Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

Cuprins
I. NOTIUNI INTRODUCTIVE
I.1 IMPORTANTA ECONOMICA A PRINCIPALELOR CULTURI DIN ZONA UZLINA
I.1.1 IMPORTANTA ECONOMICA A GRAULUI
I.1.2 IMPORTANTA PORUMBULUI
I.1.3 IMPORTANTA FLORII SOARELUI
I.1.4 IMPORTANTA CURCUBITACEELOR
I.1.5 IMPORANTA FASOLEI
I.1.6 IMPORTANTA TOMATELOR
I.2 SUPRAFETE CULTIVATE
I.2.1 SUPRAFETE CU GRAU
I.2.2 SUPRAFETE CU PORUMB
I.2.3 SUPRAFETE CU FLOAREA SOARELUI
I.2.4 SUPRAFETE CU CURCUBITACEE
I.2.5 SUPRAFETE CU FASOLE
I.2.6 SUPRAFETE CU TOMATE
I.3 IMPORTANTA PROTECTIEI CULTURILOR
I.4 OBIECTIVELE LUCRARII DE DIPLOMA
II. DATELE METEOROLOGICE PRIVIND ZONA UZLINA (COMUNA MURIGHIOL) JUDESUL TULCEA
II.1 CARACTERIZAREA GENERALA A ZONEI DIN DELTA DUNARII
II.1.1 RELIEFUL SI HIDROLOGIA
II.1.2 CLIMA SI VEGETATIA
II.1.3 SOLURI
II.2 DATE MONOGRAFICE PRIVIND ZONA UZLINA (COM. MURIGHIOL) JUDETUL TULCEA
III. TEHNOLOGII DE CULTURA A PRINCIPALELOR PLANTE DE CULTURA DIN ZONA UZLINA
III.1 TEHNOLOGIE DE CULTURA A GRAULUI DE TOAMNA
III.1.1 ROTATIA
III.1.2 FERTILIZAREA
III.1.2.1 APLICAREA INGRASAMINTELOR MINERALE
III.1.2.2 APLICAREA INGRASAMINTELOR ORGANICE
III.1.2.3 APLICAREA AMENDAMENTELOR CALCAROASE
III.1.3 LUCRARILE SOLULUI
III.1.4 SAMANTA SI SEMANATUL
III.1.5 LUCRARILE DE INTRETINERE
III.1.6 RECOLTAREA
III.2 TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A PORUMBULUI
III.2.1 ROTATIA
III.2.2 FERTILIZAREA
III.2.3 LUCRARILE SOLULUI
III.2.4 SAMANTA SI SEMANATUL
III.2.5 LUCRARI DE INTRETINERE
III.2.6 RECOLTAREA
III.3 TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A FLORII SOARELUI
III.3.1 ROTATIA
III.3.2 FERTILIZAREA
III.3.3 LUCRARILE SOLULUI
III.3.4 SAMANTA SI SEMANATUL
III.3.5 LUCRARILE DE INGRIJIRE
III.3.6 RECOLTAREA
III.4 TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A CURCUBITACEELOR (CASTRAVETI)
III.4.1 ROTATIA
III.4.2 FERTILIZAREA
III.4.3 INFINTAREA CULTURII
III.4.4 LUCRARILE DE INGRIJIRE
III.4.5 RECOLTAREA
III.4.6 ROTATIA
III.4.7 LUCRARILE DE INGRIJIRE
