Pagina documente » Recente » Studiul geografice comuna Partestii de sus judetul Suceava

Despre lucrare

acces premium
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.


Cuprins

Cuprins
Capitolul 1: Particularit??ile fizico-geografice ale localit??ii P?r?e?tii de Sus 3
1.1. A?ezare geografic? 3
1.2. Cadrul natural 4
1.2.1. Relieful 4
1.2.4. Cadrul geologic 5
1.2.2. Aspecte climatice 6
1.2.3. Re?eaua hidrografic? 7
1.2.4. Solurile 8
1.2.5. Vegeta?ia 8
1.2.6. Fauna 9
Capitolul 2: Populatie 11
2.1. Evolutia numerica, sporul natural (natalitate, mortalitate, natalitate infantila) 11
2.2. Densitatea popula?iei 22
2.3. Structura popula?iei 24
Capitolul 3: Infrastructura si economie 31
3.1. Elemente de infrastructura 31
3.2. Economie 33
3.3. Infrastructura turistica 34
Capitolul 4: Oferta turistic? actual? 36
4.1. Scurt istoric al exploat?rii de sare la Cacica 36
4.1.1. Interiorul salinei 40
4.1.2. Vizitarea subteranului 41
4.2. Biserica Romano Catolic? 42
4.2.1. Scurt istoric al sanctuarului 42
4.2.2. Icoana miraculoas? ? Madona Neagr? 44
4.2.3. Grota Lourdes 45
4.2.4. Pelerinajul 46
4.3. Biserica greco - catolic? 47
4.4. Biserica de lemn 48
Capitolul V: Tradi?ii p?rte?tene 50
5.1. Scoala, p?str?tor al tradi?iilor ? col?ul muzeistic 50
5.2. Ansamblul folcloric ?P?duretul? ? pastrator si continuator al traditiilor 51
5.3.Portul popular 52
5.4. Folclorul pirtestean 54
5.4.1. Jocul popular 54
5.4.2. P?durelul 56
Concluzii 58
Bibliografie 60

EXTRAS DIN DOCUMENT

4.3. Biserica greco - catolica {p}

4.4. Biserica de lemn {p}

Capitolul V: Traditii partestene {p}

5.1. Scoala, pastrator al traditiilor – coltul muzeistic {p}

5.2. Ansamblul folcloric “Paduretul” – pastrator si continuator al traditiilor {p}

5.3.Portul popular {p}

5.4. Folclorul pirtestean {p}

5.4.1. Jocul popular {p}

5.4.2. Padurelul {p}

Concluzii {p}

Bibliografie {p}

Capitolul 1: Particularitatile fizico-geografice ale localitatii Partestii de Sus

1.1. Asezare geografica

Satul Pirtestii de Sus este mentionat in documentele istorice inca de la inceputul secolului al XV-lea. Cea dintai stire care atesta existenta satului in zona, o avem de la voievodul Alexandru cel Bun. Acesta, prin hrisovul din 13 aprilie 1415, face danie „manastirii panului Ion Vornic, Adormirea Sfintei Nascatoare de Dumnezeu, care este Umor, un sat (la) obirsia Solonetului, unde au fost Tadomir si Pirtea si selistea lui Dianis”.

Actul citat, prin care voievodul moldovean inchina pentru prima data satul de la obarsia Solonetului „cu tot venitul” sau manastirii Humor, cu toate ca nu-i da numele,- constituie actul de nastere al satului Pirtesti, in istorie. Pentru ca, este in afara de orice indoiala ca satul mentionat in hrisov, nu poate sa fie altul decat Partesti, singura asezare existenta pe atunci la obarsia paraului Solonet.

Cat se intindea ea si care-i erau hotarele la data respectiva, documentul mentionat ne da prea putine detalii in aceasta privinta. Singura precizare este ca „hotarul acestui sat sa fie cu toate hotarele vechi, pe unde au folosit din veac”. Deci, la aceasta data, satul lui Tadomir si Pirtea, era cunoscut ca avand deja vechimea cel putin seculara.

Asezat nu departe de Ctitoria lui Ioan vornicul de la Umor, satul lui Tadomir si Pirtea, avea sa cunoasca timp de peste trei veacuri si jumatate stapanirea manastireasca. De aceea, si dezvoltarea sa economica, socialpolitica si culturala, va fi legata, in tot acest timp, de istoria acestui lacas.

Pana la ocuparea samavolnica a Bucovinei de catre Austria in 1775, satul de la obarsia Solonetului s-a marit considerabil, fapt ce va si grabi impartirea asezarii sub noul regim.

