc un rol important de intermediere bancara. În acest sens, creditul devine instrument activ in stimularea dezvoltarii economiei, prin intermediul lui incurajandu-se actiunea anumitor fenomene, in functie de obiectivele urmarite a se realiza.

Creditul este indispensabil economiei, de aceea modul de acordare a acestuia are o importanta majora, aici intervenind functia bancii de analist financiar pentru a orienta resursele spre cele mai eficiente plasamente.

În angajarea resurselor lor, bancile se confrunta cu o serie de riscuri:

- riscul de nerambursare;

- riscul lipsei de lichiditate;

- riscul variatiei ratei dobanzii pe piata;

- riscul de capital;

- riscul repatrierii capitalului in conditiile creditarii externe (riscul valutar si riscul de tara).

Acordand credite banca isi asuma mai multe tipuri de riscuri, acestea fiind determinate fie de calitatea celui care face imprumutul, fie de evolutia economica generala, fie de structura generala a bancii.

Se cunoaste faptul ca performanta bancara are doua dimensiuni: rentabilitate si risc, iar managementul bancar urmareste maximizarea performantelor bancare prin armonizarea urmatoarelor obiective: maximizarea rentabilitatii bancii, minimizarea expunerii la risc si incadrarea in normele de calitate si comportament prudential.

Considerarea tuturor riscurilor este un fapt necesar si important pentru fiecare banca, dar in conditiile amplitudinii procesului de recreditare, cunoasterea, evitarea si prevenirea lor este de o deosebita relevanta la nivel national.

Lucrarea de fata este structurata pe 4 capitole.

În Capitolul I, intitulat „RAIFFEISEN S.A. si pozitia sa in ansamblul sistemului bancar din Romania” sunt prezentate tipurile de banci, sistemul financiar-bancar si de asigurari existent in Romania, RAIFFEISEN S.A. in sistemul financiar-bancar din Romania si operatiunile efectuate de acesta.

Cel de-al doilea capitol „Creditul bancar” , analizeaza notiunea de credit in ansamblul sau, continutul, trasaturile, clasificarea, functiile si formele creditului, cat si rolul acestuia in economia de tranzitie.

În cel de-al treilea capitol sunt prezentate riscurile financiare, riscul de nerambursare-prevenire si modul de gestionare.

„Studiu privind acordarea unui credit de catre RAIFFEISEN S.A” constituie ultimul capitol al lucrarii de licenta, in care am prezentat cererea S.C. PRODUCT S.R.L., societate comerciala ce are ca obiect de activitate producerea si comercializarea produselor legumicole, pentru un credit.

Lucrarea de licenta se incheie cu concluziile pe care mi le+am exprimat in urma anlizei realizate prin studiul unor lucrari de specialitate si a legislatiei in vigoare existente in Romania.

CAPITOLUL I

RAIFFEISEN S.A. si pozitia sa

În ansamblul

sistemului bancar din Romania

1.1. Institutii financiar bancare: aparitie functii. Rolul bancilor comerciale in cadrul sistemului bancar actual.

Institutiile implicate in asigurarea legaturii sectorului monetar, cu economia, prin intermediul pietei monetare si a pietei capitalurilor, sunt denumite intermediari financiari, din care fac parte sectorul bancar si institutiile financiare nebancare, cum ar fi casele de afaceri, societati de constructii, companii de asigurari, fonduri de pensii, trusturi de investitii.

Bancile au aparut cu multe secole in urma; initial, activitatile bancare s-au limitat la pastrarea valorilor imobiliare ce le erau incredintate si la executarea platilor ordonate de clienti. Forma moderna de organizare a unitatilor bancare a fost prefigurata de Banca din Amsterdam (1609) si apoi de Banca Angliei (1694). Datorita unui amplu proces de dezvoltare si perfectionare, bancile contemporane si ceilalti intermediari financiari s-au impus in ultimul secol ca un agent economic angrenat foarte activ.

Bancile, institutiile financiare, societatile de asigurari – private, publice, mixte – reprezinta acel agent economic agregat care indeplineste rolul de intermediar financiar intre ceilalti agenti economici, gestioneaza instrumentele monetare si parghiile financiare ale unei tari.

Serviciile financiar - bancare, indiferent de forma de proprietate a celor care le presteaza, se desfasoara pe baza comerciala, lucrativa. Bancile au indeplinit si indeplinesc doua categorii de functii: active si pasive.

Principala functie activa a bancilor comerciale consta in acordarea de imprumuturi solicitantilor care intrunesc conditiile de bonitate financiara: capacitate economica a unei persoane fizice sau juridice de a restitui, la scadenta, creditele contractate impreuna cu dobanzile aferente, respectiv increderea pe care o inspira un solicitant de credite.

Împrumuturile se acorda fie pe seama capitalurilor proprii ale bancilor, fie pe cea a soldului activ rezultat din diferenta relativ permanenta dintre depunerile clientilor si restituirile medii solicitate de acestia la un moment dat.

