Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

Cuprins
CAPITOLUL I
Teoria reprezentativitatii in dreptul constitutional
Sectiunea I
Origine, norme si procesul de cristalizare a
principiului reprezentativitatii
Sectiunea a II-a
Continutul teoriei reprezentativitatii in diferite conceptii
Sectiunea a III-a
Reprezentarea teoriei reprezentativitatii in normele constitutionale
Sectiunea a IV-a
Teoria reprezentativitatii in sistemele electorale
CAPITOLUL II
Principiile constitutionale ale sistemului electoral
Sectiunea I
Notiunea de sistem electoral in literatura romina
si in dreptul comparat
Sectiunea a II-a
Tipuri de sisteme electorale
Sectiunea a III-a
Principiul pluralismului politic in cadrul sistemului electoral
Sectiunea a IV-a
Caracterul universal, egal, direct si secret al votului
Sectiunea a V-a
Legatura dintre sistemul electoral si
formele guvernamentale reprezentative
Sectiunea a VI-a
Drepturile fundamentale politice
conform Constitutiei Rominiei
CAPITOLUL III
Organizarea si desfasurarea alegerilor in Rominia
Sectiunea I
Procesul organizarii campaniei electorale
ROMiNIA
BULETIN DE VOT
PENTRU ALEGEREA CAMEREI DEPUTATILOR
*)
Sectiunea a II-a
Procesul desfasurarii alegerilor
Sectiunea a III-a
Organizarea si atributiile birourilor electorale
Sectiunea a IV-a
Stabilirea rezultatelor votarii
CAPITOLUL IV
Comparatie intre sistemul electoral rominesc
si alte sisteme electorale constitutionale
CONCLUZII

Alte date

?Sistemul electoral in Romania

===========================================================?

SISTEMUL ELECTORAL ÎN ROMÂNIA

„Legile, in intelesul cel mai larg, sunt raporturile necesare care deriva din natura lucrurilor; si in acest sens, tot ce exista are legile sale. Divinitatea are legile sale, lumea materiala are legile sale, substantele spirituale superioare omului au legile lor, animalele au legile lor, omul are legile sale”.

MONTESQUIEU

CAPITOLUL I

Teoria reprezentativitatii in dreptul constitutional

Sectiunea I

Origine, norme si procesul de cristalizare a

principiului reprezentativitatii

Formarea si fundamentarea teoretica ca si transpunerea in acte constitutionale a principiului reprezentativitatii sunt mult ulterioare aplicarii sale in forme diverse in organizarea politica a statelor lumii. Acceptarea sa ca principiu si practica de desemnare a guvernantilor este in stransa conexiune cu teoriile moderne privind suveranitatea si are la baza ideea ca poporul nu poate exercita direct intreaga gama de atribute de conducere, de putere statala, deoarece aceasta presupune diversificarea si specializarea actelor de guvernare. Pe de alta parte, in societatile moderne nu este conceput ca poporul sa se guverneze pe sine prin proceduri care sa permita fiecarui cetatean accesul liber si egal la guvernare.

"Poporul care detine puterea suprema, spunea MONTESQUIEU, trebuie sa faca el insusi tot ceea ce poate indeplini bine, iar ceea ce nu poate indeplini bine trebuie sa faca prin imputernicitii sai, daca nu-i desemneaza el insusi, asa ca este un principiu fundamental al acestui guvernamant ca poporul sa-si desemneze imputernicitii, adica dregatorii." [1 MONTESQUIEU, "Despre spiritul legilor", vol. I, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1964, pag.l9]

Tot MONTESQUIEU spunea ca "Poporul se pricepe de minune sa aleaga pe cei carora sa le incredinteze o parte oarecare din puterea sa...Daca s-ar indoi cineva de capacitatea naturala pe care o are poporul de a discerne meritul, ar fi de ajuns sa-si ridice ochii asupra sirului neintrerupt de alegeri uimitor de potrivite pe care le-au facut atenienii si romanii si acest lucru nu-l va pune, fara indoiala, nimeni pe seama intamplarii".

Si in regimurile monarhice absolutiste seful statului isi asocia la guvernare patura sociala privilegiata, ai carei exponenti desemnati de rege potrivit bunului plac, participau la guvernare exercitand autoritatea de stat in numele monarhului.

Raporturile dintre rege si nobilime nu se bazau pe principiul reprezentativitatii in acceptiunea moderna, ci pe relatii de vasalitate specifice Evului Mediu. Elementele componente ale aristocratiei feudale concentrate in organisme de conducere reprezentau din punct de vedere social o anumita patura sociala, nu exprimau o vointa politica ci doar interesele clasei din care faceau parte [2 CONSTANTIN G. DISSESCU "Dreptul constitutional", Bucuresti, 1915, pag 151-152

].