Pagina documente » Istorie, Arte, Teologie » Tehnica si arta fotografica. Domeniul fotografiei

Despre lucrare

lucrare-licenta-tehnica-si-arta-fotografica.-domeniul-fotografiei
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-tehnica-si-arta-fotografica.-domeniul-fotografiei


Cuprins

CUPRINS
CAPITOLUL 1. FOTOGRAFIA - LIMBAJ PICTURAL. DOMENIUL
FOTOGRAFIEI SI CARACTERISTICILE EI
CAPITOLUL 2. APARATUL FOTOGRAFIC. CARACTERISTICI
2.1. OBIECTIVUL FOTOGRAFIC
2.2. OBTURATORUL
CAPITOLUL 3. MATERIALE FOTOGRAFICE. FORMAREA
IMAGINII FOTOGRAFICE
CAPITOLUL 4. TEHNICA FOTOGRAFIERII. PUNCTUL DE STATIE
SI ROLUL LUI iN PLASTICA IMAGINII
CAPITOLUL 5. LUMINA iN FOTOGRAFIERE. PROPRIETATILE Si
FUNCTIILE LUMINII
CAPITOLUL 6. GENURI DE FOTOGRAFII
CAPITOLUL 7. ESTETICA IMAGINII FOTOGRAFICE
1. ORGANIZAREA iN PLAN A IMAGINII
2. ORGANIZAREA iN ADANCIME A IMAGINII
3. PERSPECTIVA
4. RELIEFUL (PLASTICA IMAGINII)
5. LINII, SUPRAFETE, VOLUME

EXTRAS DIN DOCUMENT

? În multe din facultati din universitatile europene disciplina “FOTOGRAFIE” isi gaseste un loc binemeritat. Apare ca fireasca o intrebare: La ce este bun studiul fotografiei la nivel universitar? Întrebarea se pune cu atat mai mult cu cat in Romania exista doar cateva forme de pregatire preuniversitara si studiul partial al fotografiei in sectiile de imagine de la unele institutii de invatamant superior.

O prima incercare de raspuns ar putea sa ni se para puerila:

intr-o anumita etapa a vietii – in preajma varstei de 18-23 ani – unul dintre lucrurile cele mai intelepte pe care le putem face este invatatura, deoarece personalitatea este intr-o continua si intensa transformare si este avida de informatii noi. Se poate afirma cu certitudine ca acumularile din tinerete ne vor hrani aproape toata viata.

O a doua incercare de raspuns ar fi ca notiunile de tehnica, estetica si istoria fotografiei, insusite prin invatare, sunt extrem de folositoare in actul creatiei propriu-zise. Absenta unui sistem universitar organizat, a impins fotografia intr-o zona periferica a ierarhiei artelor uzuale.

Sub asaltul permanent al imaginilor, apare nevoia studiului teoretic elevat pentru a ridica fotografia peste stacheta din ce in ce mai sus ridicata. Va propun sa ne asumam impreuna acest efort.

Exista o multitudine de cai de abordare a fotografiei, cu optiuni variate in ceea ce priveste stilurile, genurile si tehnicile de la instantaneul cotidian la fotografia de la reportajul autonom la colajul regizat, de la fotografia publicitara.

Fotografia nu mai traieste autonom, apeland tot mai des la extensia sau la conjugarea limbajului si expresiilor fotografice cu noile medii uzuale: TV, video, computer etc.

Imaginile sunt compuse pe cale optica si electronica din unitati spatiale delimitate.

Singurul criteriu valabil ramane exigenta abordarii, in cunostinta de cauza, a acestor varietati de imagini, prin descifrarea limbajului specific al fotografiei ca ramura distincta a artelor plastice.

Interpretarea oricarei imagini fotografice depinde atat de intentia celui care o priveste, cat si de intentia realizatorului. Avand in vedere nivelurile diferite de intelegere, coincidenta lor nu presupune insa anularea relativului pentru ca subiectivitatea este prezenta fara a avea pretentia universal-valabilului.

“FOTOGRAFIA este un puternic mijloc de expresie. Bine folosita, ea devine o mare forta de binefacere si intelegere; folosita gresit, ea poate starni multe incendii periculoase”.

CAPITOLUL 1. FOTOGRAFIA – LIMBAJ PICTURAL. DOMENIUL

FOTOGRAFIEI SI CARACTERISTICILE EI

Fotografia este o reprezentare vizuala directa a unui subiect sau eveniment. Impresia facuta fotografiei este mai directa si continutul ei mai putin supus neintelegerii in raport cu alte mijloace vizuale.

Astazi fotografia este considerata universala. Cu cat este mai general mesajul unei fotografii, cu atat ea va fi mai folositoare. Fotografia este limbaj pictural. Limbajul devine folositor daca cineva are ceva de comunicat, ceva care merita sa fie spus.

Limbajul pictural al fotografiei, mai putin abstract si, prin urmare, mai simplu de inteles decat cuvintele, merge de-a dreptul la inima.

“Citirea” unei imagini inseamna mai mult decat cuprinderea dintr-o sngura privire, imediat si in mod global a intregii cantitati de informatie oferita de imagine.

Ce este caracteristic la un portret, ce este de prisos si ce trebuie eliminat? Care este partea cea mai interesanta sau cea mai caracteristica a fetei unui om? Este structura fizica sau expresia? Ce reglecta expresia fetei: o dispozitie fericita, lipsita de griji, un intelect cercetator, ganditor, sau o minte lenesa, greoaie? Ce intelesuri ascund liniile fetei, cearcanele din jurul ochilor? Care este cauza lor, despre ce vorbesc ele observatorului interesat?

