Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

CUPRINS
Cuprins..pag. 3
Introducere....5
SECTIUNEA A............7
I. Sociologie rurala-sociologie comunitara.............7
I.1. Ruralul in stiintele sociale......7
I.2. Sociologie rurala - sociologia comunitatilor rurale.....28
II. Dezvoltare comunitara - o perspectiva a schimbarii sociale.39
II.1. Analizele schimbarii sociale.45
II.1.1. Modelul interactionist in analiza schimbarii sociale.......53
II.2. Schimbarea sociala in perspectiva psihologica.........57
II.2.1. Factorii, conditiile si agentii schimbarii......61
II.2.2. Strategii ale schimbarii...........63
II.2.3. Comflictul - mijloc de schimbare.............65
II.2.4. Rezistente la schimbare...........69
II.2.5. Strategia conversiunii.............73
II.3. Comportamentul prosocial intr-o abordare integratoare..............75
II.3.1.Comportamentul prosocial in perspectiva teoriei actiunii..81
III.Politici sociale in Rominia. Modelul culturii guvernamentale a saraciei..85
III.1. Descoperirea capitalului social............91
III.2. Specificul dezvoltarii comunitare in Rominia..........97
III.2.1. Rezistenta la schimbarea comunitara.........98
III.2.2. Conditii care determina rezistenta la schimbare...........98
SECTIUNEA B..........100
I. Premise teoretico - metodologice..100
I.1. Despre grupuri.100
I.1.1. Teoria Jack Gibb - formarea increderii si dezvoltarea grupului....103
I.1.2. Folosirea teoriei Gibb ca instrument de diagnoza.........106
I.2. Un model pentru a cere si a da feedback - fereastra Johari.........107
I.3. Abordarea pozitiva...........115
I.3.1. Procesul schimbarii prin abordare pozitiva..118
I.4. Elementele capitalului social in dezvoltarea comunitara............122
I.4.1. Evaluarea capitalului social.....123
I.4.2. Modul de dezvoltare a capitalului social.....125
II. Dezvoltare comunitara durabila...128
II.1. Tipuri de abordare a dezvoltarii comunitare - abordarea participativa130
II.2. Nivele ale participarii comunitare in procesul dezvoltarii..........132
II.3. Rolul facilitatorului in dezvoltarea comunitara........133
II.4. Stadiile dezvoltarii comunitare............133
II.5. Etapele parcurse de facilitator in procesul dezvoltarii comunitare.135
III. Metodele facilitarii..137
III.1. Interviul din usa in usa .137
III.2. Ierarhizarea problemelor - Identificarea problemei prioritare.....139
III.3. Identificarea liderilor si grupul de initiativa..........141
III.4. intilnirile comunitare si moderarea lor.142
IV. Studii de caz.........144
IV.1. Sat Tudor Vladimirescu...145
IV.2. Sat Pelinu.....149
IV.3. Concluzii......152
V. Anexe ..154
VI. Bibliografie
1

Alte date

?INTRODUCERE

Lucrarea de fata este parte integrata in actiunile de ultim moment aplicate in cadrul fondului roman de dezvoltare sociala si in deplin acord cu politica Guvernului Romaniei in vederea combaterii starii de saracie din comunitatile rurale romanesti.

Desi am considerat studiul nostru ca fiind, in principal, de domeniul sociologiei rurale, data fiind complexitatea fenomenului abordat, a fost cu neputinta sa nu ne raportam si la domeniile si informatiile altor stiinte, precum: psihologia sociala, politici sociale, etc. Toate acestea au venit din incercarea de a oferii o perspectiva integratoare asupra obiectivelor studiate.

Înainte de a face o descriere succinta a obiectivelor, etapelor si problemelor pe care ni le-am propus si analizat in lucrarea de fata, se fac necesare cateva precizari:

- Fondul Roman de Dezvoltare Sociala (F.R.D.S.) este un organism de interes public, infiintat prin legea 129 din 24 iunie 1998, modificata si completata prin O.G. 120/2000, avand drept scop finantarea unor proiecte de combatere a saraciei initiate la nivel local, stimuland participarea si cooperarea la nivelul comunitatilor. F.R.D.S. isi propune sa imbunatateasca conditiile de viata, ale locuitorilor satelor sarace si persoanelor apartinand grupurilor dezavantajate si sa dezvolte initiativele, capacitatea de intrajutorare si organizare la nivel local.

Directiile principale de activitate ale F.R.D.S. sunt pe de o parte, finantarea proiectelor de combatere a saraciei pe baza cererilor formulate de grupuri comunitare, organizate in acest scop, sau de catre organizatii neguvernamentale specializate in servicii sociale comunitare, si pe de alta parte, sprijinirea comunitatilor sarace si organizatiilor neguvernamentale, pe parcursul demersurilor lor de initiere, elaborare si implementare a acestor proiecte (Manual de operare si procedura al F.R.D.S. in Monitorul Oficial al Romaniei nr.225 bis 1999).

