Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

CUPRINS
1. PREZENTAREA GENERALA A CEC S.A... 5
1.1. Scurt istoric. 5
1.2. Obiectul de activitate al CEC.......... 7
1.3. Functiile, rolul si locul CEC-ului...... 8
1.4. Factorii obiectivi si subiectivi ce influenteaza
economiile banesti ale populatiei...... 9
1.5. Structura organizatorica a CEC........ 10
1.5.1. Organizarea sucursalei judetene
CEC Timis.............. 12
1.6. Avantajele procesului de economisire a
populatiei la CEC..... 18
2. PRINCIPALELE OPERATIUNI EFECTUATE DE CEC. 20
2.1. Operatiuni de primire, pastrare, restituire a
economiilor banesti ale populatiei. 21
2.1.1. Libretele de economii 21
2.1.1.1. Librete de economii cu dobinda la vedere ............. 22
2.1.1.2. Libretul de economii cu depozite la termen............. 23
2.1.2. Carnete si certificate. 23
2.1.2.1. Certificate de depunere cu plata dobinzii
la 3 luni....... 24
2.1.2.2. Certificatul de depozit....... 25
2.1.2.3. Carnetul de depunere cu plata lunara a dobinzii....... 26
2.1.3. Depozite.............. 27
2.1.3.1. Depozitul la termen cu dobinda capitalizata............ 27
2.1.3.2. Depozitul tineret.............. 29
2.1.3.3. Depozitul aniversar de 135 ani............. 29
2.1.3.4. Depozitul la termen cu rata fixa a dobinzii............ 30
2.1.3.5. Contul de depozit cu prima la dobinda... 31
2.1.4. Contul curent personal ............ 33
2.2. Operatiuni de primire, restituire a disponibilitatilor .............. 34
banesti - Persoane juridice......... 35
2.2.1. Conturi curente....... 35
2.2.2. Conturi de depozit la termen....... 35
2.2.3. Conturi de depozit pentru garantii gestionari... 35
2.2.4. Conturi pentru depunerea capitalului social.... 36
2.2.5. Conturi colectoare.... 36
2.3. Operatiuni de consemnare.............. 36
2.4. Operatiuni de creditare... 37
2.4.1. Credite pentru cumpararea, construirea, precum
si pentru modernizarea, consolidarea si repararea
de locuinte............. 37
2.4.2. Credite pentru bunuri de folosinta indelungata 38
2.4.3. Credite pentru autoturisme........ 39
2.5. Credite pentru persoane juridice....... 40
2.6. Operatiuni de comision si mandat..... 45
2.6.1. Servicii de incasari impozite, taxe, amenzi..... 45
2.6.2. Schimb valutar........ 46
3. ANALIZA PRINCIPALILOR INDICATORI AI ACTIVITATII CASEI DE ECONOMII SI CONSEMNATIUNI
SUCURSALA JUD.TIMIS iN PERIOADA 1997 - 2001...... 47
4. CONCLUZII SI PROPUNERI.... 58
BIBLIOGRAFIE......... 62

Alte date

?

CAPITOUL I.

PREZENTAREA GENERAL? A CEC S.A.

1.1. SCURT ISTORIC

Sistemul bancar isi are originile in trecutul indepartat existand marturii foarte vechi ce atesta practicarea unor activitati care intr-o forma mai mult sau mai putin evoluata pot fi considerate ca primii pasi pe taramul practicii bancare.

Exista diferite pareri cu privire la originea bancilor. Unii cercetatori afirma ca primii bancheri au fost cei ce efectuau schimbul de bani, moment asociat aparitiei si circulatiei monedei metalice.

Dupa alti cercetatori, notiunea de banca este asociata momentului in care un grup de persoane a avut ideea sa primeasca disponibilitati banesti, sub forma depunerilor de la cei ce doreau sa faca economii si in baza acestor depozite sa ofere imprumuturi celor ce aveau nevoie de fonduri suplimentare.

Primele dovezi ale unei activitati bancare pe teritoriul Romaniei au fost descoperite in anii 1786 – 1855 si sunt reprezentate de 55 de placi de piatra datand din perioada Daciei Traiane, descoperite intr-o zona de mine aurifere.

În perioada moderna, primele case de economii in Romania au aparut nu ca institutii create de stat sau de capitalisti, ci ca organizatii muncitoresti de prevedere si ajutor reciproc, prin mijlocirea carora muncitorii incercau sa reziste impotriva lipsurilor si greutatilor situatiei lor.

Prima initiativa in acest sens au avut-o muncitorii tipografi din Brasov, care in 1846 au infiintat o asociatie de ajutor reciproc.

Cinci ani mai tarziu, in 1851, muncitorii tipografi din Timisoara au infiintat si ei o “Casa comuna de ajutor”, iar in 1858 in Bucuresti s-a infiintat “Casa de ajutoare si prevedere a lucratorilor tipografi”.

Pornind de la propriile ei necesitati cum ar fi: necesitatea centralizarii si transformarii in capital a sumelor de bani existente in mainile populatiei, burghezia a ajuns si ea sa sustina ideea constituirii caselor de economii.

În Tara Romaneasca, primul proiect pentru infiintarea unei Case de economie a aparut in 1845, proiectul apartinand lui Costache Balcescu, fratele mai mare al revolutionarului democrat Nicolae Balcescu. În 1856 a fost creata Banca Nationala a Moldovei cu sediul la Iasi, care a fost prima institutie bancara ce isi desfasura activitatea pe teritoriul Romaniei. Banca a fost creata de un bancher prusac dar in anul urmator a dat faliment din lipsa de fonduri.

