Jan 11 2025
STUDIU PRIVIND INTOCMIREA SI PREZENTAREA
Postat de licenteoriginale • In Recente
Cuprins
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
Extras din document
CUPRINSCAPITOLUL I. DELIMITARI PRIVIND SITUATIILE FINANCIARE 2
1.1. Reglement?ri contabile referitoare la situatiile financiare 2
1.2. Rolul/ importanta situtiilor financiare 8
1.3. IAS/IFRS in contabilitatea romaneasca 11
CAPITOLUL 2: ?NTOCMIREA SI PREZENTAREA SITUATIILOR FINANCIARE 14
2.1. Bilan?ul contabil 14
2.2. Contul de profit si pierdere 19
2.3. Situatia modific?rilor capitalului propriu 21
2.4. Situatia fluxurilor de trezorerie 22
CAPITOLUL 3: STUDIU DE CAZ PRIVIND ?NTOCMIREA SI PREZENTAREA SITUATIILOR FINANCIARE ?N CONFORMITATE CU IAS/IFRS LA S.C. ALTUR S.A. 25
3.1. Date generale privind firma S.C. Altur S.A. 25
3.2. ?ntocmirea situa?iilor financiare 28
3.2.1. Bilan?ul contabil 28
3.2.2. Contul de profit ?i pierdere 32
3.2.3. Situa?ia fluxurilor de trezorerie 34
3.2.4. Situa?ia modific?rilor capitalului propriu 36
3.3. Analiza echilibrului financiar al societatii 37
3.4. Analiza lichiditatii si solvabilitatii 41
3.5. Politici contabile la S.C. Altur S.A. 43
3.5.1. Principalele politici si optiuni contabile utilizate la ?ntocmirea situatiilor financiare ale S.C. Altur S.A. 43
3.5.2. Politici contabile referitoare la evenimente ulterioare datei bilantului 49
CONCLUZII 53
BIBLIOGRAFIE 55
ANEXE 56
Alte date
INTRODUCEREAdoptarea Standardelor Internationale de Raportare Financiara (IFRS) este un proces sistematic si complex de implementare a unui nou sistem de proceduri contabile si reprezinta mai mult decat o modificare a reglementarilor contabile. Este un nou sistem de evaluare a performantei, care trebuie adoptat la nivelul intregii entitati patrimoniale, care va schimba modalitatile de lucru si, de asemenea, este posibil sa impuna schimbari decisive in domeniul managementului strategic. Adoptarea unui limbaj global de raportare financiara, prin trecerea la aplicarea IFRS, le va permite entitatilor sa fie percepute corect, indiferent de originea utilizatorilor.
Situatiile financiare nu trebuie descrise ca fiind conforme cu IFRS decat daca satisfac toate cerintele impuse de aceste standarde. Aplicarea IFRS va permite grupurilor multinationale sa aplice principii contabile comune la nivelul tuturor filialelor, fapt care poate optimiza fluxul informational intern, precum si calitatea deciziilor manageriale.
In acelasi timp, IFRS poate facilita tranzactiile economice, prin asigurarea unui nivel mai mare de incredere, relevanta si consecventa a interpretarii contabile.
Pe pietele cu un nivel concurential in permanenta crestere, IFRS va permite entitatilor patrimoniale sa se raporteze la alte entitati similare de la nivel mondial si va permite investitorilor si altor parti interesate sa compare performanta cu competitorii de la nivel global. Entitatile care nu vor asigura aceasta comparabilitate, sau care nu pot realiza acest lucru, din cauza legislatiei nationale, vor fi dezavantajate, iar capacitatea acestora de a atrage investitori si capital si de a crea plus valoare, va fi afectata.
Fiecare standard este centrat pe un set de principii generale, pe o tema contabila sau pe un anumit sector de activitate. De exemplu: contabilitatea stocurilor, contabilitatea imobilizarilor, politici contabile, contracte de constructie, contracte de asigurari etc. Actualmente exista 30 de IAS (numerotate de la IAS 1 la IAS 41, cu unele inlocuiri si cuplari), 8 IFRS (IFRS 1 la IFRS 8) si 16 interpretari ale acestora emise de Comitetul pentru Interpretarea Standardelor Internationale de Raportare Financiara sau de catre fostul Comitet Permanent pentru Interpretarea Standardelor (IFRIC/SIC) si adoptate de IASB. Asadar, IFRS sunt considerate a fi un set de standarde „bazate pe principii”, deoarece stabilesc, in principiu, reguli generale.
CAPITOLUL I. DELIMITARI PRIVIND SITUATIILE FINANCIARE
1.1. Reglementari contabile referitoare la situatiile financiare
Intreprinderile din intreaga lume intocmesc situatii financiare pentru a fi prezentate utilizatorilor externi si pentru a fi utilizate in obtinerea de informatii necesare adoptarii unor decizii. Desi astfel de situatii financiare pot parea similare de la o tara la alta, exista diferente cauzate de o serie de factori sociali, economici si juridici, precum si de faptul ca anumite tari, in momentul stabilirii cerintelor nationale, au avut in vedere necesitatile diversilor utilizatori ai situatiilor financiare.
