Pagina documente » Politehnica » Telefonul mobil ca mijloc de comunicare in masa

Despre lucrare

lucrare-licenta-telefonul-mobil-ca-mijloc-de-comunicare-in-masa
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-telefonul-mobil-ca-mijloc-de-comunicare-in-masa


Cuprins

Cuprins:
Introducere. pag. 1
1 Semne electronice si hypertext pag. 2
1.1 Semnele si referenta lor.............. pag. 4
1.2 Semnele in actiune......pag. 7
1.3 O textura de semne .... pag. 9
1.4 O noua republica a literelor.......... pag. 9
2 Despre semiotica interfetei cu utilizatorulpag.12
3 Principiile unui bun design al interfetei cu utilizatorul..............pag.25
4 Telefonia mobila. Principii si tehnologii ...pag.32
4.1 Principiul celular.........pag.32
4.2 De la o celula la alta...pag.34
4.3 in interiorul unui telefon celular....pag.36
4.4 Sistemul AMPS.........pag.37
4.5 Telefoane celulare digitale..........pag.38
4.6 Tehnologii fara fir.......pag.38
4.6.1 FDMA ........pag.39
4.6.2 TDMA si GSM.............pag.39
4.6.3 CDMA ....... pag.41
4.7 Dual Band vs. Dual Mode .......... pag.42
4.8 Probleme cu telefoanele celulare. pag.43
4.9 Tehnologii foarte noi. Internetul pe telefonul mobil......... pag.43
4.9.1 Wireless Aplication Protocol - WAP pag.45
4.9.2 Wireless Meta Language - WML.... pag.47
4.10 Tehnologia viitorului: GPRS....... pag.48
5 Interfata cu utilizatorul in telefonia mobila pag.50
5.1 Textul si punctuatia..... pag.51
5.2 Tastele soft.pag.52
5.3 Grafica.......pag.54
5.4 Tipuri de carduri..........pag.54
5.4.1 Cardurile Display...........pag.54
5.4.2 Cardurile Choice.......... pag.55
5.4.3 Cardurile Entry............ pag.58
6 Telefonul mobil, un mijloc de comunicare in masa....pag.61
Concluzii....pag.68
Dictionar de termeni tehnici aparuti in lucrare............ pag.69
Bibliografie.pag.73
Dictionar de termeni tehnici aparuti in lucrare pag. 1

EXTRAS DIN DOCUMENT

?Introducere pag. {p}?

TELEFONUL MOBIL

CA MIJLOC DE COMUNICARE ÎN MAS?

INTRODUCERE

În fiecare zi, in lume, in jur de 330.000 de oameni isi cumpara un telefon celular. De cativa ani incoace, aceste aparate sint echipate cu capabilitati de acces Internet direct, iar cele mai noi modele, asa numitele telefoane de generatia a treia (G3) pot chiar furniza imagini color de o fidelitate exceptionala sau chiar filme si muzica.

Atunci de ce sa nu transformam aceste miracole tehnologice in noi canale de comunicare in masa? Ele furnizeaza imagine, furnizeaza sunet, furnizeaza text si nu oricum, nu la ore prestabilite ca radioul si televiziunea, ci non-stop 24/24. Putem deschide telefonul oricand, intocmai ca pe un ziar si afla ultimele stiri de pe Internet. Marea diferenta insa, vine din faptul ca acest mijloc de comunicare in masa este un ziar cu sunete si imagini in miscare. Este viitorul mass-media. O parte din lucrurile acestea se petrec si in prezent, tot mai multe institutii media punand la dispozitie clientilor si pagini de Web proprii, cu stiri, cu reportaje, cu fotografii, in general cu tot ceea ce pune la dispozitie institutia respectiva pe canalele “clasice”, ba chiar si transmisiuni live ale continutului, daca este vorba de o televiziune sau de un radio. Însa pentru a le accesa avem nevoie de un computer conectat la Internet. Telefonul mobil introduce aici factorul mobilitate. Este adevarat, exista asa numitele laptopuri, acele computere mobile, care si ele se pot conecta la Internet, insa 1: oamenii nu sint dispusi sa care in permanenta la ei un astfel de dispozitiv si 2:computerele mobile sint niste aparate foarte scumpe, cu autonomie energetica relativ mica (vreo 5 ore) si sint relativ rare – nu multi oameni poseda unul. Lucru ce nu se poate spune despre telefonul mobil deoarece oamenii sint foarte dispusi sa care unul in permanenta. Telefonul mobil are autonomie energetica mult mai buna (in general cateva zile) si astazi aproape fiecare din noi avem un numar personal la care putem fi gasiti.

