Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

Alte date

Codul de procedura fiscala a adus ca noutate absoluta in dreptul fiscal in special, si in dreptul administrativ in general, notiunea de act administrativ fiscal [6 B. Onika-Jarka, C. Leaua, M. Badescu, D. Petre, Prezentarea generala a principalelor elemente de noutate aduse de Codul de procedura fiscala (I), in Revista Dreptul nr. 6/2004, p. 13; D. Dascalu, C. Alexandru, Consideratii teoretice si practice privind Codul de procedura fiscala (Partea I), in Revista Romana de Dreptul Afacerilor, nr. 3/2004, p. 42. ].

Asa cum stim, actul administrativ in general, reprezinta o manifestare de vointa facuta in scopul nasterii, modificarii sau stingerii raporturilor juridice, a carei realizare este garantata prin forta de constrangere a statului sau constata situatii juridice reglementate de lege; astfel, actul administrativ reprezinta forma juridica principala a activitatii structurilor administratiei publice [7 Emil Balan, Institutii administrative, Editura C.H. Beck, Bucuresti, 2008, p. 153.].

Ca subcategorie a actului administrativ in general, actul administrativ fiscal reprezinta potrivit art. 41 din Codul de procedura fiscala actul emis de organul fiscal competent in aplicarea legislatiei privind stabilirea, modificarea sau stingerea drepturilor si obligatiilor fiscale.

1.3. Cadrul reglementarilor in materie

În materia analizata sunt relevante dispozitiile cuprinse in Codul de procedura fiscala adoptat prin Ordonanta nr. 92 din 24 decembrie 2003 [8 Ordonanta nr. 92 din 24 decembrie 2003 privind Codul de procedura fiscala, publicata in Monitorul Oficial nr. 941 din 29 decembrie 2003, republicat in Monitorul Oficial nr. 513 din 31 iulie 2007.], asa cum a fost modificat si completat (ultima modificare in materie a intervenit prin O.U.G nr. 19/2008, care a dispus republicarea [9 Ordonanta de Urgenta nr. 19 din 27 februarie 2008 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, publicata in Monitorul Oficial nr. 163 din 3 martie 2008]).

Codul de procedura fiscala reglementeaza drepturile si obligatiile partilor din raporturile juridice fiscale privind administrarea impozitelor si taxelor datorate bugetului de stat si bugetelor locale, prevazute de Codul fiscal [10 Codul fiscal a fost adoptat prin Legea nr. 571 din 22 decembrie 2003, publicata in Monitorul Oficial nr. 927 din 23 decembrie 2003, cu modificarile si completarile ulterioare.]. Totodata, dispozitiile codului de procedura fiscala se aplica si pentru administrarea drepturilor vamale, precum si pentru administrarea creantelor provenind din contributii, amenzi si alte sume ce constituie venituri ale bugetului general consolidat, potrivit legii, in masura in care prin lege nu se prevede altfel.

Prin administrarea impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor sume datorate bugetului general consolidat se intelege ansamblul activitatilor desfasurate de organele fiscale in legatura cu (art. 1 alin. 3 din codul de procedura fiscala):

? inregistrarea fiscala;

? declararea, stabilirea, verificarea si colectarea impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor sume datorate bugetului general consolidat;

? solutionarea contestatiilor impotriva actelor administrative fiscale.

Codul de procedura fiscala constituie procedura de drept comun [11 Unde codul nu dispune se aplica prevederile Codului de procedura civila.] pentru administrarea impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor sume datorate bugetului general consolidat.

Comisia de proceduri fiscale infiintata in cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala are responsabilitati de elaborare a deciziilor cu privire la aplicarea unitara a Codului de procedura fiscala si a legislatiei care intra in sfera de competenta a Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, cu exceptia cazului cand prin lege se prevede altfel.

Una dintre obligatiile organelor fiscale vizeaza aplicarea unitara a prevederilor legislatiei fiscale pe teritoriul Romaniei, urmarind stabilirea corecta a impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor sume datorate bugetului general consolidat.

