Nov 10 2019
Contabilitatea relatiilor de decontare cu furnizorii si clientii (S.C. XYZ S.A.)
Postat de licenteoriginale • In Stiinte Economice
Cuprins
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
Extras din document
CUPRINSCAPITOLUL I 2
1. Prezentarea generala a societatii 2
1.1 Scurt istoric 2
1.2 Structura organizatorica a societatii 3
1.3 Organizarea structurala a contabilitatii relatiilor cu tertii 3
CAPITOLUL II 7
2. 1 Locul relatiilor comerciale in cadrul relatiilor economice ale intreprinderii 7
2.1.1. Sfera relatiilor de decontare cu furnizorii si clientii 10
2.2 Gestiunea clientilor 12
2.3 Riscul agentului economic in acordarea creditului clientului 14
CAPITOLUL III 16
3. Contabilitatea relatiilor cu furnizorii 16
3.1. Contabilitatea angajarii relatiilor cu furnizorii interni 16
3.2. Reduceri de preturi acordate de furnizori 19
3.3. Contabilitatea decontarii relatiilor cu furnizorii interni 22
3.3.1. Contabilitatea operatiilor de decontare cu numerar 22
3.3.2. Contabilitatea operatiilor de decontare cu furnizorii fara numerar 22
3.3.2.1. Contabilitatea decontarii prin acceptare din initiativa clientului cu dispozitia de plata 23
3.3.2.2. Contabilitatea decontarii prin acceptare din initiativa clientului, prin parti scadente (la anumite termene) 23
3.3.2.3. Contabilitatea decontarii prin acceptare la cererea furnizorului 24
3.3.2.4. Contabilitatea decontarii prin compensare 24
3.3.3. Contabilitatea operatiunilor de decontare cu furnizorii prin efecte comerciale 25
3.3.3.1 Caracteristici si functii ale efectelor comerciale 25
3.3.3.2 Contabilitatea decontarii relatiilor cu furnizorii prin andosarea efectelor comerciale 28
3.3.3.3 Operatii privind reinnoirea efectelor comerciale 28
3.4. Contabilitatea relatiilor cu furnizorii externi 29
CAPITOLUL IV 32
4. Contabilitatea relatiilor cu clientii 32
4.1 Contabilitatea angajarii relatiilor cu clientii 32
4.2. Contabilitatea decontarii relatiilor cu clientii 37
4.2.1. Contabilitatea decontarii relatiilor cu clientii cu dispozitie de plata 37
4.2.2. Contabilitatea decontarii relatiilor cu clientii prin efecte comerciale 38
4.3. Contabilitatea provizoanelor pentru deprecierea creantelor-clienti 43
4. 4. Valorificarea informatiilor furnizate de contabilitatea relatiilor cu partenerii comerciali 47
4.5. Concluzii si propuneri 52
Bibliografie 55
Anexe 56
Alte date
?CAPITOLUL I
1. Prezentarea generala a societatii
1.1 Scurt istoric
Actuala societate SC “BERE – SPIRT” SA este atestata documentar in orasul Drobeta Turnu – Severin din secolul trecut prin punerea in functiune in 1856 a unei mici fabrici de bere ce producea un singur sortiment – Berea blonda “Traian”.
Aceasta micuta fabrica, ce folosea tehnologia adecvata perioadei de pionierat a berii romanesti, a reusit in scurt timp sa obtina rezultate deosebite, astfel ca a fost posibil construirea si punerea in functiune a unui nou obiectiv: Fabrica de Spirt. Aceasta, spre deosebire de Fabrica de Bere aflata chiar in centrul orasului, a fost amplasata in satul Banovita la cativa km de oras.
Cele doua fabrici, proprietatea familiei Firoiu, au continuat sa functioneze pana in anul 1948, cand au intrat in proprietatea statului roman.
În toata perioada urmatoare ele au fost dezvoltate si tehnologizate cu utilaje si aparate noi, iar acolo unde a fost posibil sau realizat si imbunatatiri ale tehnologiei de fabricatie.
Alcoolul rafinat produs de Fabrica de Spirt, a reprezentat materia prima in realizarea primei bauturi alcoolice in orasul Drobeta Turnu – Severin, bautura tip brandy denumita chiar “Drobeta Brandy Extra”.
Aceasta bautura s-a a fabricat intr-o mica sectie din cadrul Fabricii de Bere si toate operatiile se executau manual.
Ca urmare a industrializarii orasului, si a cresterii populatiei, s-a impus cresterea productiei de bere si construirea unei noi fabrici care sa acopere aceste cerinte.
