Pagina documente » Informatica, Matematica » Managementul resurselor intr-o retea de calculatoare

Despre lucrare

lucrare-licenta-managementul-resurselor-intr-o-retea-de-calculatoare
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-managementul-resurselor-intr-o-retea-de-calculatoare


Cuprins

Cuprins
I. TENDINTE SI PREOCUPARI IN DOMENIUL INFORMATICII IN TARA SI IN LUME
II. TOPOLOGIA RETELELOR DE CALCULATOARE
II.1 TEHNOLOGIA DE TRANSPORT
II.2 CONEXIUNI
II.3 TOPOLOGIA DE MAGISTRALA
II.3.1 STANDARDUL IEEE 802.4: LAN DE TIP JETON PE MAGISTRALA
II.3.2 PROTOCOLUL SUBNIVELULUI MAC LA TOKEN BUS
II.3.3 INTRETINEREA INELULUI LOGIC
II.4 TOPOLOGIA DE INEL
II.4.1 STANDARDUL IEEE 802.5: LAN DE TIP JETON PE INEL
II.4.2 PROTOCOLUL SUBNIVELULUI MAC LA TOKEN RING
II.4.3 INTRETINEREA INELULUI
II.5 TOPOLOGIA DE STEA
II.6 ALTE TOPOLOGII
II.6.1 FDDI
II.7 ARHITECTURI DE RETELE DE CALCULATOARE
II.7.1 ARHITECTURA CLIENT - SERVER
II.7.2 MODELUL EGAL-LA-EGAL (PEER-TO-PEER)
III. RESURSELE HARDWARE INTR-O RETEA DE CALCULATOARE
III.1 ELEMENTE COMPONENTE ALE UNEI RETELE DE CALCULATOARE
III.1.1 RETELE LOCALE
III.1.2 RETELE METROPOLITANE
III.1.3 RETELE LARG RASPANDITE GEOGRAFIC
III.1.4 RETELE RADIO
III.1.5 ELEMENTE COMPONENTE
III.2 COMPONENTE DE LEGATURA INTRE RETELELE DE CALCULATOARE
III.3 SISTEMUL DE COMUNICATIE INTR-O RETEA DE CALCULATOARE
IV. SISTEME DE OPERARE PENTRU RETELE DE CALCULATOARE
IV.1 ARHITECTURI DE SISTEME DE OPERARE DE RETEA
IV.1.1 DIFERENTE INTRE PEER-TO-PEER SI CLIENT/SERVER
IV.1.2 PEER-TO-PEER
IV.1.3 CLIENT / SERVER
IV.1.4 DIFERENTIEREA ACTUALA: NOS CLIENT - NOS SERVER
IV.1.5 SISTEME DE OPERARE DE RETEA SERVER
IV.1.6 SISTEMELE OPERARE DE RETEA PENTRU SMALL BUSINESS
IV.2 FUNCTIONALITATEA SISTEMELOR DE OPERARE DE RETEA CLIENT
IV.2.1 CAPABILITATI DE SISTEM DE OPERARE
IV.2.2 CAPABILITATI DE RETEA PEER-TO-PEER
IV.2.3 SOFTWARE CLIENT PENTRU COMUNICAREA CU O VARIETATE DE SISTEME DE OPERARE DE RETEA SERVER
IV.3 FUNCTIONALITATEA SISTEMELOR DE OPERARE DE RETEA SERVER
IV.4 NOVELL NETWARE
IV.5 WINDOWS NT
IV.5.1 ARHITECTURA GENERALA
IV.5.2 MODULE NETWARE CE SE POT INCARCA (NETWARE LOADABLE MODULES)
IV.5.3 SERVICII DE LEGATURA (BINDERY SERVICES)
IV.5.4 STRATUL FIZIC (HARDWARE ABSTRACTION LAYER)
IV.5.5 NUCLEUL NT
IV.5.6 ADMINISTRATORUL NT
IV.5.7 MULTIPROCESARE, MULTITASKING, MULTITHREADING
IV.5.8 ADMINISTRAREA MEMORIEI SI EXECUTIA PROCESELOR
V. PROGRAMARE IN RETEA

EXTRAS DIN DOCUMENT

?

Managementul resurselor intr-o retea de calculatoare

CAP. 1 | TENDINTE SI PREOCUP?RI ÎN DOMENIUL INFORMATICII ÎN LUME SI ÎN TAR?

Fiecare din ultimele trei secole a fost dominant pentru o anumita tehnologie. Secolul al XVIII-lea a fost secolul marilor sisteme mecanice care au insotit Revolutia Industriala. Secolul al XIX-lea a insemnat era masinilor cu aburi. În secolul XX, tehnologia cheie este legata de colectarea, prelucrarea si distribuirea informatiei. Printre alte realizari, am asistat la instalarea retelelor telefonice mondiale, la inventarea radioului si a televiziunii, la nasterea si cresterea nemaivazuta a industriei de calculatoare si la lansarea satelitilor de telecomunicatii.

Datorita progresului tehnologic rapid, aceste domenii converg in ritm alert, iar diferentele intre colectarea, transportul, stocarea si prelucrarea informatiei dispar pe zi ce trece. Organizatii cu sute de birouri raspandite pe o arie larga se asteapta sa poata examina in mod curent printr-o simpla apasare pe buton chiar si echipamentele lor cele mai indepartate. Pe masura ce posibilitatile noastre de a colecta, prelucra si distribui informatia cresc tot mai mult, cererea pentru o prelucrare si mai sofisticata a informatiei creste si mai rapid.

Desi industria de calculatoare este tanara in comparatie cu alte industrii (de exemplu, constructia de automobile si transportul aerian), domeniul calculatoarelor a cunoscut a cunoscut un progres spectaculos intr-un timp scurt. În primele decenii de existenta sistemele de calcul erau foarte centralizate, de obicei in interiorul unei singure incaperi. Adesea, aceasta incapere avea pereti de sticla prin care vizitatorii se puteau holba la marea minune electronica dinauntru. O companie de marime mijlocie sau universitate ar fi putut avea unul sau doua calculatoare, in timp ce institutiile mari ar fi putut avea cel mult cateva zeci. Ideea ca in mai putin de 20 de ani calculatoare la fel de puternice, mai mici decat un timbru postal, vor fi produse pe scara larga in milioane de exemplare parea desprinsa dintr-un scenariu stiintifico-fantastic.

Întrepatrunderea dintre domeniul calculatoarelor si cel al comunicatiilor a avut o influenta profunda asupra modului in care sunt organizate sistemele de calcul. Conceptul de “centru de calcul” – in acceptiunea sa de camera unde exista un calculator mare la care utilizatorii vin sa-si ruleze programele – este total depasit. Vechiul model al unui singur calculator care serveste problemelor de calcul ale organizatiei a fost inlocuit de un model in care munca e facuta de un numar mare de calculatoare separate, dar interconectate. Aceste modele se numesc retele de calculatoare.

Se spune despre doua calculatoare ca sunt interconectate daca sunt capabile sa schimbe informatie intre ele. Conectarea nu se face neaparat printr-un cablu de cupru; pot fi folosite in acest scop fibre optice, microunde sau sateliti de comunicatii. Impunand calculatoarelor cerinta de a fi autonome, dorim sa excludem sistemele in care exista o relatie de tip master/slave. Daca un calculator poate sa porneasca, sa opreasca sau sa controleze in mod fortat un altul, atunci calculatoarele nu sunt autonome. Un sistem cu o unitate de control si mai multe unitati aservite nu este o retea; asa cum nu este o retea nici un calculator mare cu imprimante si terminale aflate la distanta.

În literatura de specialitate, se face deseori confuzie intre o retea de calculatoare si un sistem distribuit. Deosebirea esentiala este ca, intr-un sistem distribuit, existenta mai multor calculatoare autonome este transparenta pentru utilizator. Acesta poate tasta o comanda pentru a executa un program si programul se va executa. Este sarcina sistemului de operare sa aleaga procesorul cel mai potrivit, apoi sa gaseasca si sa transfere toate fisierele de intrare catre respectivul procesor si sa depuna rezultatele in locul corespunzator.

Cu alte cuvinte, utilizatorul unui sistem distribuit nu este constient ca exista mai multe procesoare; sistemul arata ca un singur procesor virtual. Alocarea fisierelor pe procesoare si a fisierelor pe discuri, transferul de fisiere intre locul unde ele sunt stocate si locul unde sunt necesare, orice alta functie de sistem – toate acestea trebuie sa se execute automat.

Într-o retea, utilizatorii trebuie sa se conecteze explicit la o anumita masina, sa comande explicit executia proceselor la distanta, sa transfere explicit fisierele si, in general, sa personalizeze toata administrarea retelei. Într-un sistem distribuit nu e nimic de facut in mod explicit; totul este realizat automat de catre sistem, fara cunostinta utilizatorilor.

De fapt, un sistem distribuit este un sistem de programe constituit pentru o retea. Programele asigura retelei un grad mare de coeziune si transparenta. De aceea, diferenta majora intre o retea si un sistem distribuit nu apare la nivel de echipamente, ci de programe (in special la nivelul sistemului de operare).

Nu mai putin adevarat este faptul ca intre cele doua sisteme exista o suprapunere considerabila. De exemplu, atat sistemele distribuite cat si retelele de calculatoare au nevoie sa transfere fisiere. Diferenta se refera la cine invoca transferul: sistemul sau utilizatorul.

Introducerea pe scara larga a retelelor va ridica noi probleme sociale, etice si politice. O aplicatie populara a multor retele sunt grupurile de interese sau sistemele de informare in retea (BBS-urile), unde oamenii pot schimba mesaje cu persoane avand preocupari similare. Atata vreme cat este de vorba de subiecte tehnice sau de pasiuni precum gradinaritul, nu sunt motive sa apara multe probleme.

Problemele se ivesc in cadrul grupurilor de interese care iau in discutie probleme delicate sau extrem de disputate, cum ar fi politica, religia sau sexul. Atitudinile exprimate in cadrul acestor grupuri pot fi considerate ofensatoare de catre anumiti oameni. Mai mult chiar, nu este obligatoriu ca mesajele sa se limiteze la text. Fotografii color de inalta rezolutie sau chiar mici clipuri video pot fi transmise cu usurinta prin retele de calculatoare. Unii oameni au o atitudine neutra dar altii considera ca trimiterea anumitor materiale este pur si simplu inacceptabila. Din aceasta cauza, dezbaterea este foarte apriga.

Unii oameni au dat in judecata operatori de retea, pretinzand ca ei sunt responsabili de informatia care circula, exact ca in cazul ziarelor si revistelor. Raspunsul inevitabil este ca reteaua este ca o companie de telefoane sau ca un oficiu postal si nu poate controla ceea ce discuta utilizatorii sai. Mai mult chiar, daca operatorii retelei ar cenzura mesajele, atunci probabil ca ei ar putea sterge orice fara a exista nici cea mai mica posibilitate de a-i da in judecata, incalcand astfel dreptul utilizatorilor la exprimare libera.

Oferta anului

Reducere 2020