III.4.8 SAMANTA SI SEMANATUL
III.4.9 LUCRARILE DE INGRIJIRE
III.4.10 RECOLTAREA
III.5 TEHNOLOGIA DE CULTURA A TOMATELOR IN CAMP
III.5.1 ROTATIA
III.5.2 FERTILIZAREA
III.5.3 LUCRARILE SOLULUI
III.5.4 INFINTAREA CULTURII
III.5.5 LUCRARILE DE INGRIJIRE
III.5.6 RECOLTAREA
IV. STADIUL ACTUAL AL CUNOSTINTELOR PRIVIND PRINCIPALELE BOLI ALE PLANTELOR DE CULTURA DIN ZONA UZLINA
IV.1 PRINCIPALELE BOLI ALE GRAULUI DE TOAMNA
IV.1.1 FAINAREA GRAULUI (ERYSIPHE GRAMINIS F.SP. TRTTICI)
IV.1.2 MALURA COMUNA (TILLETIA CARIES)
IV.1.3 TACIUNELE ZBURATOR (USTILAGO TRITICI)
IV.1.4 SEPTORIOZA (SEPTORIA TRITICI SI SEPTORIA NODORUM)
IV.1.5 RUGINA BRUNA (PUCCINIA RECONDITA)
IV.1.6 RUGINA GALBENA (PUCCINIA STRIIFORMIS F.SP. TRITICI)
IV.1.7 RUGINA NEAGRA (PUCCINIA GRAMINIS F.SP. TRITICI)
IV.1.8 ALTE BOLI LA GRAUL DE TOAMNA
IV.2 PRINCIPALELE BOLI ALE PORUMBULUI
IV.2.1 TACIUNELE CU PUNGI (USTILAGO MAYDIS)
IV.2.2 TACIUNELE INFLORESCENTELOR (SOROSPORIUM HOLCI-SORGHI)
IV.2.3 PATAREA CENUSIE A FRUNZELOR (HELMINTHOSPORIUM TURCICUM)
IV.2.4 ALTE BOLI LA PORUMB
IV.3 BOLI LA FLOAREA SOARELUI
IV.3.1 PATAREA BRUNA A FRUNZELOR (SEPTORIA HELIANTHI)
IV.3.2 PUTREGAIUL ALB AL FLORII SOARELUI (SCLEROTINIA SCLEROTIORM)
IV.3.3 ALTE BOLI LA FLOAREA SOARELUI
IV.4 BOLI LA CURCUBITACEE
IV.4.1 PATAREA UNGHIULARA A CASTRAVETILOR (PSEUDOMONAS SYRINGAE PV. LACHRYMANS)
IV.4.2 FAINAREA CURCUBITACEELOR (SPHAEROTECA FULIGINEA)
IV.4.3 MANA CURCUBITACEELOR (PSEUDOPERONOSPORA CUBENSIS)
IV.4.4 ALTE BOLI LA CURCUBITACEE
IV.5 BOLI LA FASOLE
IV.5.1 ARSURA COMUNA A FASOLEI (XANTHOMONAS CAMPESTRIS PV. PHASEOLI)
IV.5.2 ANTRAGNOZA FASOLEI (COLLETOTRICHUM LINDEMUTHIANUM)
IV.5.3 RUGINA FASOLEI (UOMYCES APPENDICULATUS)
IV.5.4 ALTE BOLI LA FASOLE
IV.6 BOLI LA TOMATE
IV.6.1 MANA TOMATELOR (PHYTOPHTORA INFESTANS)
IV.6.2 PATAREA ALBA A FRUNZELOR (SEPTORIA LYCOPERSICI)
IV.6.3 PATAREA CAFENIE A FRUNZELOR (FULVIA FULVA)
IV.6.4 ALTE BOLI LA TOMATE
V. REZULTATE OBTINUTE
VI. CONCLUZII SI RECOMANDARI
VII. CONCLUZII
VIII. RECOMANDARI

Alte date

?Capitoul I

Notiuni introductive

1.1. Importanta economica a principalelor culturi din zona Uzlina

Importanta economica a graului

Graul este cea mai importanta planta cultivata, fiind cultivat in peste 100 tari, reprezentind o importanta sursa de schimburi comerciale.

Boabele de grau sunt destinate pentru producerea fainii, fabricarea painii, aliment de baza pentru populatie. Boabele de grau furnizeaza circa 20 % din totalul caloriilor consumate de om. Boabele de grau sunt folosite pentru fabricarea pastelor fainoase, precum si ca materie prima pentru alte produse industriale (amidon, gluten, alcool etilic, bioetanol utilizat drept carburant).

Paiele ramase dupa recoltat au mai multe utilizari, pentru fabricarea celulozei, asternut pentru animale, nutret grosier, ingrasamant organic incorporat ca atare in sol (imediat dupa recoltare sau dupa ce a fost compostat).

Taratele sunt un furaj valoros, bogat in proteine, lipide si saruri minerale.

Boabele de grau sunt un furaj concentrat foarte valoros, cu valoare nutritiva mai mare decat porumbul.

Sub aspect agronomic cultura graului are marele avantaj ca este complet mecanizabila, graul este o buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de cultura (paraseste devreme terenul si permite efectuarea araturilor de vara). Dupa grau poate fi semanata apropae orice planta de cultura, iar dupa soiurile care parasesc terenul mai devreme se pot semana culturi succesive.

Importanta porumbului

Porumbul ocupa al treilea loc ca importanta intre plantele cultivate pe glob, dupa grau si orez. Este o planta foarte importanta din punct de vedere agricol, datorita unor particularitati, cum ar fi: capacitatea mare de productie (cu 50 % mai mare decat a celorlalte cereale), plastictate ecologica mare, care ii permite o larga arie de raspandire, buna planta prasitare pentru majoritatea culturilor, suporta monocultura multi ani, permite esalonarea lucrarilor agricole, cultura este mecanizabila in intregime, valorifica foarte bine ingrasamintele minerale si apa, in timp ce productia obtinuta are posibilitati foarte mare de valorificare.

Din 100 de kilograme de boabe se pot obtine 77 kg faina, sau 63 kg amidon, sau 44 l alcool, sau 71 kg glucoza, sau 1,8-2,7 l ulei si 3,6 kg turte.

Din boabe se obtine faina de malai, fulgi de porumb, alimente pentru copii, lapte artificial, bere, inlocuitori pentru cafea, ulei, etc.

Din ciocolai se obtine furfurolul, nutreturi pentru rumegatoare, sapunuri, vitamine sau sunt folositi drept combustibili. Panusile se utilizeaza pentru impletituri sau in furajare.

Tulpinile se folosesc ca furaj sau in industria celulozei si la fabricarea panourilor aglomerate.

Planta intreaga se poate folosi la obtinerea unor combustibili (metanol, etanol) sau se insilozeaza in faza de lapte-ceara a boabelor, fiind un furaj deosebit de valoros.

Importanta florii soarelui

Floarea soarelui este cea mai importanta planta oleaginoasa de pe glob, si cea mai importanta planta uleioasa de la noi. Uleiul extras din achenele de floarea soarelui este semisicativ, si are culoare, gust si miros placut, continut ridicat in vitaminele A, D, E, K si substante aromatice, iar uleiul de floarea soarelui se conserva foarte bine o perioada mare de timp. Are un continut echilibrat de acizi grasi, poate fi folosit atat „la rece” (salate,etc) cat si la gatit. Este bogat in acid linoleic, esential pentru alimentatia umana.

În afara de folosirea directa in alimentatie, uleiul de floarea soarelui este utilizat in industria conservelor si industria margarinei. Poate servi la fabricarea de vopsele albe, lacuri speicale si multe alte utilizari.

Semintele de floarea soarelui pot fi consumate direct (in SUA, tari scandinave, Europa de Est). Prin prelucrarea miezului de floarea soarelui se pot obtine concentrate si izolate proteice, care sunt folosite in industria mezelurilor, in carne (in proportie de pana la 25 %), sau pot fi folosite in industria laptelui.

Calatidiile sunt un bun furaj, mai ales pentru oi, avind valoare nutritiva echivalenta cu valoarea nutritiva a unui fan mijlociu. Din cojile macinate se extrage alcool etilic, furfurol, sau cojile pot fi folosite pentru prepararea drojdei furajere.

Tulpina este foarte bogata in proteine poate fi folosita pentru extragerea carbonatului de potasiu sau a altor produse. Tulpinile sunt folosite pentru obtinerea de placi aglomerate.

Floarea soarelui este o excelenta planta melifera. Din punct de vedere agricol, este important ca floarea soarelui elibereaza terenul devreme (sfarsitul lui august-inceputul lui septembrie) permitind o pregatire buna a terenului pentru premergatoare. Floarea soarelui este o premergatoare foarte buna pentru graul de toamna.

Importanta curcubitaceelor

Se consuma la maturitatea tehnica, in stare proaspata la salate, sau la prepararea mancarurilor (mai ales dovleceii). Castravetii, si pepeni (neajunsi la maturitate) se folosesc la muraturi. Castravetele are valoare alimentara redusa, ajungind la 19 calorii/100 g produs, acest neajuns este compensat de gustul lui placut. Poate fi folosit cu succes in curele de slabire. De asemenea este folosit in industria cosmetica (masca pentru fata, creme sau ca atare), dar si in industria farmaceutica.