Bancile mai desfasoara si alte servicii bancare active: gestionarea conturilor deponentilor, organizarea infiintarii de societati comerciale si plasarea titlurilor de valoare ale acestora.

Principala functie pasiva a organizatiilor financiar - bancare si de asigurari se refera la primirea spre pastrare a economiilor populatiei si agentilor economici nonfinanciari (depozitul). Alte functii pasive indeplinite de institutiile bancare constau in: primirea de depuneri a unor clienti pentru a executa din ele diferite plati la ordinele acestora, conducerea operatiunilor de casa ale intreprinderilor si institutiilor care solicita acest lucru.

În conditiile actuale, in tarile cu economie de piata consolidata sistemul bancar – financiar exercita, pe langa functiile traditionale si o serie de functii noi, prioritar macroeconomice. Astfel bancile coordoneaza platile (si incasarile) ce se efectueaza in intreaga economie nationala, gestioneaza moneda nationala si supravegheaza relatiile ei cu celelalte monede al tarilor. Bancile, institutiile financiare si societatile de asigurare indeplinesc, de asemenea rolul de intermediere financiara la nivelul economiei nationale, drenand economiile agentilor economici, ale intregii populatii spre domenii de mare interes pentru tara. Sistemul bancar are rolul de a restrictiona creditul. În anumite conditii si pe baza unor criterii speciale, bancile limiteaza riscul neacoperit al unor intreprinzatori prea entuziasti punandu-le anumite conditii restrictive. Prin diverse prevederi, se produce transformarea riscului, adica repartizarea lui relativ egala asupra tuturor debitorilor.

Gestionand fluxurile monetare in ansamblul lor, bancile exercita rol pronuntat de orientare economica, de modificare in structurile economice ale unei tari. Dispunand de mecanisme si tehnici prin care pot suplimenta instrumentele monetare, cunoscand situatia economica a intreprinderilor si chiar a guvernului, bancile si societatile financiare indeplinesc un rol strategic in tarile cu economie de piata.

Pentru acordarea dreptului de folosire a resurselor banesti date cu imprumut, inclusiv pentru alte servicii active, bancile pretind si incaseaza dobanda sau comision, dupa caz, pentru sumele pastrate in depozit, acestea platesc dobanda clientilor lor creditori. Diferenta dintre dobanzile incasate de banci si cele platite de ele constituie profitul bancar brut, daca din acesta se scad cheltuielile de administrare si intretinere ale bancii, ca si impozitele legale, ceea ce ramane se numeste profitul net al bancii.

Trebuie tinut cont ca prin gestiunea mijloacelor de plata bancile au drept clienti cvasitotalitatea agentilor economici si in conditiile cresterii rolului creditului le pot influenta si actiona asupra activitatii si comportamentului acestora. Ca urmare acordarea sau refuzarea unui credit poate exercita o influenta importanta, benefica sau invers asupra situatiei economice a unei intreprinderi.

1.2. Tipuri de banci

Amploarea crescanda a rolului institutiilor financiar - bancare, ca si diversificarea operatiunilor efectuate de ele au condus la constituirea diferitelor forme de banci si de institutii financiare la specializarea lor. Cea mai generala grupare a bancilor se concretizeaza in banci de emisiune (una in fiecare tara) si bancile comerciale.

Banca de emisiune (banca centrala ) detine o pozitie speciala in cadrul sistemului bancar al fiecarei tari, conferita de operatiunile pe care ea le efectueaza. Atributiile bancii de emisiune constau in: emiterea biletelor de banca, crearea si gestionarea puterii de plata in tara, supravegherea societatilor comerciale si a altor institutii de credit in sensul regularizarii volumului si costului creditului, conlucrarea cu Trezoreria pentru a conduce programul de imprumut al guvernului, conducerea politicii monetare si valutare a tarii cautarea cailor economice de mentinere a stabilitatii monetare si de asigurare a functionalitatii sistemului bancar.

Functia principala a bancilor centrale este cea de emisiune monetara, de punere in circulatie a bancnotelor si a monedei divizionare detinute de agentii nonfinanciari. Fiind institutie de emisiune, Banca Centrala pune in circulatie cantitatile de bani care, de regula, corespund nevoilor de lichiditate a economiei in ansamblul ei si care se incadreaza in obiectivele de politica monetara si bugetara a tarii. În acest sens, Banca Centrala joaca un rol indirect dar important in crearea de moneda.

Bancile Comerciale reprezinta un tip de intreprindere lucrativa specializata, care furnizeaza bani – capital – celorlalti agenti economici, persoane fizice si/sau juridice. Aceasta activitate se realizeaza mai ales pe baza resurselor banesti atrase, dar si a capitalului propriu. Bancile comerciale se impart in banci de depozit si banci ipotecare.