Constituirea unor institutii de credit intre care si a unei Case de economii, era atat de solicitata de cerintele dezvoltarii economiei incat nu mai putea fi amanata.

Astfel, in 1864, sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, ia fiinta “Casa de Depuneri si Consemnatiuni” ca o institutie menita sa contribuie la inlaturarea formelor inapoiate ale creditului camataresc, la dezvoltarea productiei capitaliste si la punerea la dispozitia statului a unor resurse de mijloace banesti pentru modernizarea administratiei de stat, pentru constructia de cai ferate, sosele, etc.

Casa de Depuneri si Consemnatiuni este chemata sa-si aduca aportul la consolidarea relatiilor de productie capitaliste si la formarea suprastructurii societatii capitaliste.

Legea pentru instituirea unei asemenea institutii prevedea la articolul 1:

“Se instituie o Casa de Depuneri si Consemnatiuni, care sub autoritatea Ministerului Finantelor si sub privegherea unei comisii sa stranga si sa administreze fondurile provenite din:

a) depuneri voluntare, judiciare si administrative;

b) consignatii ordonate sau autorizate prin articole speciale din condica civila, criminala sau comerciala sau de vreo alta lege speciala si care se vor preciza prin regulamentul legii;

c) succesiunile vacante;

d) fondurile ce vor proveni din bunurile sechestrate;

e) fondurile comunale si districtuale ce vor prisosi pentru cheltuielile lor;

f) cautiile agentilor contabili, intreprinzatori de lucrari publice, cumparatorilor si arendasilor, intrucat acestea nu se vor face in ipoteci de imobile;

g) cautiile ce contribuabilii vor fi datori a o da in cazurile prevazute de lege;”

Dobanda care urma sa fie platita depunatorilor a fost stabilita la 5%, ea calculandu-se incepand din a 61-a zi de la data depunerii.

Resturile trebuiau efectuate in cel mult 30 de zile de la data cererii iar numerarul disponibil a casei putea fi dat cu imprumut statului sau particularilor.

Casa de Depuneri si Consemnatiuni functiona ca o institutie asa-zis autonoma, cu personalitate juridica si cu un patrimoniu propriu provenit din fondurile administrate.

Ea avea un buget propriu, care figura numai ca un cont de ordine si evidenta in bugetul statului.

Cheltuielile Casei se acopereau din veniturile proprii.

În primii 12 de ani de existenta, pana in 1876, Casa de Depuneri si Consemnatiuni a acordat o atentie relativ mai redusa atragerii economiilor banesti ale populatiei, iar plasamentele s-au limitat la imprumuturi acordate statului, judetelor si comunelor.

Legea din 1876 ce se refera la reorganizarea Casei de Depuneri si Consemnatiuni a acordat atentie mare atragerii economiilor banesti ale populatiei, ceea ce a dus la reorganizarea din anul 1880, prin care a fost creata Casa de Economie ca o anexa a Casei de Depuneri si Consemnatiuni.

S-a constatat o noua tendinta de orientare a plasamentelor astfel ca in anul 1878, pentru prima data de la infiintare, institutia a acordat imprumuturi capitalistilor.

Astfel in anul 1930 Casa de Depuneri si Consemnatiuni si Economie a fost reorganizata prin scindarea in doua institutii specializate, Casa Generala de Economie si Casa de Depuneri si Consemnatiuni.

Casa de Depuneri si Consemnatiuni a primit sarcina sa exercite mai departe monopolul asupra atragerii depunerilor cu caracter obligatoriu iar Casa Generala de Economii a primit sarcina sa se ocupe de atragerea economiilor banesti si sa efectueze operatii care aveau un vadit caracter bancar.

În baza unei conventii incheiata intre Casa Generala de Economii si Regia Autonoma PTT, aceasta din urma si-a luat obligatia sa infiinteze la oficiile si agentiile sale, ghisee speciale, care sa efectueze incasari si plati pe seama Casei Generale de Economii.

Astfel se creeaza posibilitatea folosirii de catre aceasta a celor 1600 de oficii si agentii postale dintara, precum si serviciile factorilor postali.

Legea din 1930 a introdus o serie de modificari in ce priveste operatiile Casei Generale de Economii – Depunerea maxima a fost fixata la 100.000 lei pentru persoanele particulare si 200.000 lei pentru societati.

Depunerea minima pe un libret era de 50 lei iar depunerile mai mici de 50 lei se puteau face numai prin timbre de economie.

Legea din 1930 a fost completata cu doi ani mai tarziu in 1932, cu noi dispozitii, principala inovatie constand in introducerea operatiilor de conturi curente, viramente si cecuri postale.

Odata cu infiintarea noului serviciu s-a schimbat si denumirea in Casa Nationala de Economii si Cecuri Postale.

De mare importanta este adoptarea in anul 1938 in cadrul Casei de Depuneri si Consemnatiuni a unui nou sistem de contabilitate in baza caruia operatiile au fost separate in conturi analitice, astfel incat sa se poata cunoaste structura contului.

Prin lega de reorganizare aparuta in anul 1942, Casa de Depuneri si Consemnatiuni preia toate conturile curente pe care statul si institutiile de stat le aveau deschise la Banca Nationala.