Pagina documente » Informatica, Matematica » Studiul si implementarea unor algoritmi utilizati pentru detectia si corectia erorilor

Despre lucrare

lucrare-licenta-studiul-si-implementarea-unor-algoritmi-utilizati-pentru-detectia-si-corectia-erorilor
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-studiul-si-implementarea-unor-algoritmi-utilizati-pentru-detectia-si-corectia-erorilor


Cuprins

Cuprins
Memoriu tehnic


1.
1. Surse de informatie
2
A4
2.
2. Codarea pentru canale cu perturbatii
2
A4
3.
3. Coduri bloc liniare
1
A4
4.
4. Coduri ciclice.Definire si reprezentare
2
A4
5.
5. Circuite pentru codare si decodare
6
A4
6.
6. Codul BCH
5
A4
7.
7. Codul Reed-Solomon
6
A4
8.
Memoriu justificativ


9.
1. Codul BCH
5
A4
10.
2. Codul Reed-Solomon
8
A4
11.
Caiet de sarcini
1
A4
12.
Instruc(iuni de exploatare (i (ntre(inere


13.
1. Instructiuni de instalare si utilizare a aplicatiei BCH.exe
2
A4
14.
2. Instructiuni de instalare si utilizare a aplicatiei ReedSolomon.exe
3
A4
15.
Anexe


16.
1. Surse programe
x
A4
17.
2. Tabele
x
A4
18.
Bibliografie
1
A4

EXTRAS DIN DOCUMENT

?

?

1. Introducere

Teoria transmiterii informatiei constituie un cadru in care se pot formula criterii de proiectare si obtinere a unor solutii pentru sistemele numerice de prelucrare a semnalelor, solutii cu un inalt grad de aplicabilitate.

Acest domeniu se ocupa mai ales cu studiul algebric al fenomunului de transmitere a informatiei.

A transmite o informatie este echivalent cu a face o comunicare despre ceva care

nu este cunoscut.

Informatia receptionata intr-un punct este utila numai daca este corecta si transmisa oportun. Pe timpul transmisiei la distanta, corectitudinea informatiei depinde in mare masura de perturbatiile care actioneaza permanent asupra canalului de comunicatie. Pentru ca receptorul sa poata stabili corectitudinea informatiei receptionate are nevoie de un criteriu pe baza caruia sa verifice si valideze informatia primita. Un astfel de criteriu se poate stabili numai prin utilizarea codurilor detectoare de erori. Acesta este motivul pentru care codurile corecoare si detectoare de erori reprezinta pentru orice sistem informatic, care realizeaza teleprelucrarea sau teletransmisia datelor, un instrument practic de lucru.

Folosirea rationala a codurilor detectoare si corectoare de erori este cu atat mai necesara cu cat la perturbatiile naturale, care duc la distorsionarea semnalelor, se adauga perturbatiile intentionate, provocate in mod intentionat de adversar, si care pot afecta considerabil informatia utila.

Teoria codurilor corectoare se afla intr-un stadiu avansat de dezvoltare. De la prima lucrare a lui Hamming, elaborata in anul 1950, care a propus cele mai simple coduri corectoare , au aparut numeroase studii dintre care amintim pe cele a lui Peterson, Wosenkraft, Dadaev , Gallage si altii.

Pentru a micsora probabilitatea erorii se utilizeaza o serie de procedee, cum ar fi : sporirea puterii instalatiilor de emisie , perfectionarea liniilor magistrale de telecomunicatii , reducerea intensitatii factorilor perturbatori, etc.

În concluzie Teoria Transmiterii Informatiei cuprinde totalitatea mijloacelor si

metodelor de transmisie eficienta si de protejare a informatiei impotriva perturbatiitor.

2. MEMORIU TEHNIC

2.1 SURSE DE INFORMATIE

Procedeul transmiterii informatiei este prezentat in figura 2.1.

În transmiterea informatiei la distanta este necesara o sursa de informatie S care genereaza si transmite informatia si un destinatar D care o receptioneaza.

Mediul fizic si toate echipamentele care realizeaza transmiterea informatiei se numeste canal de transmisie. În unele cazuri informatia este stocata si rolul canalului de transmisie este luat de mediul de stocare.

Informatia pentru a putea fi transmisa (sau stocata) trebuie concretizata intr-o marime fizica cum ar fi: curent, tensiune sau unda electomagnetica. Aceasta marime fizica poarta denumirea de semnal.

Prin semnal se intelege orice manifestare fizica capabila de a se propaga printr-un mediu. Ca urmare defintia de mai sus exclude semnalele ce perturba semnalul purtaror de informatie, semnale ce poarta numele de zgomot.

În general, prin sursa de informatii se va intelege mecanismul prin care se alege

intr-un mod imprevizibil de destinatar, un anumit mesaj ce urmeaza a fi transmis.

Aceasta inseamna ca sursa de informatii potential poate livra o multime de mesaje, dar la un moment dat ea va alege un anumit mesaj pe care-l va transmite, destinatarul necunoscand ce mesaj a ales sursa si l-a transmis.

Cand informatia ce urmeaza a fi transmisa este compatibila cu canalul, respectiv mediul de stocare, ea poate fi transmisa direct. În majoritatea cazurilor inaintea transmiterii informatiei au loc anumite prelucrari de informatie.

Exista doua tipuri de surse de informatie:

1. Surse de informatie analogice – semnalul de iesire are o valoare continua. Aceste surse se pot transforma in surse discrete prin tehnici de esantionare si conversie.

Exemple de surse continue sunt: semnalul vocal, semnalul de televiziune, etc;

Oferta anului

Reducere 2020