Un alt aspect absolut unic ce se aplica telefonului mobil ca mijloc de comunicare in masa este faptul ca reteaua de telefonie de care apartine un anumit terminal, stie cu precizie in ce loc din domeniul de acoperire se afla acesta. Altfel nu am putea fi sunati. Imagina-

ti-va ce ar insemna sa se furnizeze in viitor informatii mai mult decat locale, stiri si informatii despre locul in care se afla fiecare abonat, cu ceea ce il intereseaza pe el... Ar fi ceva cu totul si cu totul nou.

Cap.I SEMNE ELECTRONICE si HYPERTEXT

Asistam la una din cele mai semnificative schimbari in felul in care oamenii pun in comun informatia. Dispozitivele de comunicatie electronice au fost cu noi incepind de la sfirsitul secolului al XIX-lea. Radioul a furnizat o cale de a difuza sunete catre mai multi oameni simultan. Telefonul a adaugat posibilitatea de a intercomunica cu altii. Cinematografia a capturat imagini si a creat iluzia miscarii. Televiziunea a adaugat posibilitatea de a trimite sunete si imagini in miscare catre mase de oameni, simultan. Existenta computerului a inceput ca masina de calcul. Timpul a mai trecut, tehnologia a mai evoluat si ele au putut fi interconectate, devenind astfel, atit un nou spatiu furnizor de informatie cit si un spatiu in care informatia poate fi schimbata.

La inceput a fost textul, apoi au aparut primele elemente de grafica formate din citeva puncte pentru ca mai tirziu sa apara si imaginile color. În prezent, computerele pot pune la dispozitia noastra elemente de text, sunet, grafica, fotografii si imagini “in miscare”. De asemenea toate aceste elemente pot fi accesate astazi si de pe telefoanele mobile. Atit Internetul cit si retelele de telefonie mobila permit posibilitatea combinarii tuturor acestor elemente electronice intr-o forma de prezentare interactiva care poate fi trimisa aproximativ oriunde in lume, aproape instantaneu. Un utilizator poate accesa simultan orice tip de media (multimedia) prin mijloacele date de interactiunea cu o structura de tip hypertext. Aceste elemente de hypertext pot fi cuvinte, fraze sau reprezentari grafice. Dar ce este hypertextul? El nu este altceva decit un text din care se poate ajunge la alte texte sau in alte parti ale lui, cu ajutorul hyperlink-urilor. Acestea sint cuvinte, fraze sau reprezentari grafice.

Sistemul acesta se stie ca functioneaza cel mai bine pe un calculator, asta deoarece exista posibilitatea indicarii elementelor de hypertext printr-o simpla apasare de mouse, dar ne putem descurca si cu ajutorul tastaturii telefonului mobil.

Dar ce se intimpla in lumea electronica cu semnul? Care este semiotica scrisului electronic? Cercetatorii care se ocupa de semiotica nu au ignorat mediul electronic, dar ei par mai mult interesati de televiziune decit de computer. Si asta desi computerul vazut ca spatiu al semnelor electronice promite o revolutie semiotica.

Ceea ce promite computerul este intruchiparea perspectivelor semiotice asupra limbajului si comunicarii asa cum le-au descris Peirce, Saussure, Eco si altii. Si asta nu trebuie sa surprinda, pentru ca insasi semiotica este un produs al acelorasi forte intelectuale care au imaginat computerele, cum ar fi logica, lingvistica si filozofia. Computerul este o masina de creat si manipulat semne.

Semnele pot fi matematice, verbale sau picturale. Programarea computerelor si cititul sau scrisul pe calculator (telefon mobil) sint exercitii de semiotica aplicata.

Prima lectie pe care orice utilizator de computer trebuie sa o invete este diferenta dintre semn si ceea ce desemneaza el de fapt, intre adresa unei locatii in memoria computerului si valoarea stocata la acea adresa. Aceste lucruri caracterizeaza spatiul electronic la toate nivelurile: se afla in esenta hypertextului si a programelor utilitare; in toate, textul este doar o simpla textura de semne indicind alte semne.