Trebuie sa subliniem totodata si prevederile cuprinse in Hotararea nr. 1.050 din 1 iulie 2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonantei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala [12 Hotararea nr.1.050 din 1 iulie 2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonantei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, publicata in Monitorul Oficial nr. 651 din 20 iulie 2004.]. Normele metodologice cuprind reglementari de natura sa expliciteze prevederile legale ale Codului de procedura fiscala si sa stabileasca modalitatea de punere in aplicare a acestora, limitandu-se strict la cadrul legal impus de acesta.

La elaborarea normelor metodologice s-a avut in vedere si principiul evitarii paralelismelor legislative, avand in vedere trimiterile exprese din cuprinsul Codului fiscal privind completarea cu dispozitiile Codului de procedura civila si, respectiv, aplicarea acestor dispozitii acolo unde Codul fiscal nu dispune.

1.4. Criterii de clasificare a actului administrativ fiscal

În cadrul Capitolului II din Codul de procedura fiscala, denumit „Actele emise de organele fiscale”, legiuitorul a grupat prevederi speciale referitoare la:

? solutia fiscala individuala anticipata

? acordul de pret in avans;

Totodata, in cadrul Titlului VI din Codul de procedura fiscala denumit „Stabilirea impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor sume datorate bugetului general consolidat”, sunt reglementate detaliat problemele legate de:

? decizia de impunere;

? acte administrative fiscale asimilate deciziilor de impunere

1.4.1. Solutia fiscala individuala anticipata

Potrivit art. 42 alin. 1 din Codul de procedura fiscala, solutia fiscala individuala anticipata este actul administrativ emis de Agentia Nationala de Administrare Fiscala in vederea solutionarii unei cereri a contribuabilului, referitoare la reglementarea unor situatii fiscale de fapt viitoare.

Prin intermediul solutiei fiscale anticipate ANAF stabileste, la cererea contribuabilului, structura si cuantumul obligatiilor bugetare datorate statului de respectivul contribuabil ca urmare a desfasurarii unei activitati producatoare de venituri.

Motivele pentru care un contribuabil ar putea solicita emiterea unei solutii fiscale individuale anticipate pot fi variate si tin, de regula, fie de neclaritatea reglementarilor in domeniu (legislatie neclara, rigida, care nu acopera toate situatiile etc.), fie de complexitatea activitatilor desfasurate de contribuabil, in special in cazul celor in care intervine un element de extraneitate.

Utilizarea institutiei solutiei fiscale anticipate si transformarea ei intr-o practica frecventa a organelor fiscale pot conduce la estomparea presiunii exercitate de modificarea continua a relatiilor sociale specifice dreptului fiscal, cu consecinta cresterii stabilitatii legislative in materie.

1.4.2. Acordul de pret in avans

Art. 42 alin. 2 din Codul de procedura fiscala prevede ca acordul de pret in avans este actul administrativ emis de Agentia Nationala de Administrare Fiscala [13 www.anaf.mfinante.ro – site-ul oficial al Agentiei Nationale de Administrare Fiscala] in vederea solutionarii unei cereri a contribuabilului, referitoare la stabilirea conditiilor si modalitatilor in care urmeaza sa fie determinate, pe parcursul unei perioade fixe, preturile de transfer, in cazul tranzactiilor efectuate intre persoane afiliate, astfel cum sunt definite in Codul fiscal.

Atat solutia fiscala individuala anticipata, cat si acordul de pret in avans se comunica numai contribuabilului caruia ii sunt destinate. Solutia fiscala individuala anticipata si acordul de pret in avans sunt opozabile si obligatorii fata de organele fiscale, numai daca termenii si conditiile acestora au fost respectate de contribuabil. Prin cerere contribuabilul propune continutul solutiei fiscale individuale anticipate sau al acordului de pret in avans, dupa caz.

În solutionarea cererii contribuabilului se emite solutia fiscala individuala anticipata sau acordul de pret in avans. În situatia in care contribuabilul nu este de acord cu solutia fiscala individuala anticipata sau cu acordul de pret in avans emis, va transmite, in termen de 15 zile de la comunicare, o notificare la organul fiscal emitent. Solutia fiscala individuala anticipata sau acordul de pret in avans pentru care contribuabilul a transmis o notificare organului fiscal emitent nu produce niciun efect juridic. Contribuabilul, titular al unui acord de pret in avans, are obligatia de a depune anual la organul emitent al acordului un raport privind modul de realizare a termenilor si conditiilor acordului in anul de raportare. Raportul se depune pana la termenul prevazut de lege pentru depunerea situatiilor financiare anuale.