Odata cu secularizarea averilor manastiresti, in anul 1785, printre lacasurile expropriate, se numara si manastirea Humor, ale carei proprietati cuprinzand pe langa sate, tarini si paduri intinse, trec – padurile –o parte in proprietatea satului, iar pe tarani din satele foste manastiresti, guvernul austriac ii improprietareste cu pamanturile unde munceau. Aceasta masura luata in detrimentul ctitoriei de la Humor, a fost insa benefica satelor ei de ocina – inclusiv pentru Pirtesti,- care incep sa se dezvolte de acum in mod independent. Dar, in curand , ca urmare a extinderii satului, aceasta incepe sa se descentralizeze si din vechiul Pirtesti, -in deceniul care a urmat anexarii Bucovinei- iau fiinta doua sate surori: Pirtestii de Sus si Pirtestii de Jos.

Actualmente, satul Partestii de Sus face parte din Comuna Cacica. Localitatea se situeaza in depresiunea Cacica - depresiune de tipul campulungurilor, formata prin eroziune diferentiala - la marginea estica a Obcinei Mari, Obcina Cacica. Teritoriul localitatii se afla la 35 km distanta fata de municipiul Suceava si la 18 km distanta fata de orasul Gura Humorului.

1.2. Cadrul natural

1.2.1. Relieful

Din punct de vedere orografic regiunea localitatii Partestii de Sus face trecerea de la zona muntoasa a Carpatilor la zona deluroasa subcarpatica si de plarforma. În acest sens regiunea localitatii Partestii de Sus se caracterizeaza prin prezenta unui relief muntos in partea vestica care trece gradat spre est la un relief colinar.

Altitudinea maxima din regiune este atinsa de varful Cacica (807 m) situat la sud-vest de localitatea Cacica. Dominante sunt si varfurile Calugarita cu 805 m, Piciorul Înalt cu 787 m. În partea estica, Obcina Cacica este insotita de o culme mica, Magura Tarnita, inscrisa pe gresii eocene. Catre est relieful devine deluros, cu inaltimi cuprinse intre 450-650 m si pante domoale alungite est – vest sau prin intermediul unor depresiuni (Cotet 1973).

În regiune se dezvolta depresiunile Solca si Solonet-Cacica ce fac legatura intre zona muntoasa si cea colinara. În acest perimetru se observa ca, aceste unitati vin in contact direct cu Podisul Sucevei, pe aliniamentul localitatilor Solonetul nou, Cacica, Paltinoasa, caracterizat printr-un relief colinar, sau cu relieful subcarpatic, restrans la dimensiuni de ordinul sutelor de metri, ce muleaza depozitele de molasa pericarpatica in care sunt cantonate si acumularile de sare.

N Barbu (1971) a descris varietatea reliefului derivat, specific diferitelor structuri monoclinale, cu hogbackuri, colonade, ca si relieful de eroziune cu aspect de suprafete de netezire, de varsta posterioara cutarilor moldavice, in formarea carora un rol deosebit revine proceselor de sedimentatie sau poate chiar de abraziune.

Înclinarea stratelor are valori cuprinse intre 60-80°, ceea ce explica usoara asimetrie in profil transversal. Catre est relieful devine colinar, cu inaltimi cuprinse intre 450-500m si pante mai domoale.

Geomorfologic, unitatea pericarpatica din acest sector se incadreaza Podisului Sucevei, desi din punct de vedere geologic, ea tine de orogenul carpatic.

1.2.4. Cadrul geologic

Regiunea se afla la limita dintre orogenul carpatic si Platforma Moldoveneasca. La alcatuirea celui dintai iau parte o serie de unitati tectonice ca panza de Tarcau, din cadrul flisului extern si panza Pericarpatica, faliate succesiv de la vest spre est peste Platforma Moldoveneasca. Individualizarea zonei ca unitate structurala s-a relizat prin miscarile stirice tarzii si prin miscarile moldave. Prima etapa a dus la o ridicare a ansamblului carpatic si avansarea tectonica a zonei flisului carpatic, totodata formatiunile din avanfosa, impreuna cu fundamentul de flis paleogen au fost intens cutate. A doua etapa, miscarile moldave, duc la incalecarea zonei neogene peste Platforma Moldoveneasca in lungul faliei pericarpatice aparand o serie de structuri sinclinale si anticlinale normale cat si cute, solzi. Regional se remarca tendinta generala de ridicare a intregii structuri spre nord si est (Sandulescu 1994).

În regiune s-au intalnit numai depozite apartinand Miocenului inferior (Burdigalian) si mediu (Badenian), Pleistocenului superior si Holocenului. În perimetrul studiat se observa o ingustare a zonei ocupate de formatiunile miocene, ce ajung in dreptul localitatii Paltinoasa la numai 0,4 km latime, datorita sariajului Panzei de Tarcau (Salrom Cacica).