Situatiile financiare ale unei intreprinderi reprezinta cel mai important mijloc, prin care informatia contabila este pusa la dispozitia factorilor decizionali. De aceea, intreprinderile isi publica situatiile financiare, intr-un mod cat mai explicit, pentru a putea fi intelese de catre cititorul interesat. La nivel global, pozitia si performanta financiara a intreprinderilor este reglementat prin modul cum are trebui intocmite situatiile financiare cu ajutorul Standardelor Internationale de Contabilitate.
Acesti factori au condus la utilizarea unor definitii diverse ale structurilor situatiilor financiare, cum sunt: active, datorii, capital propriu, venituri si cheltuieli. Totodata acesti factori au contribuit la utilizarea unor criterii diferite pentru recunoasterea structurilor din situatiile financiare si la optiunea pentru diferite baze de evaluare.
International Accounting Standards Board este angajat in atenuarea acestor diferente, cautand sa armonizeze reglementarile, standardele si procedurile contabile referitoare la intocmirea si prezentarea situatiilor financiare. Armonizarea pune accent pe intocmirea situatiilor financiare ce au ca scop furnizarea unor informatii utile pentru adoptarea deciziilor economice.
Consiliul IASB considera ca situatiile financiare intocmite in acest scop raspund necesitatilor comune majoritatii utilizatorilor. Aceasta se datoreaza faptului ca aproape toti utilizatorii iau decizii economice pentru: [1 C?n?r I., „B?z?l? cont?bilitatii. Fund?m?nt? t?or?tic?”, ?ditur? ??t?rnit?s, ?lb? Iuli?, 2008]
? a hotari cand sa achizitioneze, sa vanda sau sa pastreze o investitie de capital;
? a evalua raspunderea sau gestionarea manageriala;
? a evalua capacitatea intreprinderii de a plati si de a oferi alte beneficii angajatilor sai;
? a evalua garantiile pentru creditele acordate intreprinderii;
? a determina profitul si dividendele ce se pot distribui;
? a reglementa activitatea proprie.
Consiliul IASB recunoaste totusi ca guvernele pot stabili in particular cerinte diferite sau suplimentare pentru scopurile proprii. Cu toate acestea, aceste cerinte nu ar trebui sa influenteze in nici un caz situatiile financiare publicate in beneficiul altor utilizatori, decat in situatia in care raspund si cerintelor acestora.
Situatiile financiare sunt de regula intocmite conform, unui model contabil bazat pe costul istoric recuperabil si pe conceptul de mentinere a nivelului capitalului financiar nominal.
Desi nu toate necesitatile de informare ale utilizatorilor pot fi satisfacute de situatiile financiare, exista cerinte comune tuturor utilizatorilor. Întrucat investitorii sunt ofertantii de capital de risc ai intreprinderii, furnizarea de situatii financiare satisface necesitatile lor si de asemenea va satisface majoritatea necesitatilor altor utilizatori.
Responsabilitatea principala de a intocmi si de a prezenta situatiile financiare ale intreprinderii revine conducerii acesteia. Managerii intreprinderilor sunt interesati si de informatii cuprinse in situatiile financiare, chiar daca au acces la informatii financiare si de gestiune suplimentare, care ajuta la infaptuirea proceselor de planificare, luare a deciziilor si de control. Conducerea are capacitatea de a determina forma si continutul unor astfel de informatii suplimentare pentru a satisface propriile necesitati. Cu toate acestea situatiile financiare publicate se bazeaza pe informatiile utilizate de conducere despre pozitia financiara, rezultatele si modificarile pozitiei financiare a intreprinderii. [2 Tod?? N., „T?ori? cont?bila si r?port?r? fin?nci?ra”, ?ditur? ??t?rnit?s, ?lb? Iuli?, 2009]
Fiecare standard este centrat pe un set de principii generale, pe o tema contabila sau pe un anumit sector de activitate. De exemplu: contabilitatea stocurilor, contabilitatea imobilizarilor, politici contabile, contracte de constructie, contracte de asigurari etc. Actualmente exista 30 de IAS (numerotate de la IAS 1 la IAS 41, cu unele inlocuiri si cuplari), 8 IFRS (IFRS 1 la IFRS 8) si 16 interpretari ale acestora emise de Comitetul pentru Interpretarea Standardelor Internationale de Raportare Financiara sau de catre fostul Comitet Permanent pentru Interpretarea Standardelor (IFRIC/SIC) si adoptate de IASB. Asadar, IFRS sunt considerate a fi un set de standarde „bazate pe principii”, deoarece stabilesc, in principiu, reguli generale. În anumite cazuri impun, totusi, si tratamente contabile specifice. Concret, Standardele Internationale de Raportare Financiara cuprind: [3 St?nd?rd?l? Int?rn?tion?l? d? R?port?r? Fin?nci?r?, ?diti? 2011, ?mis? d? Consiliul p?ntru St?nd?rd? Int?rn?tion?l? d? Cont?bilit?t? (I?SB), ?ditur? C?CC?R]
? Standardele Internationale de Raportare Financiara (IFRS) — standarde emise dupa 2001;
? Standardele Internationale de Contabilitate (IAS) — standarde emise inainte de 2001;
? Interpretari ale Comitetului International pentru Interpretari privind Raportarea Financiara (IFRIC) — emise dupa 2001;
? Interpretari ale Comitetului Permanent pentru Interpretari (SIC) — emise inainte de 2001.