Solutia fiscala individuala anticipata si acordul de pret in avans nu mai sunt valabile daca prevederile legale de drept material fiscal in baza carora a fost luata decizia se modifica.

Pentru emiterea unei solutii fiscale individuale anticipate, precum si pentru emiterea sau modificarea unui acord de pret in avans, emitentul incaseaza tarife care se stabilesc prin hotarare a Guvernului. Contribuabilul solicitant are dreptul la restituirea tarifului achitat in cazul in care organul fiscal competent respinge emiterea/modificarea solutiei fiscale individuale anticipate sau a acordului de pret in avans ori se intrerupe procedura de emitere, in conditiile aprobate prin hotarare a Guvernului.

Termenul pentru emiterea unui acord de pret in avans este de 12 luni in cazul unui acord unilateral, respectiv de 18 luni in cazul unui acord bilateral sau multilateral, dupa caz. Termenul pentru emiterea solutiei fiscale individuale anticipate este de 45 de zile. Procedura referitoare la emiterea solutiei fiscale individuale anticipate si a acordului de pret in avans va fi aprobata prin hotarare a Guvernului.

Hotararea la care face trimitere Codul de procedura fiscala este Hotararea Guvernului nr. 529 din 30.05.2007 privind aprobarea Procedurii de emitere a solutiei fiscale individuale anticipate si a acordului de pret in avans [14 Hotararea nr. 529 din 30 mai 2007 pentru aprobarea Procedurii de emitere a solutiei fiscale individuale anticipate si a acordului de pret in avans, publicata in Monitorul Oficial nr. 395 din 12 iunie 2007.], act normativ prin care s-au adoptat un set de reglementari intr-un domeniu extrem de sensibil al politicii fiscale [15 În Codul de procedura fiscala s-a acordat Agentiei Nationale de Administrare Fiscala posibilitatea emiterii de acte administrative, respectiv „solutia fiscala individuala anticipata” si „acordul de pret in avans”, prevazandu-se totodata la art. 42 alin. 12 ca procedura de emitere a solutiei fiscale individuale anticipate si a acordului de pret in avans va fi aprobata prin Hotarare a Guvernului iar la alin. 9 al aceluiasi articol faptul ca tarifele pentru emiterea celor doua acte administrative se stabilesc prin Hotarare a Guvernului. ].

Elementul de noutate introdus de HG nr. 529/2007 se refera la introducerea unei proceduri relativ simple pentru emiterea unei solutii fiscale individuale anticipate, fiind reglementata sfera persoanelor care pot solicita emiterea solutiei, tariful, elementele obligatorii ale cererii si motivele pentru care autoritatea fiscala poate respinge cererea.

Acest act normativ nu a conditionat posibilitatea de a solicita si obtine o solutie fiscala de existenta vreunei conditii speciale legate de o anumita cifra de afaceri ori de un cuantum al obligatiilor bugetare ale contribuabilului. Conform actului normativ mai sus amintit, pot depune cerere pentru emiterea unei astfel de solutii fiscale toti contribuabilii inregistrati la organele fiscale. Tariful stabilit pentru emiterea unei solutii fiscale este echivalentul in lei a 1.000 euro, la cursul stabilit de Banca Nationala a Romaniei pentru ziua efectuarii platii.

Actul normativ stabileste o etapa prealabila cererii de emitere a unei solutii fiscale, facultativa, in cadrul careia contribuabilul poate solicita ANAF o discutie preliminara al carei scop vizeaza stabilirea existentei starii de fapt viitoare pentru emiterea solutiei fiscale. Dupa depasirea acestei etape, procedura de emitere a solutiei fiscale debuteaza prin transmiterea unei cereri care trebuie sa cantina datele de identificare ale contribuabilului si prezentarea starii de fapt viitoare pentru care se solicita solutia fiscala, insotita de o documentatie care trebuie sa cuprinda informatii relevante privind activitatea prezenta si viitoare a contribuabilului, prezentarea detaliata a starilor de fapt pentru care se solicita solutia fiscala, motivele de fapt si temeiul de drept. De asemenea, documentatia trebuie sa indice si obligatiile fiscale pentru care se solicita emiterea solutiei fiscale, punctul de vedere al contribuabilului si trebuie sa fie insotita de declaratii pe propria raspundere ale contribuabilului cu privire la inexistenta unor proceduri administrative si/sau jurisdictionale in curs pentru cazul descris, precum si la corectitudinea informatiilor furnizate.

