Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

CUPRINS
CAPITOLUL I 8
ABORDAREA TEORETICA A CONCEPTELOR DE PROFESIE, PROFESIONIST, FORMARE PROFESIONALA 8
1.1.Ce este profesia? Abordari teoretice. 8
1.1.1. Profesie ca mod de afirmare. 10
1.1.2. Profesie ca mod de viata. 10
1.1.3. Profesia-mod de integrare. 11
1.1.4. Profesie-mobil al prestigiului social. 12
1.2. Profesionistul. 12
1.2.1. Aspiratiile profesionale. 15
1.2.2.Idelul profesional. 16
1.3.Educatia profesionala 17
1.4. Formarea profesionala. 17
1.4.1. Competenta profesionala. 23
1.4.2. Atitudini profesionale. 25
1.5. Reorientarea si reconversia profesionala. 26
1.6. Un profesionist-specialist ideal? 26
CAPITOLUL II 28
FORMAREA PROFESIONALA A SPECIALISTILOR iN ADMINISTRATIE PUBLICA 28
2.1. Conditia studiilor administrative in Rominia, istoric si perspective 28
2.2. Serviciul public, functii publice, functionarul public 31
2.2.1. Functia publica 31
2.2.2.Functionarul public, concept si tipologie 33
2.3. Formarea si perfectionarea functionarilor publici 37
2.3.1. Principii, obiective si etape ale formarii profesionale a specialistilor in administratie publica 42
2.3.2.Metode de formare si perfectionare a functionarilor publici 46
2.4. Organizarea programului de formare si perfectionare a functionarilor publici 48
2.4.1. Institutii implicate in desfasurarea activitatilor de pregatire si perfectionare a pregatirii functionarilor publici 52
2.4.2. Organisme de formare si perfectionare in Rominia 54
2.4.3. Institutii publice implicate in sustinerea si promovarea carierei functionarilor publici 57
2.5. Specialistii in administratia militara - cadrele militare 59
2.5.1. Cadrul militar asimilat functionarului public 60
2.6. Procesul de formare al ofiterilor in administratia militara - continut si particularitati 62
2.6.1. Formarea initiala 63
2.6.2. Pregatirea permanenta a specialistilor in administratie militara 64
2.7. Formarea unui militar - functionar public in cadrul Academiei Fortelor Terestre Nicolae Balcescu 64
CAPITOLUL III 66
EVALUAREA DESFASURARII PROGRAMULUI DE FORMARE SI PERFECTIONARE A FUNCTIONARILOR PUBLICI DIN CADRUL DIRECTIEI GENERALE DE ASISTENTA SOCIALA SI PROTECTIA COPILULUI -SIBIU 66
3.1. Sistem/model de instruire profesionala 66
3.2. Medologia cercetarii 67
3.2.1. Obiectivele cercetarii 68
3.2.2. Ipotezele cercetarii 68
3.2.3. Descrierea instrumentarului utilizat 68
3.3. Analiza si interpretarea cantitativa a datelor obtinute 69
3.4. Prelucrarea calitativa a datelor 75
3.5.Observatii si propuneri privind optimizarea conditiilor de formare profesionala, instruire, conditii de munca si privind managementul resurselor umane: 76
CONCLUZII 78
BIBLIOGRAFIE 81
ANEXE

Alte date

?

INTRODUCERE

Integrarea Romaniei in Uniunea Europeana inseamna pe langa armonizarea legislativa si o preluare a valorilor si mentalitatilor europene. În acest fel in sfera administratiei publice trebuie sa existe o armonizare a valorilor, atitudinilor si comportamentului specialistului in administratie publica cu cele existente in Uniunea Europeana, astfel incat interesul public sa primeze si cetateanul sa fie satisfacut de serviciile administratiei publice. Doua sunt directiile principale pe care reforma in administratia publica trebuie sa le aiba in vedere pe langa modificarile care trebuie operate in propria sa structura pentru promovarea profesionalismului in primul rand, a cinstei, corectitudinii, obiectivitatii, responsabilitatii, recunoasterii erorilor; administratia publica trebuie sa reconsidere relatia pe care o are cetateanul, sa nu uite ca menirea ei este de a se afla in slujba acestuia.

Lucrarea de fata aduce in atentia cititorilor modul in care se formeaza specialistii, care sunt metodele si programele aferente, factorii care influenteaza formarea, institutii implicate in aceste procese. Am considerat ca specialistii in administratie sunt, fara echivoc, functionarii publici.

Literatura de specialitate ofera o mare diversitate de definitii ale activitatii de formare si pregatire profesionala. Totusi, majoritatea scot in evidenta componentele procesului de pregatire profesionala: formarea si perfectionarea profesionala. Notiunea de formare profesionala include, dupa unii autori, calificarea profesionala, perfectionarea, specializarea, formarea prin experienta si informarea profesionala. Perfectionarea poate fi considerata si ca stadiu al formarii, care consta in acumularea cunostintelor referitoare la profesia de baza. Formarea si perfectionarea profesionala se intrepatrund, uneori fiind dificil de apreciat daca anumite activitati sunt de formare sau de perfectionare.

