Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

Cuprins
Lucrare de diploma 1
Introducere 5
Capitolul 1. Copii si biblioteci pentru copii 7
Ciclurile vietii 7
Prima copilarie (de la 1 la 3 ani) 7
A doua copilarie ( de la 3 la 6 ani) 10
A treia copilarie (de la 6 la 10-11 ani) 12
Perioada pubertatii si adolescentei 14
Copii si adolescentii in lumea moderna 16
Biblioteca pentru copii - un concept dinamic 18
Biblioteca 18
Ludoteca 19
Mediateca 20
Capitolul 2. Arhitectura si mobilierul unei biblioteci pentru copii 23
Biblioteca ca spatiu. 23
Biblioteca ca spatiu 23
Model de organizare a spatiului 25
Tendinte moderne in organizarea spatiului 27
Biblioteca pentru copii ca spatiu 29
Spre o teorie a spatiului pentru copii 29
Modelul propus 30
Capitolul 3. Organizarea intelectuala a unei biblioteci pentru copii 34
Lectura copiilor 34
Colectiile 36
Cartea/Documentul electronic 36
Jucaria 42
Organizarea/Personalul 46
Capitolul 4. Animatia culturala in biblioteca pentru copii 49
Rolul animatiei culturale.... 49
Tipuri de animatie culturala 52
Capitolul 5. Identitatea vizuala a unei biblioteci 56
Logotipul 56
Identitatea vizuala a unei biblioteci 58
Modelul propus 61
Capitolul 6. Site-ul 64
Teorie 64
Diverse modele 65
Modelul propus 68
Bibliografie 70
Webgrafie 74
Anexe 75

Alte date

?O gaza s-a asezat pe umarul unui copil de aproape 5 ani…..

Acum sunt o floare,

a spus el razand cu retinere ca sa nu sperie gaza.

Introducere

Punctul de pornire a acestei lucrarii a fost un proiect realizat pentru colocviul „Biblioteci pentru copii”. Acest proiect va fi anexat la lucrarea de diploma pentru a sublinia ideea de continuitate si de dezvoltare.

Aceasta biblioteca s-a nascut si am considerat-o ca pe un copil care, la un moment dat, trebuia sa isi evidentieze calitatile. De aceea momentul examenului de absolvire a reprezentat un prilej pentru a concretiza acest proiect.

Motivele pentru care am realizat aceasta lucrare sunt:

? am considerat ca elaborarea imaginii unei biblioteci pentru copii este un subiect care imi va permite libertatea de exprimare si de creatie;

? este un subiect inedit in cadrul Sectiei de Bibliologie si Stiinta Informarii;

? acest proiect ar putea sa fie adaptat oricand unei cereri de finantare privind constituirea unei biblioteci pentru copii.

Scopul lucrarii este de a face sa patrunda cartea in mediile sau uneori in familiile care nu sunt in contact cu lumea cartilor, incercarea de a contribui la elaborarea unei politici durabile in jurul cartii, pentru promovarea ei, si, nu in ultimul rand, de a descoperi metode noi de imprietenire cu cartea sau non-cartea.

Pentru ca un copil sa devina un cititor trebuie sa tinem seama nu doar de dimensiunile sale cognitive, ci si de imaginatia sa, de gandurile sale si de dezvoltarea sa afectiva. Ar trebui sa existe institutii care sa ii ajute pe tineri in dobandirea microcompetentelor, suscitandu-le o dinamica care sa ii incite sa termine de citit o carte, apoi sa se lanseze catre o alta, ca in final acestia sa devina cititori adevarati. Lucrarea urmareste sa schiteze unele idei de activitati prin care copilul sau adolescentul trece progresiv de la descoperirea cartii ca obiect (coperta, colectii, punerea in pagina, ilustratii etc.) la lectura acesteia.

Am considerat biblioteca pentru copii ca o prezenta, o prezenta in raport cu copilul, cu familia acestuia si cu viata sociala in general.

Aspectele care ne-au interesat au fost, cu precadere, cele care impun o biblioteca ca individualitate in constiinta cititorului – copil, de la arhitectura la colectie, de la mobilier la animatie culturala.

