Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

Cuprins
INTRODUCERE
CAPITOLUL I
CONSIDERATII GENERALE PRIVIND EVOLUTIA FOSTULUI STAT IUGOSLAVIA iN BALCANI.
I.1. ISTORICUL APARITIEI SI DEZVOLTARII STATULUI FEDERAL iN BALCANI
I.2. UNELE CONSIDERATII PRIVIND CONCEPTUL DE SUVERANITATE
I.3. CONSIDERATII GENERALE PRIVIND PROBLEMA PANSLAVISMULUI DANUBIAN.
I.4. ROLUL PE CARE LA JUCAT DUPA CEL DE-AL II - LEA RAZBOI MONDIAL TITO iN FOSTUL SPATIU AL IUGOSLAVIEI
I.5. PRINCIPALELE PROBLEME DE ORDIN ISTORIC SI AL CONFLICTELOR INTEREDNICE iN SPATIUL FOSTULUI STAT IUGOSLAVIA
I.6. STRUCTURA POPULATIEI SI APARITIA CONFLICTELOR INTERETNICE iN BOSNIA HERTEGOVINA
I.7. ELEMENTE PRIVIND STRUCTURA POPULATIEI SI CONFLICTELE INTEREDNICE iN KOSOVO
CAPITOLUL II
PROBLEMATICA CE S-A IVIT ODATA CU DEZMEMBRAREA A IUGOSLAVIA
II.1. DEZMEMBRAREA SLOVENIEI SI CROATIEI
II.2. RAZBOIUL SI CONFLICTELE iN BOSNIA - HERTEGOVINA
II.3. CONFLICTELE DIN KOSOVO
CAPITOLUL III
GRAVELE PROBLEME UMANITARE CE AU APARUT iN FOSTUL SPATIU AL IUGOSLAVIEI iN URMA CONFLICTELOR
III.1. ROLUL ORGANIZATIILOR MILITARE NATIONALISTE CE S-AU FORMAT DIN FOSTUL STAT IUGOSLAVIA.
III.2. PROBLEME UMANITARE CARE AU APARUT CA URMARE A ACESTOR CONFLICTE
III.3 PROBLEMA REFUGIATILOR SI MODUL iN CARE A FOST SOLUTIONATA DE ORGANIZATIILE UMANITARE.
CAPITOLUL IV
UNELE PROBLEME PRIVIND CONCEPTUL DE INTERVENTIE UMANITARA iN DREPTUL INTERNATIONAL PUBLIC
IV.1. NECESITATEA INTERVENTIE MILITARE iN IUGOSLAVIA
IV.2. MODUL iN CARE AU FOST RESPECTATE PRINCIPIILE DREPTULUI INTERNATIONAL UMANITAR.
IV.3. MODUL iN CARE A ACTIONAT COMITECTUL INTERNATIUONAL AL CRUCII ROSII.
IV.4.
SITUATIA RANITILOR, BOLNAVILOR SI POPULATIEI CIVILE iN CONFLICT.
CAPITOLUL V.
SOCIETATEA INTERNATIONALA CONTEMPORANA SI ROLUL ACESTEIA iN CONFLICTELE DI FOST IUGOSLAVIE.
V.1. INFIINTAREA TRIBUNALULUI INTERNATIONAL PENTRU JUDECAREA CRIMELOR COMISE iN SPATIUL FOSTEI IUGOSLAVII.
V.2. UNELE PROBLEME PRIVIND PROCEDURA iN FATA ACESTOR INSTANTE
V.3. MODUL iN CARE SOCIETATEA INTERNATIONALA A ACTIONAT PRIN FORMAREA SI INSTAURAREA UNOR FORTE DE MENTINERE A PACII iN BOSNIA - HERTEGOVINA SI iN KOSOVO
CONCLUZII

Alte date

? Lucrare de diploma?

INTRODUCERE

În vederea examenului de absolvire am elaborat lucrarea cu tema „ Unele probleme privind problematica dreptului umanitar in conflictele din fosta Iugoslavie”. Am avut in vedere la alegerea acestei teme actualele confruntari ce au avut si au loc in societatea contemporana internationala care au implicatii serioase fata de institutia de cetatenie privita din acest unghi. Problematica care are loc astazi in lume in legatura cu institutia cetateniei mi-a permis o abordare mai larga a acestor probleme de drept de mare actualitate.

În vederea prezentari fara conditiuni a temei propuse am structurat lucrarea in cinci capitole intr-o ordine fireasca in care cred eu am reusit sa dezvolt in bune conditiuni problematica ce se degaja din tema aleasa.

Elaborarea lucrarii a necesitat studierea unui volum serios de izvoare politice care constau in acte normative si lucrari de specialitate ca unor specialisti din tara si strainatate.

Realitatea in acest mod, lucrarea, dupa modesta mea parere cred ca corespunde rezidentelor pe care le implica o teze de licenta in drept.

CAPITOLUL I

CONSIDERATII GENERALE PRIVIND EVOLUTIA FOSTULUI STAT IUGOSLAVIA ÎN BALCANI.

I.1. ISTORICUL APARITIEI SI DEZVOLTARII STATULUI FEDERAL ÎN BALCANI

Zona Balcanilor, „ butoiul de pulbere al Europei”, a fost si a ramas o preocupare repetata a marilor puteri, imperiilor ce au aparut si au apus, cu o necesitate sau destin al istoriei, a cancelariilor europene, nu numai in frecvente momente, in care divergentele din zona apareau multiple si vulcanice – de natura teritoriala, etnica, religioasa, politica etc. – dar si prin interesele incrucisate, concurente sau perfide ale unor puteri in aceasta importanta si de interes zona geo – politica.

Balcanii au fost o zona cu un potential grad de instabilitate, ca un vulcan nestins, gata sa erupa, atentate, conflicte de interese s-au declansat periodic, s-au putut stinge sau ameliora, au stat intr-o potentiala izbucnire ori s-au revarsat.

Kosovo parca a destinat s ramana in istorie ca o localitate a marilor confruntari intre popoare.

Rasfoim paginile istoriei si ne intoarcem cu peste 600 de ani in urma, la sfarsitul secolului XIV – le, cand in 1389, la Campia Mierlei, a avut loc o confruntare cu fortele otomane, implicandu-se si domnul Tarii Romanesti, Mircea Cel Batran, prin trimiterea unui corp de oaste in ajutorul sarbilor.

În 1815, Muntenegru era principat independent. Serbia obtine treptat (intre 1817 si 1830) statutul de autonomie. Va ramane totusi sub dominatia otomana pana in 1878. trecand peste evenimentele pline de zbucium, de lupte din decursul evului mediu si modern, punctam ca in 1875 au inceput puternice miscari impotriva stapanirii otomane, in toata Peninsula Balcanica. Ele s-au transformat intr-un razboi al Serbiei si Muntenegrului impotriva Turciei.

La Berlin, in anul 1878, s-a recunoscut, printre altele, independenta de stat, in urma glorioaselor victorii, a Romaniei, Serbiei si Muntenegrului.

În 1908, Austro – Ungaria anexeaza Bosnia – Hertegovina, care fusese ocupata in urma cu 30 de ani si cedeaza Turciei sandjarul Novi Pazar. Odata cu razboaiele Balcanice din 1912 – 1913 se incheie procesul de destramare a „Europei Otomane” (cu exceptia Traciei Orientale). Bosnia – Hertegovina ramane in Imperiul Austro – Ungar. Serbia i-si mareste teritoriul cu o portiune din Macedonia si una din sandjarul Novi Pazar (pe care il imparte cu Muntenegru).

Destramarea Imperiului Austro – Ungar duce la crearea, in 1918, a unor noi state, intre care Regatul Sarbilor, Slovenilor si Croatilor (Iugoslavia). Noul Stat inglobeaza cele doua regate ale Serbiei si Muntenegrului, ca si posesiuni ale fostului imperiu (Croatia, Slovenia, Bosnia – Hertegovina si Dalmatia).

Primul razboi mondial, cauzele, dar mai ales „nucleul aprinderii” conflictul armat i-si are tot pe teritoriul Serbiei locul de declansare. Este cunoscut ca aceasta conflagratie are drept prolog, pretext al declansarii – caci cauzele politice si economice erau determinate – atentatul din actualul oras binecunoscut – Sarajevo.

De la primul razboi mondial se trece la conflictul puternic de mare proportie, ce accentueaza in lupta trei mari continente: Europa, America de Sud si Asia. Cele mai multe state europene devin participanti, direct sau indirect, teatru de operatiuni, parjolite sau ocupate de cumplita inclestare.

Nu putea, ca totdeauna, in conflictele europene, sa lipseasca tara fanaticilor luptatori – Iugoslavia, care prin luptele de partizani, a inaugurat in istoria razboaielor o tehnica, de darzenie, de diversificare tactica si de rezistenta de neintalnit.

Nicaieri tara care a declansat al doilea razboi mondial – Germania hitlerista – nu a cunoscut atatea dificultati, durata de lupta si pierderi ca in Dinarii bravei Iugoslavii.

Întotdeauna Balcanii s-au constituit intr-o zona in care interesele marilor puteri s-au ciocnit extrem de dur. În secolul al XIX – lea teritoriile acestei peninsule au facut obiectul celebrei „probleme orientale”, a succesiuni la mostenirea Imperiului Otoman, „omul bolnav al Europei”, pe care puteri ca Franta sau Marea Britanie au dorit sa il mentina cat mai mult in viata, spre deosebire de Rusia, interesata de accesul la marile calde. Germania a cautat si ea sa-si impuna interesele, daca amintim de proiectele celui de-al treilea Reich de a construi o cale ferata Berlin – Bizant – Bagdad.

Asa cum am mai amintit, razboaiele balcanice si prima conflagratie mondiala, ca si noua ordine internationala instituita de sistemul de la Paris – Versailles pe baza principiului nationalitatilor si a punctelor Wilsoniene, nu au reusit sa elimine tensiunile. Încercarile sistemelor de aliante regionale de genul Antantei Balcanice, a Micii Antante s-au dovedit inoperabile in fata valului totalitarist si a predominarii dreptului fortei. Reasezarea ordinii internationale de la sfarsitul celui deal doilea razboi mondial, dezvoltarea lumii bipolare, constituirea O.N.U. dar si a doua blocuri antagoniste au configurat o anume stabilitate a lumii. Stabilitatea care a fost afectata de sfarsitul razboiului rece, carui consecinte se pot surprinde inclusiv in ceea ce se intampla in prezent in spatiul iugoslav. Relatiile lumii in care traim s-au modificat in linii esentiale in ultimul deceniu, fie si daca luam in considerare faptul ca un alt „bolnav” al Europei – U.R.S.S. - disparut si o data cu el, structurile lagarului socialist. Reasezarea lumii, resurgenta etnocratismului, aparitia de noi state, au incitat dezbateri pe tema suveranitatii nationale, un concept care va atata vreme cat vor exista state.