Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

Cuprins
I. CONTROLUL FISCAL SI EVAZIUNEA FISCALA
I.1 CARACTERISTICILE IMPUNERII
I.2 CARACTERISTICI GENERALE
I.3 PRINCIPII ALE SISTEMULUI FISCAL
II. CONTROLUL FISCAL SI FORMELE SALE
II.1 IMPORTANTA CONTROLULUI FISCAL
II.2 FORME SI METODE DE CONTROL FISCAL
III. EVAZIUNEA FISCALA.
III.1 FORMELE DE MANIFESTARE ALE EVAZIUNII FISCALE
III.1.1 EVAZIUNEA FISCALA LEGALA
III.1.2 FRAUDA FISCALA
III.1.3 EVAZIUNEA FISCALA SI ECONOMIA SUBTERANA
III.2 MASURAREA EVAZIUNII FISCALE
III.3 GRADUL DE FISCALITATE SI EVAZIUNEA FISCALA
III.3.1 PRESIUNEA FISCALA
III.3.2 ATITUDINEA CONTRIBUABILULUI
III.4 PREVENIREA EVAZIUNII FISCALE
III.5 EVAZIUNEA FISCALA IN ROM?NIA
IV. FORME ALE EVAZIUNII FISCALE LEGALE
IV.1 CATEGORII ALE EVAZIUNII FISCALE LEGALE
IV.1.1 FORME EVAZIONISTE
IV.2 EVALUAREA SI EFECTELE EVAZIUNII FISCALE
V. METODE DE EVAZIUNE FISCALA LEGALA
VI. EVOLUTIA PARADISURILOR FISCALE
VI.1 SCURT ISTORIC AL PARADISURILOR FISCALE
VI.2 CE INSEAMNA UN PARADIS FISCAL
VI.3 DE CE ACORDA PARADISURILE FISCALE SCUTIRI DE IMPOZIT
VII. CELE MAI CUNOSCUTE PARADISURI FISCALE DIN LUME. CAZURI SPECIALE
VIII. INFLUENTA PARADISURILOR FISCALE ASUPRA VIETII ECONOMICE
VIII.1 CE PRESUPUNE SI CUM SE FACE INFIINTAREA UNEI COMPANII OFFSHORE
VIII.2 AVANTAJELE CONSTITUIRII UNOR FIRME OFFSHORE
VIII.3 NU TOATE OPERATIUNILE OFFSHORE INSEAMNA ACTIVITATI ILEGALE
IX. ACTIVITATI ILEGALE DESFASURATE PRIN INTERMEDIUL COMPANIILOR OFF-SHORE
IX.1 SPALAREA BANILOR MURDARI IN PARADISURILE FISCALE
IX.2 FLUXURILE FINANCIARE MONDIALE SI INCIDENTA PARADISURILOR ASUPRA ACESTORA
IX.3 REMEDII IMPOTRIVA ILEGALITATII
X. CONCLUZII SI RECOMANDARI

Alte date

?Evaziunea fiscala legala – forme de manifestare Capitolul 2?

Capitolul 1 – Controlul fiscal si evaziunea fiscala

1.Caracteristicile impunerii

1.1 Caracteristici generale

E

xistenta finantelor este indisolubil legata de existenta statului si de folosirea banilor si a formelor valorice in repartizarea produsului social. De la aparitia primelor elemente de finante si pana in zilele noastre, finantele nu au mai parasit scena istoriei, ele facand parte integranta din sistemul relatiilor economice.

În toate oranduirile social-economice care au existat, finantele au reprezentat relatii sociale, de natura economica, aparute in procesul repartitiei produsului social si mai ales a venitului national, in stransa legatura cu indeplinirea functiilor si sarcinilor Statului.

În contemporaneitate, finantele publice constituie o componenta foarte importanta a vietii social-economice, si asta datorita faptului ca, prin intermediul instrumentelor financiare, autoritatile publice centrale reusesc sa concentreze la dispozitia lor resurse mari, provenite din produsul intern brut, redirijandu-le apoi catre diversi beneficiari – institutii si intreprinderi publice si private, categorii si grupuri sociale – influentand astfel procesul reproductiei sociale. În functie de modul in care se realizeaza aceasta redistribuire de venituri, finantele publice au un impact mai mult sau mai putin puternic asupra unei serii de indicatori macroeconomici, cum ar fi nivelul consumului public, dar si al celui privat, ritmul cresterii economice, precum si proportiile formarii brute de capital.

