Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

Cuprins
I. OASELE CAPULUI
I.1 OASELE CRANIULUI
I.2 OASELE FETEI (OSSA FACIEI) SAU ALE VISCEROCRANIULUI
I.3 SCHELETUL CAPULUI IN INTREGIME
I.4 NEUROCRANIUL SAU CRANIUL (CRANIUM
I.4.1 SUPRAFATA EXTERIOARA A NEUROCRANIULUI
I.4.2 SUPRAFATA INTERIOARA A NEUROCRANIULUI
I.5 VISCEROCRANIUL
I.5.1 CAVITATILE NEURO - SI VISCEROCRANIULUI
I.6 DEZVOLTAREA CRANIULUI
I.6.1 DESMOCRANIUL
I.6.2 CONDROCRANIUL
I.6.3 OSIFICAREA CONDROCRANIULUI
I.6.4 DEZVOLTAREA OASELOR DE MEMBRANA ALE CRANIULUI
I.7 ARHITECTURA SCHELETULUI CRANIULUI
II. FIZIOPATOLOGIA TRAUMATISMELOR CRANIO - CEREBRALE
II.1 FACTORII FIZICI SI MECANISMELE INDUSE DE ACESTIA
II.2 FACTORII BIOLOGICI
II.2.1 FIZIOPATOLOGIA LEZIUNILOR SI A PERTURBARILOR FUNCTIONALE POSTTRAUMATICE
II.2.2 FIZIOPATOLOGIA EDEMULUI CEREBRAL
III. METODE IMAGISTICE DE INVESTIGARE IN FRACTURILE CRANIENE
III.1 RADIOGRAFIE STANDARD
III.2 COMPUTER TOMOGRAFIA
III.3 REZONANTA MAGNETICA NUCLEARA
III.4 DIAGNOSTICUL RADIOLOGIC CLASIC IN FRACTURILE CRANIENE ASPECTE RADIOGRAFICE IN INCIDENTELE DE ANSAMBLU SI REGIONALE ALE CRANIULUI
III.5 INCIDENTE DE ANSAMBLU
III.5.1 IMAGINEA DE PROFIL EVIDENTIAZA RADIOGRAFIC URMATOARELE
III.5.2 IMAGINEA DE BAZA A CRANIULUI
III.5.3 INCIDENTE DE FATA
III.6 INCIDENTE REGIONALE
III.6.1 PENTRU STANCILE TEMPORALE
III.6.1.1 INCIDENTE BILATERALE SI COMPARATIVE
III.6.1.2 INCIDENTE UNILATERALE
III.6.2 PENTRU FANTA SFENOIDALA SI CANALUL OPTIC
III.6.3 ASPECTE RADIOLOGICE ALE CRANIULUI PA VARSTE
III.6.4 ASPECTE RADIOLOGICE ALE EVOLUTIEI LEZIUNILOR CRANIENE POSTTRAUMATICE
III.7 COMPUTER TOMOGRAFIA
III.7.1 PRINCIPIUL TEHNIC
III.7.2 KILOVOLTAJUL SI MILIAMPERAJUL
III.7.3 TIMPUL DE SCAN
III.7.4 COLIMAREA FASCICULULUI
III.7.5 ALEGEREA POZITIEI 0 DE SECTIUNE
III.7.6 ALEGEREA MODULUI DE LUCRU
III.7.7 RECONSTRUCTII IN PLANURI MULTIPLE
III.7.8 PLANUL DE SECTIUNE
III.7.9 GROSIMEA SECTIUNII
III.7.10 FEREASTRA DE VIZUALIZARE
III.7.11 METODE DE CONTRAST
III.7.12 INDICATIILE COMPUTER TOMOGRAFIEI IN TRAUMATISMELE CRANIO-CEREBRALE
III.7.13 PROTOCOLUL EXAMENULUI
III.8 REZONANTA MAGNETICA NUCLEARA
IV. DESCRIEREA PRINCIPALELOR LEZIUNI TRAUMATICE CRANIO - CEREBRALE
IV.1 LEZIUNI TRAUMATICE ALE SCALPULUI
IV.2 LEZIUNILE TRAUMATICE ALE NEUROCRANIULUI
IV.3 LEZIUNI TRAUMATICE ALE CREIERULUI

Alte date

?{p}

{p}

?

CAPITOLUL I

OASELE CAPULUI

Oasele capului sunt in numar de 23. Dintre acestea numai mandibula si hioidul sunt mobile. Celelalte oase sunt fixe.

Oasele capului se pot imparti in: oasele craniului sau neurocraniul, in care este adapostit creierul, si in oasele fetei sau viscerocraniul, in care sunt adapostite unele organe de simt si segmente initiale ale aparatului respirator si digestiv.

Oasele craniului (ossa cranii) sunt in numar de 15; formeaza calvaria si baza craniului. Ele sunt:frontalul, etmoidul, sfenoidul, occipitalul, doua parietale, doua temporale, doua cornete inferioare, doua lacrimale, doua nazale si vomerul.

Oasele craniului sunt oase pneumatice, neregulate sau plane.

Frontalul (os frontale) este un os median si nepereche, situat in partea anterioara a craniului. Ia parte, de asemenea, la formarea cavitatilor nazale si a orbitelor. Este un os pneumatic, neregulat si latit. Frontalul este format dintr-o portiune verticala sau solzoasa si o portiune orizontala formata la randul ei, de o portiune nazala si de o portiune orbitala. Portiunea solzoasa face parte din calvaria, in timp ce portiunea orizontala ia parte la formarea bazei craniului.

Orientare: se aseaza in jos portiunea ce prezinta o mare scobitura, iar inainte, portiunea mai boltita a osului.

Portiunea solzoasa.

