Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

CUPRINS
INTRODUCERE
PARTE GENERALA
Capitolul I: Anatomia oaselor capului
Capitolul II: Arhitectura scheletului craniului
Capitolul III: Dezvoltarea craniului
Capitolul IV: Notiuni de anatomie a meningelui
- Dura mater
- Arahnoida
- Pia mater
Capitolul V: Sinusurile durei mater
Capitolul VI: Fiziopatologia traumatismelor cranio-cerebrale
- Factori fizici si mecanismele induse de acestia
- Factori biologici
Capitolul VII: Metode imagistice de investigare in fracturile craniene
- Radiografia standard
- Computer tomografia
- Rezonanta magnetica nucleara
Capitolul VIII: Studiu comparativ anatomo-imagistic al structurilor osoase craniene
Capitolul IX: Descrierea principalelor leziuni traumatice ale craniului si meningelui
(studiu de caz)
- Leziuni traumatice ale scalpului
- Leziuni traumatice ale neurocraniului
- Leziuni traumatice ale meningelui
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE

Alte date

?Studiu comparativ anatomo-imagistic a leziunilor osoase si meningeale in traumatismele cranio-cerebrale?CAPITOLUL I

ANATOMIA OASELOR CAPULUI

Oasele capului sunt in numar de 23. Dintre acestea numai mandibula si hioidul sunt mobile. Celelalte oase sunt fixe.

Oasele capului se pot imparti in: oasele craniului sau neurocraniul, in care este adapostit creierul, si in oasele fetei sau viscerocraniul, in care sunt adapostite unele organe de simt si segmente initiale ale aparatului respirator si digestiv.

Oasele craniului (ossa cranii) sunt in numar de 15; formeaza calvaria si baza craniului. Ele sunt:frontalul, etmoidul, sfenoidul, occipitalul, doua parietale, doua temporale, doua cornete inferioare, doua lacrimale, doua nazale si vomerul.

Oasele craniului sunt oase pneumatice, neregulate sau plane.

Frontalul (os frontale) este un os median si nepereche, situat in partea anterioara a craniului. Ia parte, de asemenea, la formarea cavitatilor nazale si a orbitelor. Este un os pneumatic, neregulat si latit. Frontalul este format dintr-o portiune verticala sau solzoasa si o portiune orizontala formata la randul ei, de o portiune nazala si de o portiune orbitala. Portiunea solzoasa face parte din calvaria, in timp ce portiunea orizontala ia parte la formarea bazei craniului.

Orientare: se aseaza in jos portiunea ce prezinta o mare scobitura, iar inainte, portiunea mai boltita a osului.

Portiunea solzoasa formeaza portiunea anterioara a calvariei. Prezinta doua fete si o margine:

1. Fata exocraniana sau externa (facies externa) prezinta:

a) eminentele frontale (tuber frontale), care sunt doua ridicaturi netede, situate de o parte si de alta a liniei mediane;

b) doua proeminente transversale situate sub eminentele frontale, numite arcuri supraciliare (arcus superciliaris);

c) suprafata numita glabela (glabella), cu o mare importanta in antropologie, situata intre arcurile supraciliare;

d) dedesubtul arcurilor supraciliare se gaseste marginea inferioara a portiunii solzoase; ea prezinta limita dintre portiunea solzoasa si cea orbitala a frontalului. Aceasta margine este curba si poarta denumirea de margine supraorbitala (margo supraorbitalis). Ea se termina lateral cu un proces zigomatic (processus zygomaticus) ce se articuleaza cu osul cu acelasi nume. Marginea supraorbitala este strabatuta de gaura supraorbitala (foramen sive incisura supraorbitalis), iar medial de aceasta de catre scobitura frontala (incisura sive foramen frontale);

e) lateral se gaseste cate o linie temporala (linea temporalis);

f) uneori pe linia mediana se afla sutura metopica (sutura metopica); aceasta sutura exista in viata intrauterina si la nastere, osul frontal fiind format din doua jumatati simetrice.

2. Fata endocraniana sau interna (facies interna) prezinta pe linia mediana:

a) gaura oarba (foramen cecum) de la care pleaca in sus;

b) creasta frontalului (crista frontalis), pe care se prinde coasa creierului. Creasta frontalului se continua cu

c) santul sinusului sagital superior pentru sinusul omonim al durei mater.

De o parte si de alta a liniei mediane se gasesc santuri arteriale (sulci arteriosi), impresiuni digitiforme (impressiones digitatae) si eminente mamilare.

3. Marginea solzului sau marginea parietala (margo parietalis) este arcuata si foarte dintata; se articuleaza cu oasele parietale, formand sutura coronala.

Portiunea orbitala este formata de o scobitura, incadrata de doua lame osoase.

1. Pe linia mediana a acestei portiuni se observa scobitura etmoidala (incisura ethmoidalis) in forma de U, in care patrunde osul etmoid. Ramurile laterale ale scobiturii etmoidale contin semicelule care pe craniul articulat sunt completate de semicelulele etmoidului. Printre aceste semicelule se gasesc doua orificii care fac sa comunice neurocraniul cu orbita: gaura etmoidala anterioara (foramen ethmoidale anterius) si gaura etmoidala posterioara (foramen ethmoidale posterius).

2. Situate de o parte si de alta a scobiturii etmoidale se gasesc cele doua lame osoase ale portiunii orbitale. Aceste lame prezinta:

a. o fata inferioara, orbitala (facies orbitalis), concava si neteda, ce ia parte la formarea boltii orbitei; in partea ei cea mai laterala exista o mica depresiune numita fosa glandei lacrimale (fossa glandulae lacrimalis) ce adaposteste glanda cu acelasi nume;

b. o fata superioara, cerebrala, convexa si neregulata, presarata cu impresiuni digitiforme si eminente mamilare;

c. o margine anterioara, care se confunda cu marginea supraorbitala a portiunii solzoase;

d. o margine mediala ce raspunde scobiturii etmoidale si contine semicelulele si gaurile etmoidale mentionate;

e. o margine posterioara care se articuleaza cu aripa mica a sfenoidului.