Problematica formarii si pregatirii pentru functionarii publici nu poate fi tratata unitar si nediferentiat, ci ea presupune o abordare concreta si diferentiata pe categorii de functii. Statutul functionarilor publici nu a reglementat insa profilul pentru pregatirea pentru functiile publice, indiferent de felul acestora, ci numai nivelul sau categoria de pregatire.

Functionarul public in Romania este acea persoana investita cu atributii de autoritate publica din administratie. Functionarul public trebuie sa parcurga niste proceduri, si cu cat reusim sa ducem la simplificare administrativa, la descentralizare, adica sa ajunga multe dintre decizii cat mai aproape de cei vizati de acestea, cu atat eficienta administratiei va creste, pentru ca va avea de parcurs proceduri mai putin birocratice. Trebuie sa nu uitam un fapt: administratia este un sistem destul de conservator. Aici lucrurile nu se pot schimba peste noapte, ci pas cu pas, pe baza unei strategii bine fundamentate.

Statul investeste si in formarea si perfectionarea functionarilor publici, astfel, avem, in 2007, o medie de zece milioane de lei pentru un functionar. Pregatirea profesional este foarte importanta. Cerintele de baza sunt stabilite de lege. Dupa aceea, functionarul public are dreptul si obligatia ca in fiecare an sa parcurga cursuri de perfectionare. Initial s-a dorit ca fiecare institutie sa aiba 5% din buget prevazut pentru aceste studii, insa nu s-a putut. Acum insa, fiecare institutie este obligata sa intocmeasca un plan de pregatire profesionala pentru functionarii publici si necesarul individual de perfectionare sa reiasa din evaluarea activitatii anuale ce se face de ani de zile, unde se vad si rezultatele, si lacunele functionarilor publici sau acele parti din pregatire care trebuie sa fie intarite. Pe baza acestora se face planul de pregatire.

În Romania avem o problema: nu avem un sistem structurat de formare si pregatire profesionala. Momentan, avem unul sau mai multe institute ale statului, ale diferitelor ministere care se ocupa de aceste lucruri, insa intre acestea nu este stabilita o corespondenta. De exemplu, Institutul National de Administratie din subordinea Ministerului Internelor si Reformei Administrative se ocupa doar de coordonarea centrelor nationale de pregatire care nu ii sunt subordonate. Avem, de asemenea, o serie de entitati private, ONG-uri care ofera aceste tipuri de pregatire si care au dus la dezvoltarea unei piete foarte bune a furnizorilor de servicii de pregatire, dar o piata nereglementata, de altfel. Asadar, trebuie sa existe si o autoritate de reglementare a acestor institutii.

Asadar, formarea profesionala cuprinde doua etape:

-formarea propriu-zisa, care se realizeaza in institutii de invatamant cu diferite specializarii aferente administratiei publice: administratie publica, economie, drept, urbanism, etc.;

-formarea continua sau perfectionarea profesionala, ce se realizeaza in centrele regionale, diferite institutii care isi cunosc necesarul de personal in vederea bunei desfasurari a activitatilor specifice.

Lucrarea de fata am structurat-o pe trei capitole. Primul capitol aduce in vederea cititorului concepte precum: profesionist, profesionalism, formare profesionala, competenta profesionala, aptitudini profesionale, atitudini profesionale, ideal profesional, etc.. Prin abordarea acestora am urmarit crearea unei imagini a ceea ce ar insemna un tip ideal al profesionistului care sa se plieze pe orice domeniu, inclusiv in administratie publica. Am incercat sa aratam cum poate fi privita profesia ca si un mod de viata; un mod de exprimare; un mod de valorizare prin toate aceste perspective nu se doreste decat a se evidentia faptul ca acest proces de insusire a unei profesiuni se desfasoara pe etape de familiarizare, initiere, dobandire a competentelor teoretice si practice de baza in scoli de nivel mediu si superior, prin ucenicia la locul de munca, prin institutii extrascolare (universitatii cultural-stiintifice) departamente de profesionalizare la distanta. Diplomele si certificatele confirma profilul meseriei si specializarea, tipul de institutie formatoare si nivelul performantei la absolvire (note, calificative).

Capitolul II incepe printr-un scurt istoric al studiilor in domeniul administratiei publice, aduce in prim-plan concepte precum serviciu public, functie publica, functionar public, interes public, etc.. Cea de-a doua parte a capitolului consta in descrierea principiilor, obiectivelor, metodelor, programelor, etapelor cuprinse in procesul formarii profesionale. În acest capitol sunt descrise institutiile implicate in desfasurarea activitatilor de pregatire si perfectionare a pregatirii functionarilor publici si institutii publice implicate in sustinerea si promovarea carierei functionarilor publici.

Partea terminala a capitolului este dedicata formarii specialistilor din administratia militara (parte a administratiei publice). Pe parcursul acestui subcapitol am analizat cum se construieste acest specialist, cum se formeaza se instruieste si se perfectioneaza, ce institutii sunt implicate si ce tendinte exista in evolutia sa in cariera. Tot aici exista o argumentare in ceea ce priveste apartenenta ofiterului la categoria functionarilor publici.