Miocenul inferior este reprezentat prin formatiunea rosie - Burdigalian - si formatiunea cenusie – Burdigalian superior – Langhian.

Burdigalianul este reprezentat prin „stratele de Solca”, echivalentul litostratigrafic al partii superioare a Conglomeratelor de Plesu din digitatia de Pietricica. Acestea sunt depozite tipice de molasa, in care predomina gresiile si marne cenusii. Astfel succesiunea stratigrafica intalnita pe paraul Solca este urmatoarea: marne cenusii sau galbui, moi, cu intercalatii de nisip fin, slab micafer, marne roscate nisipoase in alternanta cu nisipuri fine cenusii si roscate si cu gresii fine, slab micafere si marne cenusii. Se remarca predominanta culorii rosii a rocilor.

Burdigalianul superior – Langhian sau formatiunea cenusie (Fl. Olteanu 1958) apare ca o succesiune de depozite argiloase, monotone, lipsite de variatii faciale, ce se dezvolta peste secventa gipsifera si care suporta, la randul sau, marnele cu globigerine ce apartin Badenianului. Depozitele formatiunii cenusii sunt slab deschise, cu exceptia celor ce se gasesc imediat la vest de culmea Plesu.

Miocenul mediu, Badenianul, reprezentat prin succesiunea clasica subracpatica, a fost identificat intre valea Sucevei si Paraul lui Isac. Între Hasca si Cacica, afloreaza numai succesiunea Badenianului inferior si mediu (marnele cu globigerine si formatiunea cu sare), bine cunoscuta datorita lucrarilor miniere, si forajelor executate pentru investigarea zacamantului de sare de la Cacica. Pe paraul Blandetu, succesiunea badeniana este constituita din marne cenusii cu intercalatii de gresii si nisipuri.

În perimetrul salinei, aceste depozite (intalnite in lucrarile miniere) sunt reprezentate prin marne cenusii, gresii cenusii si sare, ce stau in contact anormal cu stratele de Solca. Succesiunea depozitelor are un aspect complicat datorat tectonicii regiunii, dispunerea pe verticala a stratelor fiind diferita de cea pe care o cunoastem pentru alte zacaminte de sare, in sensul ca in acoperisul sarii apar depozite mai vechi decat cele din culcus. Peste secventa salifera, considerata a apartine Badenianului mediu, se dispun in continuitate de sedimentare formatiunile Badenianului superior, reprezentate prin Sisturile cu radiolari si marnele cu Spirialis.

Pleistocenul superior este constituit din aluviuni, deluvii si depozitele de pietris si nisipuri ale terasei superioare.

Holocenul este reprezentat prin pietrisuri si nisipuri fluviatile, ce apartin terasei inferioare, si aluviuni recente ale luncilor. De asemenea, Holocenului ii apartin si modificarile suprafetei reliefului produse de alunecarile de teren.

Zacamantul de sare gema Cacica, este localizat in depozitele badeniene, in cadrul depresiunii pericarpatice si, este constituit din doua lentile de sare situate la sud-vest si sud de localitatea Cacica si la vest de paraurile Cacica si Blandet.

Sedimentarea a avut loc in golfurile si lagunele formate prin ridicarea fundului marii in zona depresiunii subcarpatice rezultand formarea unor depozite foarte eterogene. Concentrarea evaporitelor neogene, functie de clima si aport de material terigen de pe continent, a dus la formarea in zona Cacica a unor depozite de sare impura, avand un aspect cenusiu-pamantos si se datoreaza succesiunii perioadelor de liniste si agitatie a mineralizatiei evaporitice.

1.2.2. Aspecte climatice

Din punct de vedere climatic, regiunea localitatii Partestii de Sus, se incadreaza sectorului scandinavo-baltic dar cu mari influiente continentale din est, aflandu-se la contactul dintre etajul climatic de deal cu cel montan.

Altitudinea si orientarea obcinelor particularizeaza un topoclimat continental temperat de munte. Se inregistreaza variatii locale, determinate de circulatia maselor de aer – reci iarna, venite din nord-est, care aduc viscole si determina geruri puternice, si a celor dinspre vest, care aduc ploi.

Stationarea maselor de aer rece din est si de influienta polara, determina temperaturi medii anuale de 7,5° C. Conditiile de relief, care impun inversiuni termice si radiatia solara de 110 - 112 cal/cm², conduc la un climat racoros vara si cu zapezi abundente iarna (ianuarie -4,5° C).

Înregistrarile in orasul Gura Humorului, oras situat la 26 km de comuna Cacica evidentiaza urmatoarele date:

? Amplitudinea medie termica anuala este de 22° C;