Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

CUPRINS
Capitolul I Starea de sanatate si rolul alimentatiei in determinarea ei 3
1.1. Starea de nutritii si factorii care o influenteaza 3
1.2. Caracterizarea starii de nutritie 5
1.3. Examenele somatometrice 6
1.4. Examene clinice 9
1.5. Examene de laborator 14
1.6. Indicatori de sanatate publica in relatie cu alimentatia (morbiditatea in mortalitate) 16
Capitolul II Trebuinte calnice si nutritive ale omului 17
2.1. Trebuintele calorice 18
2.2. Influentele in nutrine 20
2.2.1 Necesarul de proteine 20
2.2.1.1. Rolul proteinelor 21
2.2.1.2. Calitatea proteinelor alimentare 22
2.2.1.3. Ratia de proteine 23
2.2.2. Necesarul de glucide si lipide 24
2.2.2.1. Rolul lipidelor si glucidelor 24
2.2.2.2. Ratia de glucide si lipide 26
2.2.3. Trebuintele in elemente minerale 26
2.2.3.1. Calciul, fosforul si magneziul 27
2.2.3.2 Sodiul, potasiul si clorul 28
2.2.3.3. Fierul, cuprul si cobaltul 28
2.2.3.4. Iodul si fluorul 29
2.2.3.5. Alte oligoelemente 30
2.2.4. Trebuintele in vitamine 30
2.2.4.1. Vitaminele liposolubile 31
Capitolul III Valoare nutritiva a alimentelor 36
3.1. Laptele si derivatele lactate 36
3.2 Carnea si pestele si produselor 36
3.3. Ouale 37
3.4 Legumele si fructele si derivatele lor 38
3.5 Cereale si leguminoase uscate si derivatele lor 39
3.6 Alimente zaharoase 39
3.7. Grasimile alimentare 40
3.8. Bauturile 40
Capitolul IV Capacitatea si randamentul in munca 42
Capitolul V Ipoteza de lucru 44
Capitolul VI Materiale si metode 47
6.1. Studiul alimentatiei studentilor 47
6.1.1. Ancheta alimentara statistica 47
6.1.2. Studiul alimentatiei studentilor in cei doi ani ai cercetarii 53
6.2. Investigarea starii de sanatate a studentilor prin ancheta de simptome 54
6.3. Investigarea capacitatii de munca 57
6.3.1. Perceperea subiectiva a oboselii. 57
6.3.2. Promovarea examenelor in sesiune. 58
6.3.3. Media generala analitica 59
Capitolul VII Rezultate si discutii 60
7.1. Investigarea alimentatiei 60
7.1.1. Rezultatele din primul an al cercetarilor 61
7.1.1.1. Tipuri de alimente 61
7.1.1.2. Ratia calorica 70
7.1.1.3. Ratia de nutrine 70
7.1.2. Rezultatele din al doilea an al cercetarii 73
7.1.2.1. Tipuri de alimente 74
7.1.2.2. Ratia calorica 77
7.1.2.3. Ratia de nutrine 77
7.2. Studiul starii de sanatate prin anchete de simptome 79
7.2.1. Rezultatele din primul an al investigatiilor. Starea de sanatate subiectiva 83
7.2.2. Rezultate din al doilea an al cercetarii 86
7.3. Investigarea capacitatii de munca 89
7.3.1. Perceptia senzatiei de oboseala 89
7.3.1.1. in primul an al cercetarii 90
7.3.1.2. in al doilea an al cercetarii 91
7.3.2. Situatia starii generale percepute 92
7.3.2.1. Anul intii al cercetarii 93
7.3.2.2. in al doilea an al cercetarii 95
7.3.3. Promovarea examenelor in sesiune 95
7.3.3.1. in primul an al cercetarii 97
7.3.3.2. in al doilea al cercetarii 97
7.3.4. Media generala anuala 98
7.3.4.1. in primul an al cercetarii 100
4.3.4.2. in al doilea an al cercetarii 100
Capitolul VIII Concluzii 101
BIBLIOGRAFIE

Alte date

?Capitolul I Starea de sanatate si rolul alimentatiei in determinarea ei

1.1. Starea de nutritii si factorii care o influenteaza

Starea de nutritie constituie ansamblul unor caracteristici morfofunctionale ale unui individ sau ale unei colectivitati, care sunt influentate de numerosi factori, dar in primul rand de alimentatie. Cand aportul de material plastic, energetic si catalitic este adecvat nevoilor organismului, alimentatia asigura o stare de nutritie buna, si constituie un mijloc eficient de pastrare si promovare a sanatatii. Dimpotriva cand alimentatia este dezechilibrata sub aspect calitativ sau cantitativ, apar o serie de modificari ale starii de nutritie, care se reflecta pe plan biochimic, clinic sau in morbiditatea colectivitatii. Studiul starii de nutritie a unei colectivitati poate informa deci asupra conditiilor de alimentatie si a starii de sanatate a populatiei.