Ca o contributie originala a lucrarii ar putea fi mentionata incercarea de a crea o identitate vizuala a unei biblioteci ceea ce la noi nu reprezinta un punct forte in promovarea unei astfel de institutii, comparativ cu bibliotecile europene care apeleaza la specialisti pentru a atrage cat mai multi utilizatori. Scopul institutiei sau al produsului trebuie reprezentat prin imaginea creata, iar aceasta imagine se va reflecta asupra activitatii institutiei si imaginii redate in exterior.

Pasii pe care i-am urmat in crearea identitatii vizuale a bibliotecii au fost: crearea logotipului; personalizarea documentelor (antet, plicuri, brosuri, fax, catalog, legitimatii); carti de vizita bazate pe logotipul deja creat; realizarea unei pagini de web; crearea de materiale promotionale: pixuri, pliante, fluturasi, afise, baloane, calendar, blocnotes, stegulete, insigne, banner; crearea unui CD de prezentare.

Lucrarea noastra se situeaza la granita dintre real si fictional. Ea nu este inca decat un proiect, dar unul pe care il credem realizabil. De aceea am fost permanent preocupata de adaptabilitatea acestui model la situatii reale. Am conceput lectura moderna prin prisma animatiei culturale, iar colectia moderna prin deschiderea catre ludoteca (jucarie) si catre documentul electronic.

În finalul introducerii, voi multumi urmatoarelor persoane care m-au ajutat la elaborarea si finalizarea acestui proiect: doamna profesor Antonescu, sub indrumarea careia am lucrat in permanenta si sotului meu, care m-a ghidat in lumea creatiei grafice.

Capitolul 1. Copii si biblioteci pentru copii

Ciclurile vietii

Prima copilarie (de la 1 la 3 ani)

Fiinta umana parcurge un lung proces de formare inca inainte de nastere, aceasta fireste influenteaza in mod natural deosebit dezvoltarea ulterioara a vietii.

Dupa 9 luni de asteptare, se naste micuta fiinta care va deveni eroul principal al acestei lucrarii.

În timpul primului an, copilul a traversat un important impact biologic si un evident soc social. Treptat a inceput sa se acumuleze o experienta vasta si complicata prin repetari auditive, prin facila raportare la obiecte si situatii noi a experientelor traite si prin recunoasteri motorii reflexive, in urma carora se acumuleaza o bogata experienta de observatii.

Perioada sau etapa anteprescolara este prima care implica marile diferentieri care marcheaza specificul epocii, al tarii, al regiuni, al limbii materne. Copilul incepe sa fie integrat in interrelatiile grupului familial si a celor ce frecventeaza familia. Experienta de viata devine impregnata de invatarea comunicarii verbale. La inceputul acestei perioade, vorbirea copilului este restransa, inconsistenta si incarcata de mari dificultati de pronuntie. La 3 ani, copilul vorbeste relativ fluent – in propozitii inteligibile, dispunand de un limbaj bogat. El poate sa formuleze impresii, dorinte, constatari, interogatii. Lumea devine pentru copil un spectacol in care ii place sa fie asistat, de comunicare cu adultul.

Înca de 12 luni, copilul sesizeaza intelesul a foarte numeroase cuvinte, manifesta o evidenta polisemie. Exista trei feluri de limbaj:

a. limbajul „mic”, primitiv, de circulatie restransa (intre copil si cei din mediul apropiat); acest limbaj este holofrastic [1 (despre limbi) in care o gandire, o fraza se exprima printr-un singur cuvant (DEX)], dispune de cuvinte onomatopee, de cuvinte circumstantiale, de circulatie restransa, nu poseda structuri gramaticale;

b. limbajul situativ [2 Cand copilul de 3-6 ani se rasfata, foloseste cuvinte din limbajul mic si mimeaza vorbirea specifica varstelor mai mici.] incarcat de cuvinte concrete, cu structura gramaticala, dar saturat de exclamatii, forme verbale eliptice si gestica. Acest tip de limbaj este prezent dupa 2 ani si activ pana la 5/6 ani. Cam la 2 ani, limbajul mic se dizolva in cel situativ;

c. limbajul contextual, locutional, de vorbire desfasurata cu un test discret alimentat de gestica; acest limbaj evolueaza paralel cu cel situativ, pe care il va domina treptat.