Formeaza portiunea anterioara a calvariei. Prezinta doua fete si o margine.

1. Fata exocraniana sau externa (facies externa) prezinta:

a. eminentele frontale (tuber frontale), care sunt doua ridicaturi netede, situate de o parte si de alta a liniei mediane;

b. doua proeminente transversale situate sub eminentele frontale, numite arcuri supraciliare (arcus superciliaris);

c. o suprafata numita glabela (glabella), cu o mare importanta in antropologie, situata intre arcurile supraciliare;

d. dedesubtul arcurilor supraciliare se gaseste marginea inferioara a portiunii solzoase; ea prezinta limita dintre portiunea solzoasa si cea orbitala a frontalului. Aceasta margine este curba si poarta denumirea de margine supraorbitala (margo supraorbitalis). Ea se termina lateral cu un proces zigomatic (processus zygomaticus) ce se articuleaza cu osul cu acelasi nume. Marginea supraorbitala este strabatuta de gaura supraorbitala (foramen sive incisura supraorbitalis), iar medial de aceasta de catre scobitura frontala (incisura sive foramen frontale);

e. lateral se gaseste cate o linie temporala (linea temporalis);

f. uneori pe linia mediana se afla sutura metopica (sutura metopica); aceasta sutura exista in viata intrauterina si la nastere, osul frontal fiind format din doua jumatati simetrice.

2. Fata endocraniana sau interna (facies interna) prezinta pe linia mediana:

a. gaura oarba (foramen cecum) de la care pleaca in sus;

b. creasta frontalului (crista frontalis), pe care se prinde coasa creierului. Creasta frontalului se continua cu

c. santul sinusului sagital superior pentru sinusul omonim al durei mater.

De o parte si de alta a liniei mediane se gasesc santuri arteriale (sulci arteriosi), impresiuni digitiforme (impressiones digitatae) si eminente mamilare.

3. Marginea solzului sau marginea parietala (margo parietalis) este arcuata si foarte dintata; se articuleaza cu oasele parietale, formand sutura coronala.

Portiunea orbitala.

Este formata de o scobitura, incadrata de doua lame osoase.

1. Pe linia mediana a acestei portiuni se observa scobitura etmoidala (incisura ethmoidalis) in forma de U, in care patrunde osul etmoid. Ramurile laterale ale scobiturii etmoidale contin semicelule care pe craniul articulat sunt completate de semicelulele etmoidului. Printre aceste semicelule se gasesc doua orificii care fac sa comunice neurocraniul cu orbita: gaura etmoidala anterioara (foramen ethmoidale anterius) si gaura etmoidala posterioara (foramen ethmoidale posterius).

2. Situate de o parte si de alta a scobiturii etmoidale se gasesc cele doua lame osoase ale portiunii orbitale. Aceste lame prezinta:

a. o fata inferioara, orbitala (facies orbitalis), concava si neteda, ce ia parte la formarea boltii orbitei; in partea ei cea mai laterala exista o mica depresiune numita fosa glandei lacrimale (fossa glandulae lacrimalis) ce adaposteste glanda cu acelasi nume;

b. o fata superioara, cerebrala, convexa si neregulata, presarata cu impresiuni digitiforme si eminente mamilare;

c. o margine anterioara, care se confunda cu marginea supraorbitala a portiunii solzoase;

d. o margine mediala ce raspunde scobiturii etmoidale si contine semicelulele si gaurile etmoidale mentionate;

e. o margine posterioara care se articuleaza cu aripa mica a sfenoidului.

Portiunea nazala.

Este situata intre cele doua lame orbitale, inaintea scobiturii etmoidale. Se prezinta ca o suprafata neregulata si dintata, de pe care pleaca spina nazala. Spina nazala se articuleaza cu cele doua oase nazale (anterior) si cu lama perpendiculara a etmoidului (posterior).

Între portiunea verticala si cea orizontala a frontalului apare o creasta transversala. Ea delimiteaza net cele doua portiuni. Creasta transversala are trei curburi: una mediana si doua laterale. Curbura mediana este reprezentata de portiunea nazala, in timp ce curburile laterale sunt reprezentate de cele doua margini supraorbitale.

Conformatia interioara. La nivelul glabelei si lateral de ea, osul frontal contine doua cavitati pneumatice, asimetrice, sinusurile frontale, ce fac parte din sinusurile paranazale. Au functie de rezonator al sunetului si prin prezenta lor micsoreaza greutatea craniului. Sinusurile frontale se formeaza prin indepartarea celor doua lame de substanta compacta ce alcatuiesc portiunea solzoasa a osului. Cele doua sinusuri frontale sunt despartite printr-un sept (septum sinuum frontalium). Sinusurile frontale prezinta un orificiu (apertura sinus frontalis), care se continua prin canalul fronto-nazal. Canalul fronto-nazal se deschide in infundibulul meatului mijlociu.

Mucoasa ce tapeteaza sinusurile frontale comunica cu mucoasa cavitatilor nazale. Se intelege ca inflamatia mucoasei nazale se poate astfel propaga la mucoasa sinusurilor frontale, determinand sinuzita frontala.

La copii sinusurile frontale lipsesc incepand sa se pneumatizeze dupa 6 ani, urmand sa se dezvolte pana la aproape 20 de ani.

Forma si dimensiunile sinusurilor sunt variabile, astfel incat se pot prelungi si intre tabliile partilor orbitale. Peretele intern al sinusurilor, care le despart de cavitatea craniului, este mai subtire.

Etmoidul (os ethmoidale) este un os nepereche si median, situat in scobitura etmoidala a frontalului. Este un os complex, avand forma unei balante care ia parte la formarea bazei craniului, a cavitatilor nazale si a orbitelor. Este format din:

1. o lama verticala si mediala, foarte subtire;