Alimentatia colectivitatilor este influentata de numerosi factori economici, sociali, geografici, etc. Astfel, nivelul productiei de alimente, accesibilitatea populatiei la produsele alimentare (pretul de cost, veniturile populatiei), nivelul cultural (superstitiile, credintele religioase, tabu, etc.), obiceiuri alimentare (sortimente fata de care se manifesta retinere sau care sunt consumate in exces, modalitatile de prelucrare defectuoasa, etc.), interventia unor calamitati sociale (crize, razboaie, etc.) sau naturale (seceta, inundatii, invazii de insecte, rozatoare, epizootii, etc.) factori climatici, etc.

Pentru o interpretare corecta a fenomenelor depistate se recomanda, deci, ca cercetarile de nutritie sa fie precedate si completate cu informatii privind situatia geografica si a regiunii in care se gaseste colectivitatea, caracteristicile economice, sociale, culturale antropologice ale populatiei, prezenta unor factori nocivi, starea de sanatate a populatiei etc. O atentie deosebita, se da posibilitatii efectuarii unor investigatii privind alimentatia populatiei. Rezultatele obtinute prin cercetarea concomitenta a alimentatiei si starii de nutritie au o valoare deosebita, deoarece, pe de o parte fac cunoscute eventualele abateri in comparatie cu normativele, fundamentandu-se astfel masuri pentru echilibrarea regimului, iar pe de alta parte, permit stabilirea unor relatii intre aportul alimentar si starea de sanatate, apreciata dupa criterii clinice si biochimice.

Întrucat cercetarile de nutritie se adreseaza unor mase largi de oameni, pentru atingerea obiectivelor propuse este necesara stabilirea si mentinerea contactului cu organele administrative, precum si asigurarea cooperarii populatiei printr-o munca sustinuta de educatie sanitara.

În programarea activitatii, trebuie sa se tina seama de anumite conditii sezoniere (ploi, campanii agricole, sarbatori, etc.). Trebuie asigurate materiale de lucru (fise, instrumente verificate, reactivi, etc.) si spatiul necesar desfasurarii activitatii (sala de consultatii, laborator, depozit, etc).

În cercetarea starii de nutritie se aplica metoda epidemiologica de studiu. Ancheta poate fi aplicata longitudinal, urmarind evolutia in timp a indicatorilor la aceiasi grupa de populatie la diferite intervale de timp, sau transversal prin cercetarea unor grupe deosebite de subiecti care se aseamana prin unele criterii prestabilite (de exemplu aceiasi varsta la doua colectivitati diferite). Ancheta se face in profunzime sau pe esantioane.

1.2. Caracterizarea starii de nutritie

Aprecierea starii de nutritie se bazeaza pe urmatoarele grupe de examinari: examenul somatolnetric, examenul clinic, examene de laborator si analiza morbiditatii in colectivitatea cercetata.

Aprecierea starii de nutritie este o problema care sta in atentia unor importante organisme internationale, cum sunt FAO – OMS. Sub egida acestor foruri s-au intreprins studii ample in diferite regiuni ale lumii, in deosebi asupra malnutritiei si intre altele s-au analizat critic metodele de cercetare.

În tara noastra Ministerul Sanatatii si Institutele de Igiena si Sanatate Publica, au elaborat numeroase instructiuni tehnice - metodologice cu scopul obtinerii de date pe baza unor criterii uniforme, acestea avand, astfel, si o valoare de comparatie. S-au efectuat ample studii in diferite colectivitati asupra starii de nutritie ascorbica, tiaminica, niacinica, etc.

În vederea obtinerii de date corecte asupra conditiilor de alimentatie este necesar sa se respecte cateva criterii:

- subiectii examinati nu trebuie sa prezinte boli care afecteaza starea de nutritie. În urma unui triaj medical prealabil sunt exclusi cei cu afectiuni digestive (ulcer gastro-duodenal, gastro-duodenite cronice, enterocolite cronice, insuficienta hepato-pancreatica, etc.) cu disfunctii metabolice (diabet, dezechilibru endocrin sau alte boli acute sau cronice), consumptive (boli infectioase acute, tuberculoza, neoplasme, etc);

- lotul ales pentru examinare trebuie sa fie reprezentativ pentru intreaga colectivitate studiata si sa cuprinda un numar suficient de mare de cazuri (10 – 20 % din efectiv);

- trebuie sa se foloseasca un numar suficient de mare de teste care sa exploateze cat mai complex organismul.

