Pagina documente » Turism, Sport » Studiul geomorfologic al Bazinului Hidrografic XYZ

Despre lucrare

lucrare-licenta-studiul-geomorfologic-al-bazinului-hidrografic-xyz
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-studiul-geomorfologic-al-bazinului-hidrografic-xyz


Cuprins

Cuprins
Pag.
Introducere ..........
Cap. I. Asezare geografica si limite
Cap. II. Istoricul cercetarilor .........
Cap. III. Geologia ............
III.1. Stratigrafia ........
III.2. Tectonica ..........
III.3. Evolutia paleogeografica .
Cap. IV. Morfometrie si morfografie ...........
IV.1. Morfometria .....
IV.1.1. Hipsometria ..............
IV.1.2. Densitatea fragmentarii reliefului ..........
IV.1.3. Adancimea fragmentarii reliefului .........
IV.1.4. Pantele .......
IV.1.5. Modelul morfometric al drenajului si determinarea relatiilor morfohidrografice .............
IV.2. Morfografia ......
IV.2.1. Morfografia vailor ....
IV.2.2. Forma bazinului hidrografic ...
IV.2.3. Aspectul cumpenelor de apa ...
IV.2.4. Aspectul interfluviilor si al versantilor ..
Cap. V. Modelarea reliefului ..........
V.1. Factori potentiali
V.1.1. Factorul geologic .......
V.1.2. Relieful .......
V.1.3. Factorul climatic ........
V.1. 4. Factorul hidrologic ...
V.1.5. Factorul vegetal .........
V.1.6. Factorul pedologic .....
V.2. Modelarea actuala a reliefului ..........
V.2.1. Pluviodenudarea ........
V.2.2. Ravenarea ...
V.2.3. Procese fluvio-torentiale ..........
V.2.4. Actiunea de modelare a torentilor ...........
V.2.5. Procese fluviatile .......
V.2.6. Surpari si rostogoliri ..
V.2.7. Alunecari de teren si solifluxiuni ............
Cap. VI. Riscul geomorfologic si degradarea terenurilor .........

EXTRAS DIN DOCUMENT

?Bazinul hidrografic Sipa Studiu geomorfologic?

Introducere

Valea Sipa, afluent pe stanga al Vaii Prahovei in sectorul montan al acesteia, se dezvolta pe versantul vestic al Muntilor Baiului, bazinul sau incadrandu-se astfel unei vechi arii de umanizare legata de activitatea pastorala atestata aici inca din secolele XIV XVI.

Astfel, analiza geomorfologica ce face obiectul acestei lucrari trebuie sa fie corelata cu activitatea umana si cu implicatiile pe care aceasta le are in dinamica proceselor de modelare actuala si in devenirea peisajului.

Asa cum vom vedea din capitolele ce vor urma factorii de natura geologica, geomorfologica, climatica, biotica definesc caracteristicile generale ale sistemului morfohidrografic ( morfodinamic) , in timp ce factorul uman, prin modul de folosinta al resurselor naturale, imprima unele particularizari/ particularitati in evolutia sistemului.

Scopul lucrarii este acela de a pune in evidenta tocmai aceste particularizari si modul in care ele pot afecta dezvoltarea durabila a spatiului analizat.

Lucrarea incearca sa valorifice cunostintele acumulate de-a lungul celor patru ani de studiu, avand la baza atat un bogat material bibliografic, cat si sprijinul si indrumarea Prof. Dr. Nedelea Alexandru caruia tin sa-i multumesc.

CAPITOLUL I. ASEZARE GEOGRAFICA SI LIMITE

Muntii Baiului reprezinta o unitate bine individualizata in partea central-sud-estica a Romaniei, respectiv in vestul Carpatilor de Curbura. Contactul Muntilor Baiu cu unitatile limitrofe se realizeaza prin limite geografice clare. In vest si est vaile Prahova si Doftana, cu suita de ingustari si bazinete, ii separa de Muntii Bucegi si respectiv Muntii Grohotis.