Portiunea nazala este situata intre cele doua lame orbitale, inaintea scobiturii etmoidale. Se prezinta ca o suprafata neregulata si dintata, de pe care pleaca spina nazala. Spina nazala se articuleaza cu cele doua oase nazale (anterior) si cu lama perpendiculara a etmoidului (posterior).

Intre portiunea verticala si cea orizontala a frontalului apare o creasta transversala. Ea delimiteaza net cele doua portiuni. Creasta transversala are trei curburi: una mediana si doua laterale. Curbura mediana este reprezentata de portiunea nazala, in timp ce curburile laterale sunt reprezentate de cele doua margini supraorbitale.

Conformatia interioara. La nivelul glabelei si lateral de ea, osul frontal contine doua cavitati pneumatice, asimetrice, sinusurile frontale, ce fac parte din sinusurile paranazale. Au functie de rezonator al sunetului si prin prezenta lor micsoreaza greutatea craniului. Sinusurile frontale se formeaza prin indepartarea celor doua lame de substanta compacta ce alcatuiesc portiunea solzoasa a osului. Cele doua sinusuri frontale sunt despartite printr-un sept (septum sinuum frontalium). Sinusurile frontale prezinta un orificiu (apertura sinus frontalis), care se continua prin canalul fronto-nazal. Canalul fronto-nazal se deschide in infundibulul meatului mijlociu.

Mucoasa ce tapeteaza sinusurile frontale comunica cu mucoasa cavitatilor nazale. Se intelege ca inflamatia mucoasei nazale se poate astfel propaga la mucoasa sinusurilor frontale, determinand sinuzita frontala.

La copii sinusurile frontale lipsesc incepand sa se pneumatizeze dupa 6 ani, urmand sa se dezvolte pana la aproape 20 de ani.

Forma si dimensiunile sinusurilor sunt variabile, astfel incat se pot prelungi si intre tabliile partilor orbitale. Peretele intern al sinusurilor, care le despart de cavitatea craniului, este mai subtire.

Etmoidul (os ethmoidale) este un os nepereche si median, situat in scobitura etmoidala a frontalului. Este un os complex, avand forma unei balante care ia parte la formarea bazei craniului, a cavitatilor nazale si a orbitelor. Este format din:

? lama verticala si mediala, foarte subtire;

? lama orizontala ciuruita;

? doua mase laterale si cubice, ce atarna de marginile lamei orizontale; aceste mase laterale contin o serie de cavitati pline cu aer, numite celule etmoidale, fapt pentru care etmoidul este considerat un os pneumatic.

Inainte de a studia osul, trebuie sa cunoastem situatia lui: lama orizontala umple scobitura etmoidala a frontalului si participa astfel la formarea bazei craniului si a boltii cavitatilor nazale; lama verticala are o portiune mica, situata deasupra lamei orizontale si alta mai mare care patrunde in cavitatea nazala si ia parte la formarea septului nazal; masele laterale contribuie la alcatuirea peretelui lateral al cavitatilor nazale, respectiv la cea a peretilor mediali ai orbitei.

1. Lama verticala este subdivizata de catre lama orizontala in doua portiuni: una situata deasupra ei si alta dedesubt:

a. portiunea superioara, numita crista galli, este mica si de forma triunghiulara. Pe ea se prinde coasa creierului, o prelungire a durei mater;

b. portiunea inferioara, numita lama perpendiculara (lamina perpendicularis), este subtire si patrulatera. Ea coboara in cavitatea nazala, participand impreuna cu vomerul si cu un cartilaj la formarea septului nazal.

2. Lama orizontala sau ciuruita (lamina cribrosa) este o lama dreptunghiulara, impartita de crista galli in doua santuri anteroposterioare. Santurile sunt prevazute cu cate 25-30 de orificii; prin ele trec filetele nervului olfactiv.

3. Labirintele etmoidale (labirynthus ethmoidalis) sunt doua mase cubice atarnate de marginile laterale ale lamei orizontale. Labirintele etmoidale contin celule etmoidale completate pe scheletul articulat al capului de cele ale oaselor invecinate. Fiecare labirint are sase fete:

a. Fata laterala sau lama orbitala (lamina orbitalis), plana si neteda, participa la formarea peretelui medial al orbitei.

b. Fata mediala participa la formarea peretelui lateral al cavitatii nazale. De pe aceasta fata se desprind doua lame rasucite in forma de cornet de hartie; acestea alcatuiesc pe fata mediala a labirintului doua proeminente anteroposterioare numite cornete: cornetul sau concha superioara (concha nasalis superior) si cornetul sau concha mijlocie (concha nasalis media). Cornetele delimiteaza impreuna cu fata mediala a labirintului cate un spatiu numit meat nazal (meatus nasi superior si meatus nasi medius). In meatul superior se deschid celulele etmoidale posterioare. In meatul mijlociu se deschid celulele etmoidale mijlocii si anterioare, sinusul frontal, sinusul maxilar si contine cateva formatiuni importante:

I. procesul uncinat (processus uncinatus) care este o lamela osoasa subtire si oblica, desprinsa de pe fata mediala a labirintului; el strabate meatul mijlociu in jos si inapoi si ajunge la nivelul cornetului inferior cu care se articuleaza;

II. bula etmoidala (bulla ethmoidalis), care este o celula proeminenta a etmoidului, situata inapoia si deasupra procesului uncinat;