De cele mai multe ori nu se pot formula concluzii valabile numai pe baza unor investigatii solitare, sau a unui manunchi de teste mai ales daca acestea sunt din acelasi grup. Rezulta, deci, ca in studiul starii de nutritie trebuie sa participe, cadre din mai multe domenii de specialitate. Testele alese trebuie sa fie netraumatizante, expeditive pentru a putea fi aplicate la un numar mare de persoane, intr-un timp limitat.

? cercetarea starii de nutritie trebuie sa urmareasca si modificarile cauzate atat de un consum deficitar cat si pe cele datorate unui consum in exces a diferitelor grupe de alimente;

? in urma cercetarii, se fac recomandarile necesare ameliorarii alimentatiei si implicit a indicatorilor de nutritie.

1.3. Examenele somatometrice

Examenul somatometric sau antropometria, in vederea aprecierii starii de nutritie cuprinde masurarea inaltimii, greutatii corporale, masurarea pliului cutanat si a perimetrului toracic. Desigur, numarul de indicatori masurati poate fi mult mai mare, dar, in mod curent se folosesc cei patru enumerati.

Valorile obtinute prin somatometrie nu sunt suficient de stabile si specifice, pentru a stabilii sau depista cazurile de denutritie incipienta, dand mai ales relatii asupra aspectului cantitativ al ratiei. La copil, masurarea inaltimii si a greutatii corporale constituie un mijloc important de controlare a dezvoltarii, inaltimea fiind un indicator al conditiilor, de alimentatie de fond, de durata. Greutatea corporala este rapid influentata de afectiuni acute, indeosebi de cele digestive. Parametrii somatometrici se exprima nu numai ca valori absolute, independente unele fata de altele ci si sub forma corelativa.

Astfel, indicele Quetelet da greutatea in grame a unui centimetru de inaltime la copil.

- valorile indicelui variaza cu varsta, pentru copil prescolar, el fiind de 150 – 180 (copil 3 – 7 ani).

Indicele Bouchard da greutatea in kilograme a unui decimetru de inaltime la adult:

Un indice normal este cuprins intre 3,5 si 4 kg. Un indice sub 3 kg. indica o stare deficitara de nutritie. Un indice peste 4 kg. indica obezitate.

Indicele Broca apreciaza greutatea ideala ca fiind egala cu numarul de kilograme corespunzator numarului de decimetrii de inaltime care depasesc 100.

Greutatea ideala (in kg) = Înaltimea (cm) - 100.

Pentru adulti, indicele Brugsch apreciaza greutatea ideala in kg prin urmatoarea relatie:

- pentru inaltimea intre 155 - 165 cm, greutatea ideala (kg) este egala cu inaltimea – 100;

- pentru inaltimea intre 165 - 175 cm, greutatea ideala este egala cu inaltimea – 105;

- pentru inaltimea intre 176 – 185 cm, greutatea ideala este egala cu inaltimea – 110.

La adulti, mai ales la barbati, se utilizeaza si indicele de corpolenta t care este dat de relatia:

Înaltimea (in cm) = cu greutatea (in kg) + perimetru totacic (in cm)

Cand suma: greutatea + perimetru toracic este mai mare decat inaltimea, rezultatul se noteaza cu „+”, iar cand suma este inferioara inaltimii, rezultatul se noteaza cu „-’’ Valorile cuprinse intre – 10 si – 20 indica o situatie buna; intre – 21 si – 25, o stare mediocra; intre – 26 si – 30 o stare de nutritie nesatisfacatoare, iar sub - 30 se poate diagnostica o debilitate accentuata.

Greutatea ideala la adultii peste 20 de ani se poate calcula tinand seama nu numai de inaltime ci si de varsta si sexul subiectului. O astfel de formula este:

Greutatea ideala (in kg) la barbati)=50+0,75 (T-150)

Greutatea ideala la femei=50+0,75 (T-150)

in care T reprezinta inaltimea in cm, iar V varsta in ani.

Pentru copii si adolescentii de pana la 20 ani, greutatea de referinta se ia, dupa varsta si sexul, aflat in tabele. La fel si inaltimea.

În cazul in care inaltimea din tabel nu corespunde varstei, se ia in consideratie greutatea din dreptul inaltimii reale. Daca inaltimea depaseste valorile din tabel (172 cm pentru baieti si 163 cm pentru fete) greutatea ideala a tinerilor se calculeaza dupa urmatoarea formula: