Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

?Cuprins
INTRODUCERE 2
CAPITOLUL 1. DELIMITARI CONCEPTUALE IN SFERA IMM-URILOR 4
1.1. Definirea IMM - urilor 4
1.2. IMM – urile – componenta esentiala a intreptrinderilor 8
1.3.Componenta IMM a economiei românesti 15
CAPITOLUL 2. RAPORTARI FINANCIARE 25
2.1. IFRS pentru IMM 25
2.2. Continutul raportarii financiare 28
2.3. Diferen?e intre planul de conturi general ?i planul de conturi simplificat 31
CAPITOLUL 3. SITUATII FINANCIARE ALE IMM-URILOR. STUDIU DE CAZ REALIZAT LA S.C BARTOMATIC S.R.L 36
3.1. Particularitati privind IMM-urile la nivel national 36
3.2.Prezentarea generala a SC Bartomatic SRL 41
3.3.Organizarea contabilitatii la SC Bartomatic SRL 44
3.4. Inventarierea patrimoniului 46
3.5. Reflectarea in contabilitate a operatiilor economice efectuate de SC Bartomatic S.r.l 49
3.7.Analiza soldurilor intermediare de gestiune 64
CONCLUZII 73
BIBLIOGRAFIE 75

Alte date

Reformatorii s-au concentrat pe a face mai facila demararea ?i operarea unei afaceri, consolidarea drepturilor de proprietate si imbunatatirea eficientei de solutionare a litigiilor comerciale si procedurilor de faliment. Cu toate acestea, reforma reglementarii afacerii in sine nu este o re?eta pentru solu?ionarea dificultatilor financiare sau economice.

Multi alti factori intra in joc, indicatorii Doing Business nu evalueaza reglementarea pietei sau rezistenta infrastructurii financiare, factori importanti in intelegerea unora din cauzele care stau la baza crizei financiare globale. Ei evalueaza ?i al?i factori importan?i pentru afaceri in orice moment cum ar fi: conditiile macroeconomice, infrastructura, competentele fortei de munca sau de securitate.

Recunoscand importanta intreprinderilor indeosebi a celor mici si mijlocii pentru crearea de venituri ?i locuri de munca, unele guverne, inclusiv cele din China, Coreea, Malaysia si Rusia, au inclus reformele de reglementare a afacerilor in cadrul planurilor lor de redresare economica. Dar cele mai multe reforme inregistrate in 2012-2013 au facut parte din eforturile pe termen lung pentru a creste competitivitatea si pentru a incuraja crearea de locuri de munca realizate prin imbunatatirea mediului de reglementare pentru intreprinderi. ?i cele mai multe s-au realizat in economiile dezvoltate.Economiile cu venturi mici si mijlocii au reprezentat doua treimi din reformele inregistrate de catre Doing Business in 2012-2013, continuand o tendin?a care a inceput acum 3 ani.

Într-adevar, trei sferturi din economiile care fac obiectul Doing Business au fost reformate. Si pentru prima data o economie africana sub-sahariana: Rwanda, a condus lumea in Doing Business in ceea ce prive?te reformele. Rwanda a reformat in mod constant institutiile si legile sale comerciale incepand din anul 2005. Anul trecut, a introdus o noua lege, care a simplificat start-up-ul afacerilor ?i a consolidat protec?ia actionariatului minoritar.

Reformele includ, de asemenea, masuri pentru accelerarea schimburilor comerciale si inregistrarea proprietatii. Întarzierile la frontiere au fost reduse datorita orelor de functionare si cerintelor mai simple pentru documente. Reformele au eliminat blocajele la registrul de proprietate si autoritatea veniturilor si au redus timpul necesar pentru inregistrarea proprietatii la 255 zile.

Cinci alte economii mici si mijlocii precum Egiptul, Liberia, Moldova, Kargazstan si Tadjikistan s-au alaturat Rwandei pe lista de reformatori de top la nivel mondial. Acesti reformatori din top 10 sunt economii care, datorita reformelor in 3 sau mai multe din cele 10 domenii acoperite de Doing Business, si-au imbunatatit cel mai mult usurinta de a face afaceri. Totu?i o economie in topul clasamentului privind usurinta de a face afaceri nu spune intreaga poveste despre mediul de afaceri.

Reglementarile pot impinge firmele ?i angajatorii catre sectorul informal. Acolo, firmele nu sunt inregistrate, nu platesc impozite si au acces limitat la credite si la institutiile formale, iar lucratorii nu beneficiaza de protectia pe care legea o prevede. Este de asteptat ca, criza globala sa creasca in continuare activitatea informala. Este estimat ca aproape doua treimi din lucratorii lumii sunt deja angaja?i in sectorul informal.

Cei mai mul?i se gasesc in economiile cu venituri mici ?i mijlocii, indeosebi femei ?i copii, grupuri vulnerabile deja.