Noua Fabrica de Bere a fost pusa in functiune in 1980.
Ea a fost construita tinand seama de tehnologiile noi si moderne ale anilor ’80, total incompatibile cu cele ale anilor ’50 din secolul trecut si a fost amplasata langa Fabrica de Spirt.
Cele doua fabrici de bere au functionat o perioada concomitent, dupa care in momentul atingerii parametrilor proiectati de catre noua fabrica, cea veche a fost inchisa.
Fabrica noua de bere, cuprinde mai multe sectoare” fabricare bere, fermentare bere, filtrare bere, si imbuteliere si dispune de utilitati proprii.
Fabrica are posibilitatea fabricarii mai multor sortimente de bere, realizandu-se pana in prezent numai bere blonda de 11%, 12%, 12,5%, 13%, 14%. Fiecare din aceste sortimente a purtat o denumire comerciala sub care a fost cunoscuta si comercializata.
În momentul de fata, se produce bere pasteurizata la sticla de ½ de 12%, cunoscuta sub denumirea comerciala de “MYTHOS”, iar la butoi prin achizitionarea unei instalatii automatizate se imbuteliaza bere la butoaie KEG de 50 litri.
În cadrul Fabricii de Spirt, se realizeaza alcool rafinat, alcool tehnic, alcool sanitar, iar bioxidul de carbon rezultat din procesul de fermentatie, ester captat si poate fi imbuteliat in statia de CO2 destinata acestui scop.
Sectia de bauturi, la ora actuala, realizeaza o gama diversificata: lichioruri, aperitive, brandy, vodca, rom, toate purtand diferite denumiri comerciale.
Se fabrica in continuare prima bautura realizata in aceasta sectie “Brandy Drobeta Extra” depozitata si maturata in butoaie de stejar dupa o tehnologie proprie.
Cele trei sectii ale societatii (Bere, Spirt, Bauturi alcoolice), sunt intr-o continua organizare si restructurare in vederea obtinerii celor mai bune rezultate economico – financiare.
1.2 Structura organizatorica a societatii
SC “BERE – SPIRT” SA, Drobeta Turnu – Severin, a fost infiintata in anul 1990 prin H.G. 1353 / 1990, preluandu-se conform Legii nr. 15 / 1991, patrimoniul vechii intreprinderi Bere – Spirt.
SC “BERE – SPIRT” SA are un capital social de 40.447.155.861 lei impartit in actiuni nominative a 3.500 lei fiecare. Din totalul de 40.447.155.861lei, un pachet de 47%, il detine SC “AGROMEC” SRL din Bucuresti, rezultat prin cumpararea de la F.P.S. prin contractul nr. 174 / 1996 si majorarea de capital din anul 1997 conform prevederilor legale. 4% din actiuni sunt detinute de alte persoane juridice si 49% din actiuni de alte persoane fizice care au subscris cupoane si / sau certificate de proprietate.
Prin aceste actiuni de privatizare SC “BERE – SPIRT” SA, este o societate cu capital integral privat, fiind administrata de Consiliul de Administratie, numit in aprilie 1998.
SC “BERE – SPIRT” SA, functioneaza in baza Legii nr. 31 / 1991 si a statutului societatii comerciale avand forma juridica de societate pe actiuni.
Conform statutului, obiectul de activitate il constituie: producerea alcoolului etilic alimentar, producerea berii si a bauturilor alcoolice.
Contabilitatea societatii ester organizata si condusa in conformitate cu prevederile Legii nr. 82 / 1991 si a hotararii Guvernului nr. 704 / 1993.
SC “BERE – SPIRT” SA Drobeta Turnu – Severin are sediul in strada Banovitei nr. 4, Judetul Mehedinti si este condusa de Adunarea Generala a Actionarilor.
1.3 Organizarea structurala a contabilitatii relatiilor cu tertii
Pentru a da o imagine fidela patrimoniului si rezultatelor financiare, reglementarile si legislatia contabila prevad ca la baza organizarii contabilitatii financiare sa stea urmatoarele principii de baza:
- principiul continuitatii activitatii presupune ca unitatea patrimoniala sa-si continue in mod normal functionarea intr-un viitor previzibil, fara a-si reduce substantial activitatea, neexistand nici un eveniment care ar impiedica activitatea in viitor, deci care ar impune starea de lichidare sau restrangere substantiala a activitatii. Acest principiu este unul dintre cele mai importante, intrucat sta la baza abordarii globale a evaluarii elementelor patrimoniale la inventarierea de la sfarsitul exercitiului si la inchiderea conturilor pentru intocmirea bilantului anual.
- principiul prudentei necesita aprecierea corecta a faptelor pentru a evita riscul in viitor, a incertitudinilor prevazute, ce ar putea afecta patrimoniul si situatia financiara in viitor. Ca urmare, nu este admisa supraevaluarea elementelor de activ si a veniturilor, respectiv subevaluarea cheltuielilor si a elementelor de pasiv, tinand seama de deprecierile, riscurile si pierderile posibile generate de desfasurarea activitatilor exercitiului curent sau anterior. Acest principiu presupune stabilirea la finele anului a unui patrimoniu real indiferent de preturile cu care figureaza in contabilitate, care sa se poata valorifica la pretul zilei. Valoarea contabila si valoarea de inventar sunt cele doua marimi intre care se misca evaluarea elementelor patrimoniale in contabilitate.
Pentru elementele de activ, diferentele constatate in plus intre valoarea de inventar si valoarea contabila nu se inregistreaza in contabilitate, acestea mentinandu-se la valoarea de intrare. Diferentele constate in minus, se inregistreaza pe seama cheltuielilor prin intermediul amortizarilor, in cazul activelor amortizabile, si pe calea provizioanelor pentru deprecieri.
Pentru elementele de pasiv, diferentele constatate in minus intre valoarea de inventar si valoarea contabila nu se inregistreaza in contabilitate aceste elemente se mentin la valoarea de intrare. Diferentele constatate in plus se inregistreaza in contabilitate pe seama cheltuielilor prin constituirea de provizioane pentru cresteri reversibile.
- principiul necompensarii potrivit caruia elementele de activ si de pasiv trebuie sa fie evaluate si inregistrate in contabilitate separat, nefiind admisa compensarea intre posturile de activ si cele de pasiv ale bilantului (avere si datorii, drepturi si angajamente), precum si intre cheltuielile si veniturile din contul de rezultate. Deci, in principiu, nu se poate opera compensarea intre datoriile si creantele referitoare la acelasi tert, cu exceptia cazurilor in care a fost perfectat un acord scris de compensare.
- principiul valorii de intrare sau al valorii de contabilitate potrivit caruia creantele si datoriile se evalueaza la valoarea nominala egala cu suma de lichiditati sau echivalente de lichiditati ce se vor incasa sau plati in schimbul lor. Valoarea de unitate a creantelor si datoriilor se stabileste in functie de valoarea lor probabila de incasat, respectiv de plata.
- principiul independentei exercitiilor. Pentru determinarea corecta a rezultatelor financiare si a drepturilor si datoriilor patrimoniale, acest principiu cere delimitarea in timp, in cadrul unui exercitiu, a cheltuielilor si veniturilor aferente perioadei de gestiune pe masura ce acestea sunt angajate, si trecerea lor la rezultatul exercitiului la care se refera. Tot la fel sunt delimitate drepturile de creanta si obligatiile (datoriile) pe baza generarii si angajarii lor in exercitiul in care sunt perfectate relatiile juridico-patrimoniale, indiferent cand se fac incasarile si platile.
- principiul continuitatii activitatii intreprinderii poate fi asigurat numai in situatia realizarii echilibrului financiar dintre venituri si cheltuieli, dintre incasari si plati.
Urmarirea continua a realizarii acestui echilibru presupune, printre altele, controlarea permanenta a capacitatii de plata a unitatii, a ratei autonomiei financiare etc. Pentru a se putea organiza un control eficient in acest sens, contabilitatea tertilor are ca obiective:
Documente similare
· Contabilitatea relatiilor de decontare cu furnizorii si clientii (S.C. XYZ S.A.)· Contabilitatea relatiilor cu furnizorii si clientii (S.C. XYZ S.A.)
· Contabilitatea relatiilor comerciale cu furnizorii si clientii (S.C. XYZ S.A., Timisoara)
· CONTABILITATEA RELATIILOR DE DECONTARE A S.C
· Contabilitatea decontarilor cu furnizorii si clientii (S.C. XYZ S.R.L., Oradea)
· Contabilitatea relatiilor de decontare cu partenerii comerciali (S.C. XYZ S.A.)
· Prelucrarea electronica a informatiilor privind operatiunile cu furnizorii si clientii unei intre...
· Sistem informatic pentru gestiunea relatiilor cu furnizorii si a marfurilor
· Proiectarea unui sistem informatic pentru gestiunea relatiilor cu furnizorii si a marfurilor
· Managementul relatiilor cu clientii (S.C. XYZ S.A.)