Bazinul Sipa, ca sistem al Muntilor Baiului, este incadrat pe versantul vestic al acestor munti, desfasurand un curs pe directie est-vest, perpendicular fata de cel al Prahovei superioare. Este localizat pe teritoriul judetului Prahova, fiind traversat in zona sa centrala de coordonatele geografice 45 2505 latitudine nordica si 25 4430 longitudine estica (fig. 1.).

Regiunea luata in studiu este situata intr-o zona de tranzitie ( structurala si morfografica) intre Carpatii Orientali si Carpatii Meridionali dezvoltata pe Stratele de Sinaia pe seama carora se impune o morfologie aparte fata de zonele inconjuratoare.

Sipa, denumita in sectorul sau inferior Valea Stanei, izvoraste de pe versantul vestic al Muntilor Baiului, de la altitudinea de 1710 m si strabate formatiunile flisului cretaic specifice acestei zone. La varsare strabate conul de dejectie depus de apele sale, iar in zona de confluenta cu Prahova dezvolta un mic golf depresionar in cadrul caruia lunca Prahovei si cea a Sipei se unesc, insa armonia peisajului la confluenta celor doua sisteme este intrerupta brutal de prezenta rambleului de cale ferata, factor ce intervine in dinamica naturala, activand procese de inmlastinire, de stagnare a apei la suprafata terenului. Diferenta de nivel intre obarsie si varsare este de 980 m.

Intrucat o mare parte din procesele care au contribuit si contribuie la formarea si evolutia acestui bazin sunt legate de ansamblul formelor geografice aferente bazinului, limita cercetarii a fost extinsa pana la cumpana de ape.

Limita nordica, care desparte acest bazin de bazinul Zamorei este reprezentata de o culme cu aspect cuestic, usor ascutita in jumatatea estica, ce se extinde pe o distanta de cca 4 km, respectiv se desfasoara intre curba de nivel de 1800 m in est si cea de 1240 m in vest, punct din care interfluviul se ramifica spre sud-vest si nord-vest. Pe acest aliniament se inregistreaza o diferenta de nivel de 560m, in cadrul sau dezvoltandu-se o inseuare intre cotele 1300 m si 1271 m.

Limita vestica, reprezentata de sectorul inferior al bazinului Sipa, este data de contactul acestui bazin cu lunca Prahovei, a carei afluent este.

Limita sudica separa bazinul vaii Sipa de bazinul Tufei in cea mai mare parte, dar si de cel al Vaii Rele. Limita fata de bazinul Tufei porneste de la confluenta cu Prahova in vest si se extinde pana la Varful Cumpatu (1651 m) in est, descriind o diferenta de nivel de 821 m si o distanta de 4, 25 km. Aceasta limita se continua spre est prin contactul bazinul Sipa cu cel al Vaii Rele, limita desfasurandu-se pe directia sud-vest nord-est, rspectiv din Varful Cumpatu spre cel mai inalt punct al bazinului cota 1803 m. Contactul cu sistemul hidrografic Valea Rea este marcat de o culme cu aspect usor ascutit, acesta fiind defriasata in totalitate si afectata de intense procese de degradare. Limita estica se desfasoara pe o distanta de 1,9 km si o difernta de nivel de 152 m.

Concluzii

Bazinul morfohidrografic Sipa se inscrie pe versantul vestic al Muntilor Baiu, prezinta aspect susecvent si strabate un mic golf depresionar in zona de confluenta cu Prahova. Limita se constituie din interfluvii sinuoase in sud si est, marcate de sei si martori de eroziune. In sudul bazinului cumpana de ape inainteaza in detrimentul bazinului Tufei datorita eroziunii regresive exercitata de afluenti, respectiv de organismele torentiale dezvoltate pe versantul stang al Sipei, la fel cum limita nordica prezinta tendinte de retragere in favoarea Zamorei a carei afluenti de ordinul 1 inainteaza regresiv catre bazinul Sipa.

Datorita dinamicii proceselor geomorfologice actuale, bazinului Sipa ii sunt specifice modificari active in aspectul cumpenei de ape.