Lucrarea de fata cuprinde doua mari sectiuni. În prima sectiune (A), sunt abordate cadrele teoretice in care incadram acest studiu, incepand cu aspectele istorico-evolutive ale conturarii sociologiei rurale si domeniului ei de cercetare ca stiinta si continuand cu analiza problematicilor referitoare la schimbarea sociala. Considerand dezvoltarea comunitara ca o perspectiva a schimbarii sociale, aceasta sectiune a lucrarii noastre se va incheia cu prezentarea specificului dezvoltarii comunitare in Romania.

În a doua sectiune a acestei lucrari, vom trece la abordarea practica a cercetarii, incepand cu prezentarea aspectelor teoretico-metodologice pe care ne vom baza, stabilirea obiectivelor si prezentarea metodelor aplicate in actiunea de facilitare. Aceasta sectiune se incheie cu doua studii de caz in care vor fi studiati factorii conditionanti ai facilitarii, rezultand astfel o imagine de ansamblu asupra fenomenului studiat, pentru o mai buna adecvare a metodelor de actiune pentru dezvoltarea comunitara. (v. anexa 1).

SECTIUNEA A

I. Sociologia rurala – sociologia comunitara

I.1 RURALUL ÎN STIINTELE SOCIALE

Privita in cadrul stiintelor sociale, sociologia rurala este o disciplina relativ recenta, tanara, ea devenind centenara abia la inceputul acestui nou veac si mileniu. Nu putem sustine insa acelasi lucru si despre preocuparile si interesul pentru lumea rurala, cu diversitatea ei umana si culturala, acestea fiind mult mai vechi. În acest sens, amintim ca premisa importanta in vechime si preocupari, lucrarea lui Hesiod („Munci si zile”), dedicata efectelor benefice ale muncii agricole, analizand relatiile de proprietate in Grecia Antica, regulile care trebuiesc respectate de agricultor pentru a obtine rezultatele scontate, problematica moralei in relatiile dintre oameni, care trebuie pazita pentru a mentine ordinea.

Un alt reper important pentru sociologia romaneasca rurala este lucrarea „Descriptio Moldaviae” (1714), realizata de Dimitrie Cantemir la comanda Academiei din Berlin prin intermediul lui Leibnitz, asemenea lucrari etno-descriptive fiind numeroase in intreg spatiul european, „alcatuind veritabile biblioteci etnografice, nascute din fascinatia pentru realitatile rurale, sociale etnologice si folclorice (T.VEDINAS, 2001, p.a)

Reprezentarea ruralului in lucrari stiintifice la sfarsitul sec. al XVIII-lea si inceputul sec. al XIX-lea, are loc in primul rand prin conturarea unei „filosofii sociale ce continea reflectia asupra ruralului”. (T.VEDINAS, 2001, p.8) Aceste reflectii vor da ulterior nastere unor problematizari ce vor face din lumea taraneasca, prin doctrina liberala, o chestiune politica. Din liberalism apoi problema taraneasca va merge in filozofiile sociale si ideologiile socialiste, acestea ducand, la randu-le, filozofia sociala spre reflectia sociologica.

O legatura de profunzime, in contextul sociologiei romanesti, este de mentionat intre D. Cantemir si sociologul satelor devalmase H.H.Stahl, acesta recunoscand, macar din punct de vedere documentar geneza sociologiei sale rurale in „Descriptio Moldaviae” (Stahl, 1946), dovedind astfel o filiatie paradigmatica intre abordarile mai vechi si mai noi asupra lumii rurale.

În sec. al XIX-lea apropierea de rural se va realiza in alt chip decat pe calea filosofiei sociale, anume prin etnografie si etnologie. Se manifesta acum o perioada de veritabil entuziasm pentru cercetarea culturii si a civilizatiilor satesti, concretizandu-se intr-un corpus de sinteze descriptive ce uimesc si astazi prin calitatea observatiei dar mai ales prin cantitatea informatiilor clasate, uneori fara rigoare in fluxul observatiei ingenue si neselective. (T.VEDINAS, 2001, p.9). Spre sfarsitul sec. al XIX-lea si inceputul sec. al XX-lea aceste informatii de etnologie si etnografie, trecute prin filtrul savantilor (etnologi sau antropologi de biblioteca) vor genera sinteze remarcabile, precum cele semnate de Marcel Mauss, Lucien Levy Bruhl, J.G.Frazer sau Ernest Cassirer.

Si sec. al XIX-lea romanesc abunda de astfel de culegeri etnografice si etnologice, unele realizate chiar prin „chestionar” (Hasdeu, 1885, Denusianu, 1895). Aceste culegeri vor fi apoi inserate la inceputul sec. al XX-lea in lucrarile lui Dimitrie Draghicescu, Lucian Blaga si Mircea Eliade.

De subliniat, in urma celor spuse, este sincronizarea dintre lumea academica romaneasca cu spiritul si modalitatile de exprimare a stiintele sociale europene in a doua jumatate a sec. al XIX-lea si inceputul sec. al XX-lea.