Dezvoltarea intelegerii celor ce i se povestesc devine calea prin care experienta de comunicare verbala devine infinit mai vasta decat experienta perceptiv-senzoriala cu care se afla in concurenta. Copilul sesizeaza infinitatea ipostazelor realitatii – fapt ce stimuleaza ca reactie dezvoltarea inventiei prin deductie – dar si dezvoltarea fanteziei verbale, un fel de joc verbal evident la 3 ani. Capacitatea de repovestire (dupa un model) se dezvolta si ea. La 2 ani, copilul foloseste 3-4 propozitii scurte pentru relatarea unei povestiri de 30 de propozitii, cu doua personaje. La 3 ani aceeasi povestire capata un aspect practic, se axeaza pe personajul principal si poate ajunge la 7-8 propozitii scurte. Povestirea pare eliptica, dar are coerenta logica. Copilul poate invata mici poezii ori „numaratori” care au functii formative importante, ca si cateva expresii de salut si de implicatie in conduitele reverentioase.

În perioada primei copilarii se dezvolta intens jocul de manipulare sub influenta trebuintei interne de a actiona asupra lumii si a o schimba. Jocul este o expresie a activitatii efectuate spontan, din placere, incarcata de satisfactii. În joc se incorporeaza treptat evenimentele vietii, decupaje situationale. Exista o componenta cognitiva (si inclusiv formativa) importanta privind integrarea sociala a copilului in joc. Exista, de asemenea, si componente afective foarte subtile. Structura culturii influenteaza jocul copiilor.

Înca in primul an de viata, copilul simte placere in a se juca cu propriile maini, cu picioarele, arunca obiectele. Între 1-3 ani, jocul se incarca de o ampla simbolistica, ce-i creeaza o forma de participare deosebita.

Simbolistica jocului se complica treptat, incepand de la folosirea de obiecte subordonate imagisticii ludice, la manuirea de comportamente in care copilul devine un personaj imaginar – isi asuma un rol prin asimilare de conduite adulte.

La 18 luni, copilul poate deveni in joc avion, masina, tren, iar uneori pisica, robinet, orice. În acest moment al dezvoltarii ontogenetice [3 Privitor la dezvoltarea individuala a organismelor vegetale si animale, care cuprinde toate transformarile organismului de la stadiul de embrion pana la sfarsitul existentei lui.] este dominant inca jocul cu obiecte, actiunea creand consistenta rolului trait de copil in joc. Concomitent, jocul cu adultul se dezvolta in trei directii:

d. jocul de hartuiala si tranta, ridicare si aruncare in sus, joc zgomotos de miscare si de energizare;

e. jocul verbal, fie sub forma de interogatii continui complexe, fie sub forma relatarii de povestiri (basme);

f. jocul didactic in care adultul indruma copilul treptat si discret.

La 2 ani, copilul se joaca circa 90% din timp. Copilul prefera jucariile [4 Exista muzee ale jucariei. La Muzeul pedagogic din Paris se afla un sector privind jucaria copilului.] cu roti cu care poate transporta – jucariile mecanice, jucariile muzicale, papusi, animale, marionete, schemele ludice de proiectare devin mai active, dar si jocurile distractive cum sunt baloanele de sapun chiar jocul cu apa, teatrul de marionete.

Jocul copiilor mici este intai singular, simplu si spontan. Treptat, se decentreaza de pe obiect mutandu-se pe subiectele actiunilor umane. Apar noi tipuri de joc: „de-a familia”, „de-a doctorul”, se instituie numeroase relatii intre copii si se complica situatia psihologica a jocului. Aceste jocuri pot avea o oarecare longevitate si sa se incarce cu tot felul de evenimente, desi in genere au un continut actional simplu si repetitiv (adeseori). Relatiile din joc au functii multiple, ele intaresc cooperarea relatiilor pozitive active, dar pot pune pe primul plan si relatii negative, tensionale.