Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

Cuprins
1. Introducere
2. Caracterizarea cadrului natural
2.1 Cadrul natural
2.1.2 Hidrografia si hidrologia
2.1.3 Clima
2.1.4 Vegetatia
2.1.5 Solul
3. Masuri de imbunatatire a pajistilor
3.1 Masuri de suprafata
3.2 Masuri radicale(infiintarea pe pajisti temporale)
4. Organizarea pasunatului rational
4.1 Folosirea pajistilor
4.2 Organizarea ameliorativa a unei pajisti degradate
5. Concluzii
6. Bibliografie

Alte date

?{p}

{p}

?

Organizarea ameliorativa a unei pajisti degradate

din zona de silvostepa, Harlau, Iasi

Cap.1 Introducere

Importanta. În conditiile din tara noastra, agricultura are o importanta deosebita, ea asigurand cantitatile de produse agroalimentare necesare consumului fiziologic normal al populatiei, un numar mare de locuri de munca, materii prime pentru industriile prelucratoare si nu in ultimul rand baza furajera necesara realizarii ratiilor alimentare pentru animale.

Dezvoltarea producerii furajelor este strans legata de cresterea efectivelor de animale atat in sectorul de stat cat si in sectorul particular.

În consecinta, recomandabil este cultivarea speciilor furajere, a caror soiuri asigura productii mari, cum ar fi: leguminoasele perene, sfecla furajera, culturile succesive, pajistile temporare.

Importanta asigurarii cu nutreturi de calitate si alimentatia rationala a animalelor a fost sustinuta cu peste 100 de ani in urma de Ion Ionescu de la Brad, fondatorul agriculturii stiintifice romanesti, care mentiona:,,Cea dintai imbunatatire de facut vitelor noastre este de a nu le lasa sa moara de foame … cine vrea sa aiba lapte mult si bun trebuie sa hraneasca bine vacile cu substante fainoase, cu furaje suculente…”

O importanta sursa de furaje o constituie cele peste 4,98 milioane hectare de pajisti pentru care sunt necesare o serie de masuri care sa duca la cresterea considerabila a productiei in urmatorii ani. Suprafata destinata culturilor folosite exclusiv pentru furaj reprezinta aproape 39% din suprafata agricola.

Bacteriile din nodozitatile leguminoaselor contribuie, de asemenea, la ridicarea fertilitatii solului prin fixarea azotului atmosferic si depozitarea lui in sol.

Din intreaga suprafata destinata productiei furajelor, mai mult de 70% este reprezentata de pajisti permanente, iar mai putin de 30% este cultivata cu plante furajere.

Înfiintarea de pajisti temporare in locul unor pajisti permanente degradate constituie, ca si in cazul infiintarii lor pe terenuri arabile, una din cele mai importante masuri in procesul de imbunatatire a bazei furajere.

Pajistile cultivate cu soiuri si specii valoroase de graminee si leguminoase perene, pot si trebuie sa contribuie la obtinerea unor furaje cantitativ si calitativ la un pret de cost scazut.

Solurile pe care sunt situate pasunile si fanetele in tara noastra, se caracterizeaza printr-o fertilitate naturala mai scazuta. Prin recoltele lor plantele atrag anual cantitati apreciabile de azot, fosfor, potasiu, calciu si alte elemente.

Pentru obtinerea de productii mari de furaje si stavilirea procesului de eroziune, pajistile permanente degradate de pe pante trebuie transformate in pajisti temporare prin crearea unui covor vegetal bine incheiat. Sporirea productiei pajistilor temporare se poate realiza si prin stabilirea sortimentelor si a dozelor cele mai favorabile de ingrasaminte minerale si organice.

Din anuarul statistic al anului 2000 reies urmatoarele:

hectare

Suprafata agricola pe categorii de folosinta

Arabil

Pasuni

Fanete

Vii si pepiniere viticole

Livezi si pepiniere pomicole

9381109