Semnele sint intodeauna ancorate intr-un mediu. Semnele grafice pot fi mai mult sau mai putin independente de caracteristicile mediului, dar nu exista semne grafice fara un mediu, fara un spatiu definit de scriere. Vreau sa atrag astfel atentia ca nu s-ar putea intelege bine natura scrisului fara sa se tina cont de suprafetele de scris si de instrumente. Suprafata si instrumentul care produce semnul afecteaza totdeauna semnele pe care le scriem. Computerul cu siguranta faciliteaza mult intelegerea semnelor datorita faptului ca imaginea de pe monitorul calculatorului este compusa din pixeli. Acestia sint niste puncte foarte fine, abia vizibile individual care pot capata culori diferite. Din citeva zeci de pixeli se compune semnul lizibil. Spre deosebire de computer, telefoanele mobile din generatia unu si doi au un display cu cristale lichide care nu permite rezolutii foarte bune. Semnele sint reprezentate mai grosolan si de obicei intr-o singura culoare, iar ingustimea ecranului nu permite realizarea unor iconuri mari si care sa poata fi construite astfel cu mai multe detalii. De aceea, atunci cind cineva da posibilitatea accesarii paginii sale de Internet de pe telefoanele mobile, intotdeauna are grija ca paginatia sa fie rescrisa in asa fel incit sa poata aparea pe telefon. Iata cum suportul de prezentare a informatiei poate impune constringeri.

Dar spatiul electronic inseamna mai mult pentru ca a devenit suprafata si instrument pentru un tip unic de scriere fluida. Însusi procesul de semioza, trecerea de la un semn la altul in cadrul actului de referinta, este integrat in spatiul electronic, ceea ce face sa asistam la un fenomen unic in istoria scrisului.

În formele de inceput ale media, cum ar fi tipariturile pe hirtie, semnele se puteau referi doar la alte semne. În computer, textul dind impresia ca se citeste si se scrie singur, aduce cu el propria lui semioza.

1.1 SEMNELE SI REFERINTA LOR

La o prima investigare asupra modului in care referinta semnelor functioneaza in mediul electronic, vedem ca nu exista diferente fata de functionarea semnelor in cadrul unor tehnologii mai vechi. O carte tiparita este alcatuita din cuvinte pe o pagina. Cind citim cuvintele, ele creaza in mintea noastra reprezentari ale lumii cunoscute prin experienta, ale unei lumi imaginare sau ale unor idei abstracte. Cind citim cuvintele sau examinam ilustratiile unui hypertext aflat pe ecranul computerului, avem o experienta asemanatoare. Cititul traditional este inca posibil in noul mediu. Diferenta insa vine din faptul ca scrisul traditional este umbrit sau mai bine spus dublat de un nou tip de citit, in care computerul te ajuta sa definesti calea de urmat. Cuvintele din textul electronic sugereaza propria lor referinta, pentru ca acum ele sint continute in subiecte (unitati topice) care se afla in relatie cu alte unitati topice in diferite feluri. Aceste unitati topice ele insele sint semne, semne complexe ce definesc un paragraf sau poate un intreg capitol de proza. Fiecare semn topic este definit nu doar de cuvintele pe care le contine, ci si de relatia sa cu alte unitati topice. Computerul face aceste relatii explicite si operative in timp ce scriitorul scrie iar cititorul citeste.

Noua cale de citire permisa de mediul electronic, devine in special clara atunci cind textul este prea mare pentru a fi citit de la o coperta la alta, cum ar fi in cazul enciclopediilor si a dictionarelor. Dictionarul Englez Oxford este acum disponibil pe CD-ROM pentru consultare electronica. O brosura si ea electronica, descrie avantajele acestei versiuni electronice: “Dictionarul Englez Oxford pe CD-ROM permite acces direct la citate, definitii, etc, aflate in dreptul celor 252000 de cuvinte. Acest lucru este posibil pentru ca traditionala lista a cuvintelor a fost suplimentata de citeva liste aditionale (indexuri) create din materialul aflat in DEO: Etimologie, Definitii, … Citate subdivizate in Date, Autor, Alte scrieri si Text.”

Oferta anului

Reducere 2020