Solutiile fiscale individuale anticipate, odata emise, sunt opozabile si obligatorii pentru organele fiscale, daca termenii si conditiile acestora au fost respectate de contribuabil. Cu alte cuvinte, tratamentul fiscal al obligatiilor fiscale pentru care s-a emis solutia fiscala este obligatoriu si nu mai poate fi repus in discutie de niciun alt organ fiscal cu ocazia unui control ulterior, sub conditia ca termenii si conditiile stabilite sa fi fost respectate de catre contribuabil.

În situatia in care contribuabilul nu este de acord cu solutia fiscala individuala anticipata emisa, are obligatia de a notifica in termen de 15 zile de la comunicarea solutiei, organul fiscal emitent, iar solutia fiscala individuala anticipata pentru care contribuabilul a transmis notificarea organului fiscal emitent nu produce niciun efect juridic. Prin urmare, ori de cate ori un contribuabil nu este multumit de tratamentul fiscal stabilit de organele fiscale obligatiilor bugetare pentru care a solicitat solutia fiscala, are obligatia de a notifica acest fapt organului fiscal emitent in termenul mai sus amintit.

Termenul pentru emiterea solutiei fiscale individuale anticipate este de 45 de zile si curge de la data inregistrarii cererii, iar in situatiile in care, pentru solutionarea cererii, sunt necesare informatii suplimentare relevante pentru luarea deciziei, acest termen se prelungeste cu perioada cuprinsa intre data solicitarii si data primirii informatiilor solicitate. Împotriva refuzului nejustificat sau tacit de emitere a solutiei fiscale anticipate, contribuabilul urmeaza a apela la dreptul comun in materie (actiunea in contencios administrativ impotriva organului fiscal respectiv).

Fata de aspecte prezentate observam ca institutia solutiei fiscale individuale anticipate contine in sine suficiente mecanisme pentru a putea fi considerata un prim pas spre o rezolvare amiabila a unor situatii juridice complexe din punct de vedere fiscal. Mai ramane ca atat contribuabilii, cat si organele fiscale sa dea dovada de cunoastere si pricepere pentru a complini, prin intermediul acestei institutii, defectele si inadvertentele unei legislatii imperfecte.

Tot astfel, anterior depunerii cererii de emitere/modificare a unui acord si a documentatiei, contribuabilul poate solicita in scris Agentiei Nationale de Administrare Fiscala o discutie preliminara in vederea stabilirii existentei starii de fapt viitoare pentru incheierea unui acord sau, dupa caz, a conditiilor pentru modificarea acordului. Depunerea unei cereri pentru emiterea/modificarea unui acord este conditionata de achitarea, in lei, a tarifului de emitere/modificare, care variaza intre 6.000 de euro si 20.000 de euro in functie de categoria contribuabilului (mare contribuabil/alte categorii) si natura solicitarii (emitere/modificare acord). Cererea pentru emiterea unui acord trebuie sa contina datele de identificare ale contribuabilului, ale reprezentantului legal si prezentarea starii de fapt viitoare pentru care se solicita emiterea acordului. Cererea va fi insotita de documentatia aferenta tranzactiei/tranzactiilor intre persoane afiliate pentru care se solicita acordul si de dovada efectuarii platii tarifului de emitere.

În concluzie retinem ca prin aprobarea Procedurii de emitere a solutiei fiscale individuale anticipate si a acordului de pret in avans se va da posibilitatea mediului de afaceri din Romania de a se dezvolta unitar si constant, pe baza unei stabilitati financiare, respectiv prin previzionarea corecta si reala a costurilor unei activitati pe care o desfasoara.