Nu trebuie neglijata nici interventia agronomilor in cercetarea ruralitatii, aceasta datand tot din perioada sec. al XIX-lea. Interesul acestora era pentru structura proprietatii pe categorii sociale si pentru exploatatia agricola si rezultatele acesteia. Desi multi dintre acestia s-au alaturat unor grupuri politice agrariene, nu s-au limitat la o politica militanta, ci la activitate stiintifica de cunoastere reala a economiei taranesti, fara a neglija problemele sociale, oferind in acest sens analize pertinente privitoare la situatia sociala a taranimii. Ca rezultat al acestor deschideri spre social se va contura in prima jumatate a sec. al XX-lea in mediul academic european agronomia sociala, disciplina care dupa al II-lea razboi mondial se va atasa sociologiei rurale si economiei agrare. Se va pune in miscare una dintre cele mai importante tendinte de analiza interdisciplinara a ruralului, cu importante efecte in dezvoltarea rurala regionala.

Lumea si comunitatile rurale, ca si referente, sunt continuate si in sintezele sociologice din prima jumatate a sec. al XIX-lea, reprezentate prin Max Weber, Georg Simmel si Ferdinand Tönnies. De asemenea „sociologiile generale” din sec. al XX-lea mostenesc in structura lor reflexiva referinte la lumea rurala prezente in sociologia clasica.

Reiese limpede faptul ca, atat pentru modernitate cat si pentru postmodernitate, ruralul reprezinta un domeniu privilegiat al stiintelor sociale ca si complementarul sau geografic si organizational, urbanul la care se raporteaza explicit si implicit intr-o diversitate de diferente si asocieri.

În continuarea si spre intarirea celor de mai sus vom prezenta evolutia sociologiei rurale ca stiinta, conturarea obiectului de studiu si al functiilor sale principale. De asemenea, trebuie precizat inca dintr-un inceput, faptul ca sociologia rurala odata cu sociologia comunitatilor (ruralul si urbanul avand, dupa cum am vazut raporturi explicite si implicite) se constituie si evolueaza in perioada de criza, de convulsie si criza sociala profunda, manifestandu-se printr-un crescut interes al cercetatorilor pentru analiza si diagnoza sociala, pentru gasirea unor raspunsuri si solutii acestor probleme.

Fiind asadar, o implicatie a proceselor si fenomenelor contradictorii ale societatii si efect al cercetarii colectivitatilor rurale si urbane, sociologia comunitatilor (si sociologia rurala ca parte) se constituie in primul rand din necesitati de ordin social, apoi din necesitati de ordin stintific, si nu in ultimul rand, din procesul cunoasterii de sine atat al comunitatilor rurale, cat si celor urbane, proces rezultat dintr-un indelung demers de reflectie, proces gradual ale carui prime premize le gasim dupa cum am vazut inca din antichitate (Hesiod, „Munci si zile”).

Nu intamplator, in cele de mai sus am integrat sociologia rurala in cadrul mai larg al sociologiei comunitatilor, aparute la randu-i din necesitatea de integrare a celor doua domenii de cercetare (rurale si urbane), incercandu-se astfel „echilibrarea” (benefica) a diferitelor puncte de vedere inconsecvente asupra celor doua „medii rezidentiale” reflectata inclusiv in privinta denumirii disciplinelor sociologice pentru care satul si orasul sunt obiecte speciale de cercetare (Dumitru Stan, „Ruralul traditional romanesc, vol. I, 2001, p.37). În privinta preocuparii pentru unul sau altul dintre cele doua domenii (rural sau urban), precum si a complementaritatii si unitatii lor, vom realiza o analiza amanuntita a factorilor care au condus la un punct de vedere sau altul in punctele urmatoare ale acestui capitol.

Reluand sirul expunerii de mai inainte amintim caracterul pendulatoriu al sociologiei rurale (si al sociologiei comunitatilor) intre teoretic si practic, intre expresia ideala si actiunea practica transformatoare (praxiologia).

Dupa cum aminteam in primele randuri ale acestui capitol. Evolutia sociologiei rurale in sensul de cercetare de teren, a fost precedata de studiile altor discipline (economie, politica, geografie, agronomie etc.). Astfel, sub aspect economic, structurile rurale in Europa au fost studiate inca de fiziocrati, prin prisma teoriei lor care considera pamantul si munca agricola drept sursa a avutiei nationale. Sub raport statistic problematica definirii satului a aparut odata cu primele recensaminte moderne, datorita dificultatilor intampinate in identificarea si localizarea fiecarei unitati rurale in parte (C. Zamfir si L. Vlasceanu, 1993, p.588). La cele spuse, adaugam preocuparile pentru cultura populara, intalnite de la afirmarea romantismului si a ideii de stat national, preocupari desfasurate in paralel cu crearea formelor de cultura inalte. În acest sens sunt reprezentative preocuparile lui Th. Perey (1765), Herder (in antologia creatiei populare), M.Thomas (1846), B.P. Hasdeu etc.