Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

Cap.1. Introducere
1.1. Importanta temei si actualitatea...........pag 5
1.2. Scurt istoric al aparitiei culturismului....pag 6
Cap.2. Importanta sistemului Weider si a princiipilor lui in dezvoltarea si eficientizarea antrenamentelor de culturism
2.1. Specificitatea sistemului Weider............pag 9
2.2. Utilitatea principiilor in formarea capacitatii fizice... pag 11
Cap.3. Sistemul Weider
3.1. Principii Weider cu referire la planificarea ciclului de
antrenament........pag 17
3.2. Principii Weider cu referire la alcatuirea programului de antrenament..........pag 18
3.3. Principii Weider cu referire la executarea fiecarui exercitiu..............pag 20
3.4. Clasificarea principiilor Weider in functie de stadiul de pregatire..............pag 23
3.4.1. Principii Weider pentru incepatori
3.4.2. Principii Weider pentru cei cu stadiu mediu de dezvoltare
3.4.3. Principii Weider pentru cei cu stadiu avansat de dezvoltare
Cap.4. Rationalizarea si individualizarea antrenamentelor in functie de obiective
4.1. Indicatii metodice pentru buna desfasurare a antrenamentelor de culturismpag 26
4.2. Programe de antrenament, metode si exercitii specifice antrenamentelor de forta..............pag 28
4.3. Programe de antrenament, metode si exercitii specifice pentrudezvoltareamasei musculare.............pag 37
4.4. Programe de antrenament, metode si exercitii specifice pentru obtinerea calitatii musculare.pag 45
4.5. Greseli frecvente in antrenamentele culturistilor.......pag 49
Cap.5. Importanta alimentatiei in dezvoltarea fortei si a masei musculare si obtinerea calitatii musculare.
5.1. Principiul de baza in alimentatia culturistilor...........pag 54
5.2. Alimente indicate pentru meniul culturistilor...........pag 55
5.3. principiile alimentare ale suplimentelor nutritive......pag 58
Cap.6. Concluzii si propuneri
6.1. Concluzii........pag 60
6.2. Propuneri........pag 61
Anexe .........pag 62
Bibliografie..pag 66

Alte date

?Capitolul 1. Introducere

1.1. Importanta temei si actualitatea

Acum, cand ne aflam in secolul XXI si exista mai mult de 30 de milioane de practicanti doar in Statele Unite, exercitiul de rezistenta progresiva este cea mai buna metoda de care dispune omenirea in lupta continua impotriva bolilor si a imbatranirii.

Rezultatele uluitoare ale antrenamentelor de rezistenta progresiva, ce au dus la dezvoltarea musculaturii si a fortei au convins lumea prin faptul ca sportul nostru, asa cum il stim cu totii reprezinta cea mai buna medicina preventiva in vindecarea si stoparea numeroaselor boli.

Motto: ?Dezvoltati-va musculatura si forta iar frumusetea si sanatatea vor veni de la sine?

Joe Weider.

În societatea de astazi, preocupata de propriul aspect, se spune adesea despre culturism ca antrenament de rezistenta progresiva ca este numit si antrenament de forta.

Culturismul nu este numai o simpla disciplina sportiva, ci si o teorie privita dintr-o perspectiva noua, o stiinta particularizata a dezvoltarii somatice a organismului uman.

Practicarea culturismului satisface indeplinirea comenzii sociale ce revine activitatilor de educatie fizica si sport, finalitatile si obiectivele proprii domeniului fiind in stransa corelatie cu finalitatile si obiectivele sistemului de educatie fizica si sport.

Exercitiul fizic specific culturismului, valorificat extensiv de educatia fizica si intensiv de educatia sportiva se detaseaza prin particularitatile lui de exercitiile fizice ale altor discipline.

Pentru omul modern supus sau sedus de sedentarismul profesional, agresat de factori poluanti fizici si psihici, cultivarea eforturilor fizice si cresterea capacitatii de efort poate si trebuie sa reprezinte o sansa, o motivatie si o modalitate pentru ameliorarea calitatii vietii.

Antrenamentul cu ingreuieri nu trebuie considerat un scop in sine, el trebuie perceput ca un mijloc natural de obtinere a sanatatii fizice si a echilibrului psihic, de mentinere si perfectionare a calitatilor fizice individuale si de crestere a capacitatii de efort.

1.2. Scurt istoric al aparitiei culturismului

Culturismul nu a aparut ca notiune si ca disciplina distincta dintr-o data, acesta incepand sa se dezvolte in mometul cand epoca moderna a deschis perspective noi sportului.

Astfel in a doua jumatate a secolului XIX in sistemele ce se impun figureaza si asa numitul sistem ?culturist?, gimnastica de casa sau cultura fizica.

Sistemul a pornit de la ideea ca viata sedentara provoaca alterari ale tesuturilor, in special atrofii ale sistemului muscular cu consecinte asupra principalelor functii ale organismului uman.

Doctorul Schreber din Leipzig in lucrarea sa ?Sistemul gimnasticii medicale de casa? aparuta in anul 1883 evidentiaza importanta pe care o are sistemul osteo-muscular in asigurarea plasticitatii corpului.

Cu ajutorul „gimnasticii de casa”, ce evidentiaza efectuarea unor serii de exercitii cu caracter analitic folosind haltere, gantere, sau un aparat din cauciuc care permite contractii si extinderi, se rezolva atat problema dezvoltarii armonioase a organelor interne cat si buna lor functionare si nu in ultimul rand prevenirea atrofiei musculare.

Acest sistem de cultura fizica a fost practicat si propagat in Franta in a doua jumatate a secolului XIX de catre Triat (1812-1881), atragand un numar mare de intelectuali.

