Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

CUPRINS
I. PIATA CREDITULUI, COMPONENTA A PIETEI FINANCIARE 5
1.1. Piata creditului si compartimentele acesteia 6
1.2. Categorii de credite in sistemul financiar-bancar 9
II POLITICA DE FINANTARE A FIRMEI SI CREDITAREA BANCARA 12
2.1. Politica de finantare a firmei 12
2.1.1. Politica de finantare la termen 12
2.1.2. Politica de finantare pe termen scurt 15
2.2. Structura financiara, capacitatea si efectul de indatorare 18
23. Consideratii privind creditul bancar 22
III PARTICULARITATI, TEHNICI SI PRACTICI DE CREDITARE 26
3.1. Particularitatile activitatii de creditare 26
3.2. Tehnica constituirii resurselor de creditare 27
3.3. Tehnica formarii dobinzii pe piata creditului 28
IV CREDITAREA AGENTILOR ECONOMICI 32
4.1. Acordarea, documentarea si evaluarea creditelor 32
4.2. Evaluarea riscului de creditare, garantia si rambursarea creditelor 38
4.3. Gestiunea si controlul creditelor 41
V STUDIU DE CAZ: S.C. ZAHAR S.A. TIMISOARA 44
5.1. Determinarea necesarului de credite 44
5.2. intocmirea dosarului de creditare 50
5.3. Contractarea creditului 55
CONCLUZII 63
BIBLIOGRAFIE 65
20
20

Alte date

?

CAPITOLUL I

PIATA CREDITULUI, COMPONENT?

A PIETEI FINANCIARE

În orice economie moderna exista agenti economici care au un excedent de resurse financiare si agenti economici care au un necesar de finantare mai mare decat resursele de care dispun. Piata financiara asigura intalnirea excedentelor cu deficitele de finantare si permite agentilor economici cu excendent sa-l investeasca in mod profitabil, iar celor cu deficit sa-si finanteze necesarul de finantare.

În literatura economica [1) I.D. Adumitracesei si colaboratori - Economie. Structuri si mecanisme economice, Iasi, Ed. Polirom, 1998, p.166.]) se folosesc diferite notiuni pentru a descrie structura pietei fi­nanciare, si anume: in unele lucrari americane, piata de capital, componenta a pietei fi­nanciare, desemneaza atat tranzactiile cu titluri pe termen lung, cat si cele cu instrumente mo­netare; in literatura franceza este preferata notiunea de piata a capitalurilor, aceasta cu­prin­zand piata creditului, piata valorilor mobiliare (numita piata financiara) si piata monetara. Piata valorilor mobiliare are la randul ei doua componente: a) piata financiara primara, este piata pe care se emit si se vand titluri financiare noi; b) piata financiara secundara, pe care se fac tranzactii cu titluri de valori emise anterior. La randul ei, piata financiara secundara cu­noaste doua forme: bursa de valori si piata “la ghiseu”.

Structura pietei financiare se prezinta in tabelul 1.1.

Structura pietei financiare Tabelul 1.1

Piata financiara

Piata creditului (bancara)

Piata titlurilor financiare

(piata de capital)

La termen

Pe termen

scurt

Actiuni

Obligatiuni

Piata financiara reprezinta mecanismul prin care activele financiare sunt emise si introduse in circuitul economic, fiind structurata pe doua componente: sectorul bancar si sectorul titlurilor financiare. Din cele mentionate reiese ca miscarea fondurilor in economie se poate realiza in doua modalitati:

a) mobilizarea fondurilor banesti la banci si utilizarea de catre acestea a resurselor astfel atrase pentru creditarea utilizatorilor de fonduri (finantare indirecta);

b) emisiunea de titluri financiare de catre utilizatorii de fonduri pe piata financiara (finantare directa).

Con­ti­nu­tul pietei financiare este dat de oferta si cererea de capital.

Oferta de capital cuprinde totalitatea mijloacelor banesti disponibile pentru plasament la un moment dat, sau intr-o anumita perioada de timp si la un anumit pret, numit dobanda. Ea include: economiile care se formeaza intr-o perioada data, capitalul eliberat dintr-un impru­mut anterior, transformarea imobilizarilor in lichiditati active etc.

Cererea de capital defineste ansamblul nevoilor de capital ale agentilor economici la un moment dat, sau intr-o anumita perioada, avand in vedere si nivelul dobanzii pe care sunt dispusi sa o suporte. Ea include: capitalul solicitat pentru investitii, resurse pentru capital permanent, mijloace necesare pentru formarea de rezerve, etc.

Întalnirea cererii cu oferta de capital pe piata capitalului are loc in baza unor regle­mentari specifice menite sa apere interesele tuturor participantilor la procesul de mobilizare si utilizare a resurselor respective, in conditiile concurentei loiale.

Mijloacele de concurenta utilizate pe aceasta piata sunt rata dobanzii (pentru depuneri si credite), dividendul incasat (pentru actiuni) si cuponul (dobanda) pentru obligatiuni.

Piata capitalului indeplineste mai multe functii, raspunzand astfel unor cerinte obiective ale functionarii vietii economice. Dintre aceste functii mentionam:

a) asigura fi­nantarea suplimentara a activitatii economice, motiv pentru care, si din acest considerent piata capitalurilor mai este denumita si piata financiara [2 Sursele de finantare pot fi proprii (interne) si atrase (externe). Sursele proprii provin din profitul reinvestit si din amortizarea capitalului fix (autofinantare) si surse proprii externe (noi aporturi de capital, subventii de la bugetul statului). Sursele atrase presupun atragerea de capitaluri din afara firmei, care la randul lor pot fi: proprii sau directe, de la actionari si/sau asociati, ce constau in emiterea si vanzarea hartiilor de valoare (actiuni si obligatiuni), si surse imprumutate sau indirecte, care se realizeaza prin intermediul creditelor mijlocite de institutii financiare specializate si a creditului obligatar ( V. Duran, Finante. Teorie si practica financiara, Ed. Mirton, Timisoara 2000, p. 130-143).];

b) asigura compensarea excedentului cu deficitul de lichiditati bancare, permitand mobilizarea capitalului, respectiv deplasarea aces­tuia de la un posesor la altul.

Privita sub aspectul factorului timp, piata capitalului este structurata in:

a) piata capitaluri pe termen scurt, fiind definita de relatiile ce se formeaza in procesul atragerii si plasarii fondurilor banesti pe termen scurt [3 Este in esenta o piata interbancara prin intermediul careia bancile se imprumuta intre ele pe termen scurt, de o zi pana la un an, avand un rol deosebit in finantarea activitatilor agentilor economici, dar si in operatiunile de scontare a titlurilor de credit, si procurarea, pe aceasta cale, a unor fonduri lichide inante de scadenta.];

b) piata capitalului pe termen mediu si lung, reprezentand relatiile ce apar in legatura cu plasarea de fonduri de pana la 5 ani si peste 5 ani [4 Acest segment de piata include: piata financiara mobiliara (actiuni, obligatiuni); piata imprumuturilor pe gaj de titluri pe termen lung (lombardul), piata ipotecara.].

1.1. PIATA CREDITULUI SI