Imporanta fasolei

Boabele de fasole sunt aliment de baza, dupa unele statistice FAO, peste 500 de milioane de locuitori consuma boabe de fasole. În trecut se numea „carnea saracilor” datorita continutului ridicat in proteine de foarte buna calitate, bogate in aminoacizi esentiali (lizina, triptofan), si accesibile ca pret. Valoarea energetica a boabelor este de 335 calorii/100 g boabe uscate. Preparatele culinare din boabe uscate de fasole au gust foarte bun, si de asemenea propietati dietetice foarte bune. Dieta cu fasole este folosita in tratarea unor boli ale ficatului. Faina de fasole poate fi folosita in proportie de 10-15 % in amestec cu cea de grau pentru obtinerea unei paini gustoase si de calitate.

Pastaile verzi reprezinta o leguma foarte apreciata, iar in bucatariile japoneze sau chineze lastarii tineri sunt preparati sub forma de salata.

Vrejii si tecile sunt un furaj foarte valoros, mai ales pentru ovine si caprine.

Fasolea se recolteaza vara, destul de devreme (iulie-august), lasa terenul imbogatit in buruieni, fara resturi vegetale, lucrarile solului se fac in conditii bune, fiind o buna premergatoare pentru celelalte culturi agricole (exceptie cele care au boli comune), mai ales pentru graul de toamna.

Importanta tomatelor

De la tomate se consuma fructele sale, recoltate la maturitate fiziologioca, dar si cele care nu ajung la aceasta faza (gogonele pentru prepararea muraturilor).

Tomatele se pot consuma in foarte multe moduri, in stare proaspata (salate, sau tomate propriuzise), ciorbe, sosuri, ghiveci, rosii umplute, sau se pot prelucra industrial sub forma de paste, bulion, conserve, sucuri simple sau picante. Din producta totala de tomate de pe un hectar de cultura se pot obtine: 2660 kg substanta uscata total, 1384 kg zaharuri, 1444 kg proteina bruta, 228 kg substante minerale si 10 kg acid ascorbic.

1.2. Suprafete cultivate

Suprafete cu grau

În deceniul trecut au fost cultivate circa 230 milioane hectare de grau, in prezent suprafata cultivata a scazut la 224 milioane hectare. Productia globala de grau a atins valori de 608 milioane tone in 1998 si 588 milioane tone in 1999. Productia medie la hectar realizata in lume este de 2530-2670 kg/ha. Cele mai mari suprafete se gasesc in SUA (23,9 milioane ha) tarile Uniunii Europene (17,1 milioane ha), Canada (10,8 milioane ha), Australia (11,6 milioane ha), Argentina (5,1 milioane ha).

În Romania suprafetele ocupate cu grau n-au suferit modificari importante in ultimele decenii. În 1938 se cultivau 2,5 milioane ha, in perioada 1979-1981 suprafata s-a redus la 2,1 milioane ha, iar in anii 1991-1992 a scazut la 1,45 milioane ha. În perioada 1995-1997 suprafata ocupata cu grau a oscilat intre 1,79-1,90 milioane ha, in timp ce acum suprafata ocupata cu grau este in jurul a 2 milioane ha. Productiile medii obtinute de-a lungul timpului au fost de 963 kg/ha in 1938, 2487 kg/ha in perioada 1979-1981 2820 kg/ha in 1977, 3301 kg/ha in 1990, 3082 kg/ha in 1995, 2795 kg/ha in 1997.

Suprafete cu porumb

Porumbul ocupa al treilea loc intre plantele cultivate pe glob cu o suprafata de 137,4 milioane ha, si o productie realizata de 4000-4400 kg boabe/ha. Cele ma mari tari cultivatoare de porumb sunt: SUA (29,3 milioane ha), China (24 milioane ha), Brazilia (10,5 milioane ha), India (6,2 milioane ha). În tara noastra in ultimii ani suprafata cultivata cu porumb a depasit 3 milioane ha, productia medie obtinuta fiind de 2795 kg/ha.