CAPITOLUL 1. DELIMITARI CONCEPTUALE IN SFERA IMM-URILOR

1.1. Definirea IMM - urilor

Studiul nostru priveste intreprinderea avand in vedere numai o parte a intreprinderilor – cele pentru care s-a statornicit sintagma intreprinderi mici si mijlocii sau IMM-uri. Acum se impune sa delimitam conceptul cat mai precis pentru a evita deraparile posibile in diferite directii nedorite si evident inutile sau deturnante. [1 Na? C., Pl?s?a D. Noua contabilitat? a intr?prind?rilor mici si mijlocii si a microintr?prind?rilor, Brasov, ?d. ?cran Magazin, 2003]

Despre aceste intreprinderi se vorbeste dintotdeauna pentru ca fiecare a perceput existenta unor deosebiri intre intreprinderi dupa nenumarate criterii. Asa ca fiecare cand s-a referit la intreprinderi mici si mijlocii a avut in vedere in mod deosebit criterii cantitative – numar de salariati, volumul productiei, al vanzarilor, numarul de masini, utilaje, instalatii etc. Modul definirii intreprinderilor mici si mijlocii este adesea diferit pe grupuri de tari si pe tari. Diferentierea se face mai intai intre definirea juridica si cea statistica. Aceasta se refera la faptul ca se retin, pe de o parte, diferite criterii precum venitul minim, efectivul de personal, cifra de afaceri etc., iar pe de alta parte, se stabilesc marimi diferite pe fiecare criteriu. [2 Batranc?a I., - Raportari financiar?, ?ditura Risoprint, Cluj-Napoca, 2006

]

Concret: daca in doua sau mai multe tari se adopta un criteriu anume sau mai multe criterii care sunt aceleasi, marimea acelui criteriu sau acelor criterii poate fi diferita de la o tara la alta sau pe grupuri de tari. În plus, daca toate tarile ar adopta un numar de criterii comune (aceleasi) dimensiunile lor ar putea fi diferite de la o tara la alta. Dar este posibil ca in acelasi timp numarul de criterii retinute sa fie diferit si criteriile sa nu fie neaparat aceleasi.

În timp s-a facut desigur o anumita clarificare si apropiere darunele diferente continua sa existe indiferent daca acestea sunt cumva justificate sau nu din punct de vedere stiintific saupractic.În acest sens amintim ca pentru adeptii mentinerii diferentierilor cele mai des invocate sunt doua motive: deosebirea dintre nivelurile de dezvoltare ale tarilor mai ales atunci cand este vorba despre tari foarte dezvoltate si foarte ramase in urma si necesitatea reflectarii adecvate a specificului national.

Dificultatile pe care le genereaza mentinerea diferentierilor pentru analizele comparative intre tari, pentru cunoasterea experientelor existente in lume cu scopul elaborarii unor politici proprii de dezvoltare a I.M.M., precum si pentru studiul pietelor la care se adauga avantajele utilizarii unei retele unice de masurare si analiza, mai ales in ultimii ani, au impulsionat orientarea catre un model unic fara ca acesta sa fie obligatoriu pentru toate tarile sau sa fi fost certificat in vreun fel de vreo autoritate ca avand caracter unic. De altfel, este necesar sa observam ca o asemenea evolutie exista, dar despre un model unic in sens propriu se vorbeste si se actioneaza in cadrul gruparilor integrationiste regional-internationale precum Uniunea Europeana.

Sub acest aspect cel putin, Uniunea Europeana a facut pasul hotarator. Printr-o Recomandare a Comisiei 2003/361/EC din 6 mai 2003 se inlcuieste o recomandare mai veche si se promoveaza un model unic de considerare a intreprinderilor mici si mijlocii. Noua definire a intrat in vigoare la 1 ianuarie 2005. Tratatul CEE permite Consiliului European si Comisiei Europene sa emita recomandari si opinii. Recomandarile de aceasta provenienta sunt acte legislative comunitare care nu au caracter obligatoriu. Modelul unic are 4 criterii prin care se asigura definirea juridica a IMM, dar faptul ca aplicarea acestuia ramane la aprecierea fiecarei tari a permis Ungariei sa retina si sa aplice o definitie juridica simplificata la numai doi indicatori – efectivul de personal si cifra de afaceri; Olanda si Spania n-au adoptat definitii admise juridic comunitar, iar in definirea statistica difera nivelul indicatorilor respectivi.

Potrivit modelului unic al U.E. definirea juridica si statistica a IMM se prezinta astfel: [3 Nicol?scu O. – Manag?m?ntul intr?prind?rilor mici si mijlocii, ?ditura ?conomica, Bucur?sti, 2001]

Tabelul nr. 1

IMM

Efectiv personal (salariati)

Cifra de afaceri anuala (euro)

Total bilant anual

(euro)

Grad de autonomie

Micro-intreprinderi

1 – 9

< 2 milioane

< 2 milioane

*

Întreprindere mica

10 – 49

< 10 milioane

< 10 milioane

*

Întreprindere mijlocie

50 – 249

< 50 milioane

< 43 milioane

*

NOTA:

* = 25% sau mai mult din capital sau din dreptul de vot la alte intreprinderi sau detinute de alte intreprinderi

Definirea IMM desi are un model unic in U.E. nu este unitara si nici destul de apropiata intre toate tarile membre pentru a asigura o comparabilitate satisfacatoare la toti parametrii. Insusirea modelului unic ramane o problema deci pentru tarile membre ale U.E.

Romania este amplu implicata si in problemele pe care le pune delimitarea conceptului juridico-statistic a intreprinderilor mici si mijlocii. Nu au fost inca adoptate in mod obligatoriu delimitarile modelului european, dar nici nu suntem prea departe de ele.

În modul de operare in ceea ce priveste tara noastra, din criteriile juridice europene au fost retinute:

a) efectivul de salariati in formularea „clase de marime dupa numarul mediu de salariati”, delimitate exact in aceleasi intervale adica in indicatori statistici identici

b) cifra de afaceri fara a se preciza indicatorii statistici ai acesteia (adica intervalele de marime). În plus, se mai folosesc urmatoarele criterii: [4 Nicol?scu O. – Manag?m?ntul intr?prind?rilor mici si mijlocii, ?ditura ?conomica, Bucur?sti, 2001]