În plus, exista, dupa cum stim, si un Cadru General pentru Întocmirea si Prezentarea Situatiilor Financiare, care descrie unele dintre principiile care stau la baza IFRS, asupra caruia vom reveni ulterior.
Legea contabilitatii nr.82/1991, Ordinul 1752/17.11.2005, IAS1, Reglementari contabile din 17.11.2005 conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatii Economice Europene , Reglementari contabile din 17.11.2005 conforme cu Directiva a VII-a Comunitatii Economice Europene.
Societatile comerciale , companiile nationale, regiile autonome, institutele nationale de cercetare-dezvoltare , societatile cooperatiste si celelalte persoane juridice cu scop lucrativ au obligatia sa conduca contabilitatea in partida dubla si sa intocmeasca situatii financiare anuale. Categoriile de persoane care pot tine contabilitatea in partida simpla se stabilesc prin ordin al ministrului finantelor publice.
Pentru organizatii patronale si sindicale, precum si pentru alte categorii de organizatii fara scop patrimonial, care nu desfasoara activitati economice, Ministerul Finantelor Publice aproba un sistem simplificat de raportare financiara, avand in vedere si cerintele organismelor europene de profil. [4 Ilincuta Luci?n-Dor?l, Cont?bilit?t?? fin?nci?ra. T?ori?, ?plic?tii pr?ctic? si t?st? p?ntru ?uto?v?lu?r?, vol. I., ?ditur? Fund?ti?i Romani? d? Main?, Bucur?sti, 2013]
Orice operatiune economico-financiara efectuata se consemneaza in momentul efectuarii ei intr-un document care sta la baza inregistrarilor in contabilitate, dobandind astfel calitatea de document justificativ.
Documentele justificative care stau la baza inregistrarilor in contabilitate angajeaza raspunderea persoanelor care le-au intocmit, vizat si aprobat, precum si a celor care le-au inregistrat in contabilitate, dupa caz.
Situatii financiare anuale Exercitiul financiar reprezinta perioada pentru care trebuie intocmite situatiile financiare anuale si, de regula, coincide cu anul calendaristic, durata exercitiului financiar este de 12 luni.
Exercitiul financiar poate fi diferit de anul calendaristic: [5 Pop? I., s.c., „B?z?l? cont?bilitatii”, ?ditur? ?conomica, Bucur?sti, 2009]
? pentru sucursalele cu sediul in Romania, care apartin unei persoane juridice straine, cu exceptia institutiilor de credit, entitatilor autorizate de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare si societatilor de asigurare, daca exercitiul financiar difera pentru societate;
? pentru filialele consolidate ale societatii-mama, precum si pentru filialele filialelor, cu exceptia institutiilor de credit, entitatilor autorizate de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare si societatilor de asigurare, daca exercitiul financiar difera pentru societatea-mama.
Exercitiul financiar al unitarilor nou-infinitate incepe la data infiintarii, potrivit legii.
Exercitiul financiar al unei persoane juridice care se lichideaza incepe la data incheierii exercitiului financiar anterior si se incheie in ziua precedenta datei cand incepe lichidarea.
Perioada de lichidare este considerata un exercitiu financiar, indiferent de durata sa.
Situatiile financiare anuale consolidate ale unei societati-mama se intocmesc pentru acelasi exercitiu financiar aplicabil situatiilor financiare anuale ale societatii-mama. Daca exercitiul financiar al filialelor difera de exercitiul financiar aplicabil societatii-mama, situatiile financiare anuale consolidate pot fi intocmite la o alta data pentru a tine cont de exercitiul financiar al majoritarii sau al celor mai importante dintre societatile consolidate (de la 01.01.2007).
Exercitiul financiar pentru institutiile publice este anul bugetar.
Documente similare
· STUDIU PRIVIND INTOCMIREA SI PREZENTAREA· Sistemul informational privind intocmirea si prezentarea situatiilor financiare
· Intocmirea, prezentarea si analiza informatiilor financiare privind fluxurile de trezorerie
· STUDIU DE CAZ PRIVIND ?NTOCMIREA SI PREZENTAREA SITUATIILOR FINANCIARE ?N CONFORMITATE CU IASIFRS...
· Prezentarea si analiza situatiilor financiare privind fluxurile de trezorerie
· STUDIU PRIVIND DETERMINAREA,DECONTAREA SI DECLARAREA OBLIGATIILOR FISCALE PRIVIND IMPOZITELE SI T...
· Intocmirea situatiilor financiare
· Intocmirea si analiza bilantului contabil (S.C. XYZ S.A.)
· Intocmirea si analiza conturilor anuale
· Studiu privind activitatea de marketing (S.C. XYZ S.A.)