Sistemul Triat, inspirat din sistemul Schreber, a fost popularizat de Edmond Desbonnet, care in anul 1886 a infintat la Paris un institut unde aveau loc atat conferinte cat si demonstratii.

Un rol deosebit in propagarea metodei culturiste l-a avut Durlacher cunoscut sub numele de Luis Atilla , nascut in anul 1844, care a impresionat prin dezvoltarea sa musculara, fiind denumit in anul 1887 „cel mai puternic om din Europa?.

Dezvoltarea musculara a lui Atilla obtinuta prin lucrul cu incarcaturi grele, a provocat senzatii anticipand astfel baza metodologiei antrenamentului in culturism.

Sistemul culturist se raspandeste cu rapiditate din Franta si Germania intre tarile vorbitoare de limba latina si chiar in Rusia.

Printre pionierii culturismului trebuie sa ii aminitim pe Gottfried Rosso, germanul Hans Steier , fratii Artur Hermann si Kurt, Anton Richa , francezul Luis Uni, poreclit Apollo, rusii Ivan Podubnai, Aleksandr Ivanovici Zass, Kraievschi, Palme din SUA.

Dar pentru ceea ce inseamna ?culturismul? de astazi, un rol deosebit l-a avut medicul Frederich Müller, nascut in Prusia in anul 1867. El este recunoscut ca parinte al culturismului sub pseudonimul de Eugene Sandow, deoarece el a inventat aparatul cu resort elastic din cauciuc sau sarma de otel (sandow).

Statuia lui Sandow este una dintre cele mai ravnite trofee in marile concursuri de culturism, unul dintre acestea fiind Mr. Olympia.

Îndrumat initial de faimosul Luis Atilla, a fost primul practicant al exercitiilor cu ingreuieri, care prin demonstratii si-a etalat si dezvoltarea armonioasa a corpului.

Pentru raspandirea si imbunatatirea metodei culturiste, contributii deosebite au avut atat danezul I. P. Müller prin lucrarea sa intitulata ?Sistemul meu? precum si germanul Hans Suren prin sistemul propriu numit ?Gimnastica functionala?.

În zilele noastre culturismul s-a impus definitiv. Din arsenalul culturismului se pot imprumuta exercitii sistematizate pentru dezvoltarea grupelor musculare si a fortei, principii si metode de antrenament consacrate, rod al cercetarii neobosite a unei echipe stintifice multidisciplinare (Heinandstein, Duraton, Hoffman, Karpovich, Paul Duley White), sarcina si meritul de a le fi organizat si descris revenindu-i lui Joe Weider in lucrarea ?The Weider Sistem? in anul 1966.

În anul 1946 se infinteaza IFBB (International Federation of Body Builders), care se ocupa exclusiv de promovarea culturismului. Din acest moment s-a produs separarea definitiva pe plan organizatoric a culturismului de sportul haltere.

Romania s-a afiliat la aceasta federatie in anul 1990. Miscarea culturista s-a dezvoltat mai ales dupa cel de-al doilea razboi mondial.

Dintre profesorii care au avut preocupari de cercetare stintifica in domeniu amintim pe mai vechii Lazar Baroga, Dumitru Hatru, A.V. Voicu, Szekely Lazlo, care impreuna cu sotia sa au pus bazele culturismului modern in Romania dar si pe mai tinerii Cristian Mihailescu, Petre Ciorba, Constantin Bebeselea, Florin Preduchin, Cristian Dulgheru, Florin Uceanu.

În Romania la ora actuala culturismul este foarte mediatizat atat prin revistele de specialitate: Culturism, Flex, Muscle & Fitness, Hard Body cat si prin emisiunile TV, dar si in numeroasele concursuri nationale cat si internationale organizate anual.

Capitolul II. Importanta sistemului Weider si a principiilor lui in dezvoltarea si eficientizarea antrenamentelor de culturism

2.1. Specificitatea sistemului Weider

Cu aproape 50 de ani in urma s-au facut o serie de preziceri despre impactul pe care culturismul il va avea in viitor. Aceste preziceri facute de promotorul culturismului modern profesorul american Joe Weider in prima sa publicatie in revista Your Phisique in anul 1950, editia iulie, s-au adeverit in totalitate.

Nu cu mult timp in urma principiile de antrenament pe care le folosim astazi, erau total necunoscute.

In anii ´30-´40, cand incep sa apara competitiile moderne de culturism, antrenamentele culturistilor semanau foarte mult cu cele ale halterofililor. Acestia nu foloseau ciclurile de antrenament folosite in zilele noastre de majoritatea culturistilor, antrenandu-si in general intreg corpul la un antrenament, de trei ori pe saptamana, facand adesea numai un set din fiecare exercitiu de baza pentru grupele musculare si foarte putine exercitii de izolare.

De altfel insusi Joe Weider, fondatorul renumitului sistem de antrenament „The Weider System”, profesor universitar cat si antrenor al marilor campioni inca din anul 1936, spunea: „Am inceput sa ridic greutati in mod regulat inca de cand eram adolescent, cand metodele de antrenament pe care le asociem astazi culturismului nu erau inca dezvoltate.”

Cu decenii in urma, practicantii exercitiilor cu ingreuieri erau departe de felul in care arata cei din zilele noastre precum Ronie Coleman, Dorian Yates, Paul Dillet, Flex Wheeler, Nasser El Sombaty, Markus Ruhl, Demis James, Shawn Ray si multi altii.

În schimb acestia erau oameni care ridicau greutati uriase deasupra capului in ceea ce numim astazi in haltere probele de smuls si aruncat.