Dar ce sunt de fapt resursele financiare publice? Ele reprezinta totalitatea mijloacelor banesti necesare realizarii obiectivelor economice si sociale ale statului intr-un interval de timp determinat. Se includ in cadrul resurselor financiare publice resursele administratiilor de stat centrale si locale, resursele asigurarilor sociale de stat si resursele institutiilor publice.

Privite sub aspect economic, principalele categorii de resurse financiare publice sunt (dupa dl. Iulian Vacarel): prelevarile cu caracter obligatoriu (de natura impozitelor, taxelor), resursele de trezorerie, resursele provenind din imprumuturi publice si finantarea prin emisiune monetara fara acoperire. Dintre aceste categorii de resurse cea mai mare importanta, din punct de vedere cantitativ, o au veniturile cu caracter fiscal (fac parte din categoria prelevarilor cu caracter obligatoriu). Intr-adevar, impozitele si taxele nu sunt numai cele mai cunoscute componente ale formarii resurselor financiare publice, dar si cele mai consistente. Impozitele sunt prelevari a unei parti din veniturile sau din averea persoanelor fizice si juridice, in beneficiul statului. Aceste prelevari sunt obligatorii si se fac cu titlu nerambursabil si fara contraprestatie directa din partea statului.

Dupa trasaturile de fond si forma, impozitele pot fi grupate in impozite directe si impozite indirecte.

Impozitele directe sunt acele impozite datorate de persoane fizice sau juridice nominalizate, in functie de veniturile si averea acestora, pornindu-se de la cotele de impunere prevazute de lege. Ele pot fi subimpartite in impozite reale (stabilite in legatura cu anumite bunuri materiale (cladiri, pamant, etc.) si impozite personale, a caror asezare este in stransa legatura cu situatia personala a contribuabilului. In categoria impozitelor personale putem include impozitul pe profit sau impozitul pe venitul global. In tabelul urmator sunt prezentate principalele impozitele directe prevazute de legislatia Romaniei:

Principalele impozite directe ce se fac venituri la bugetul de stat si bugetele locale

Impozit

Baza legala

Impozitul pe profit

Legea 414/ 26 iunie 2002 privind impozitul pe profit

Ordonanta Guvernamentala nr. 61/2002 privind colectarea creeantelor bugetare

Ordonanta Guvernamentala nr. 36/2003 privind corelarea unor dispozitii din legislatia financiar-fiscala

Impozitul pe venitul persoanelor fizice

Legea 493/2002 privind aprobarea Ordonantei Guvernamentale nr. 36/2002

Impozitul pe cladiri

Legea 522/2002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernamentale nr. 36/2002

Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.3/2003

Impozitul pe terenuri

Idem impozitul pe cladiri

Impozitele indirecte sunt acele impozite care se stabilesc, se aseaza asupra vanzarii bunurilor sau prestarii unor servicii. Ele nu se stabilesc direct si normativ asupra contribuabililor. Platitorii impozitelor indirecte sunt toti care consuma bunuri din categoria celor impuse, indiferent de veniturile, averea, profesia sau situatia personala a acestora. Impozitele indirecte sunt prevazute in cote proportionale asupra valorii marfurilor vandute si a serviciilor prestate ori in sume fixe pe unitatea de masura. Acest tip de impozit nu asigura o repartitie echilibrata a sarcinilor fiscale. Independent de marimea veniturilor realizate de cumparator, cota de aplicare a impozitului este unica. Insa, raportat la intregul venit, cheltuit si economisit, de care dispune consumatorul, impozitul indirect capata un caracter regresiv. Astfel, cu cat o persoana beneficiaza de venituri mai mici, cu atat suporta mai greu sarcina fiscala. “Asadar, impozitele asupra consumului nu tin seama de principiul echitatii fiscale, impovarand contribuabilii cu capacitate redusa de plata si favorizand pe cei aflati la polul opus”

Impozitele indirecte afecteaza puterea de cumparare a consumatorului si deci contribuie la scaderea nivelului de trai al populatiei. In urma perceperii asupra unei anumite marfi a unui impozit indirect, consumatorul va putea sa-si procure o cantitate mai mica din marfa respectiva decat inainte de aplicarea acestuia.

Impozitele si taxele indirecte sunt acele venituri fiscale in cazul carora exista o neconcordanta intre platitorul acestora la bugetul public si suportatorul lor real.

Principalele impozite indirecte prevazute in legislatia romaneasca sunt:

Impozit

Baza legala

Impozite indirecte ce se fac venituri la bugetul de stat

Taxa pe valoarea adaugata

- Legea 345/2002 privind taxa pe valoare adaugata

- Ordonanta Guvernului nr. 36/2003 privind corelarea unor dispozitii din legislatia financiar - fiscala