Privitorul trebuie sa fie o persoana pe care s-o intereseze subiectul si sa-l inteleaga pentru a citi astfel de semne si a le interpreta intr-un portret conceput cu sensibilitate.

Pentru a retine interesul privitorului fata de fotografie si a pastra locul important al acesteia in cadrul celorlalte mijloace de comunicare in masa, fotoreporterii trebuie sa realizeze imagini neobisnuite ale cotidianului. Cautarile permanente, novatoare, experimentele, valorificarea unor unghiuri deosebite, sunt doar cateva dintre posibilitatile care pot fi folosite pentru retinerea atentiei privitorilor.

Fotografiile se constituie in dovezi evidente si incontestabile ale faptului ca evenimentele s-au petrecut in realitate.

Privitorul ii da crezare, evenimentul a avut loc si ii este prezentat partial sau in intregime. În nici o clipa nu putem neglija personalitatea omului contemporan care vrea sa vada cu proprii ochi, sa fie “martorul ocular” al evenimentului, apoi sa-l analizeze si sa emita impresii, pareri.

Fotografia se poate realiza doar prin prezenta fotoreporterului si a aparatului sau la eveniment si trebuie sa surprinda momentul de interes maxim.

Fotografia poate fi indelung studiata, se descopera si redescopera planuri si semnificatii noi care au scapat primei priviri.

Imaginea realizata de fotoreporter va contine calitati emotionale care nu-l pot lasa indiferent pe privitor.

“Pentru a retine atentia cuiva, o fotografie trebuie sa aiba ceva de comunicat, sa aiba continut, sa fie informativa, educativa, interesanta, amuzanta sau mobilizatoare. Continutul poate fi incorporat in fotografii intr-o varietate aproape nelimitata. Refuzul de a privi fotografiile care socheaza este ca si teama de a privi realitatea in fata. Unele lucruri trebuie sa fie infruntate, fie ca plac sau nu. O fotografie de continut este unul dintre cele mai puternice instrumente pentru a trezi reactia publica”.

ANDREAS FEIMINGER – Fotograful creator, Editura Meridiane, Bucuresti 1967

În cadrul unei publicatii, fotografia reprezinta un punct de atractie. Cercetarile intreprinse de specialisti au demonstrat ca cititorii privesc in ziar, in primul rand ilustratiile, apoi citesc titlurile, celelalte texte. O explicatie poate fi si faptul ca fotografiile sunt dobezi evidente si incontestabile ale intamplarii evenimentelor infatisate.

Elementele evidentiate confera fotografiei de presa o forta imensa ce reuseste sa actioneze si sa modeleze sute de mii si chiar milioane de opinii.

Pentru a putea folosi cu inteligenta intregul potential al fotografiei, trebuie sa fim familiarizati cu caracteristicile de baza ale acestui mijloc de expresie.

AUTENTICITATEA reprezinta p calitate unica a fotografiei in comparatie cu celelalte forme de reprezentare vizuala. Aparatul foto trebuie sa fi fost “martor ocular” la fotografierea unui subiect sau a unui eveniment. O singura fotografie din razboi este mai convingatoare decat pagini scrise despre tragedia razboaielor.

Desi se afirma ca “aparatul nu minte”, se stie ca fotografiile pot induce in eroare datorita modului in care fotoreporterul foloseste aparatul pentru a spune un neadevar sau nepriceperii de a surprinde realitatea. Un exemplu de fotografie care poate induce in eroare este cel al parlamentarului surprins cu gura stramba in timp ce tine un discurs sau cu ochii inchisi din cauza sensibilitatii la lumina blitzului. Publicarea acestui gen de fotografii nu fac decat sa-l discrediteze in ochii alegatorilor, mistificand realitatea.

PUTEREA DE SOC este o insusire a imaginii care-l forteaza pe privitorul unei publicatii sa observe, in mod constient, o fotografie. În invazia de imagini care ne asalteaza si ne satureaza, o fotografie trebuie sa fie cu totul neobisnuita pentru a atrage privirile. Puterea de soc este una dintre calitatile esentiale ale unei fotografii bune, este calitatea pe care fotoreporterul o imprima pentru a atrage atentia cuvenita. Dar numai puterea de soc singura nu este suficienta pentru a face ca o fotografie sa fie buna. Pentru a produce efectur dorit asupra privitorului, o fotografie trebuie sa mai aiba inca doua insusiri esentiale: putere emotionala si continut.

PUTEREA EMOTIONAL? este o notiune mai greu de definit in termeni precisi. Daca o fotografie cu putere de soc va fi sesizata de aproape toti privitorii, intelesul si sentimentele pe care le emana imaginea vor ramane neobservate de cei lipsiti de sensibilitate. Interesul fata de subiect este o conditie primordiala pentru a creea fotografii bune. Daca fotoreporterul nu are nici o reactie fata de subiectul sau, el nu poate realiza o lucrare care sa contina vreo calitate emotionala, ceea ce va determina o indiferenta a privitorului in fata fotografiei.

Puterea emotionala poate exista independent de tehnica.

CONTINUTUL este o calitate care poate fi incorporata in fotografii intr-o varietate aproape nelimitata. O fotografie de continut este unul dintre cele mai puternice instrumente pentru a trezi reactia publica. O fotografie devine cu atat mai interesanta si mai placuta, cu cat are un continut mai legat. Fotografiile cu subiecte interesante, prezentate cu fantezie, pot stimula o constiinta mai dezvoltata.

Numarul subiectelor interesante care asteapta sa fie fotografiate, este infinit. Orice il intereseaza pe fotoreporter, merita sa fie fotografiat pentru ca, aproape sigur, subiectul va atrage si pe alti cativa privitori.

CAPITOLUL 2. APARATUL FOTOGRAFIC. CARACTERISTICI