Pagina documente » Drept » Psihologie judiciara. Conceptul de personalitate

Cuprins

lucrare-licenta-psihologie-judiciara.-conceptul-de-personalitate
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-psihologie-judiciara.-conceptul-de-personalitate


Extras din document

CUPRINS
INTRODUCERE...........PAG.1
CAPITOLUL I..............PAG.3 PERSONALITATEA UMANA........PAG.3
I.1.CE ESTE PSIHOLOGIA JUDICIARA ?.........PAG3
I.2. CONCEPTUL DE PERSONALITATE IN PSIHOLOGIA JUDICIARA..PAG 14
I.3. ASPECTE PRIVIND NECESITATEA STUDIULUI PSIHOLOGIEI JUDICIARE IN CONTEXTUL PROBLEMATICII DREPTULUI.PAG 21
CAPITOLUL II...........PAG26
AGRESIVITATEA.......PAG26
II.1.DELIMITARI CONCEPTUALE ALE AGRESIVITATII ...PAG 26
II.2. STRUCTURI DE PERSONALITATE CU RISC MARIT DE AGRESIVITATE SI FORMELE AGRESIVITATI.............PAG 31
II.3.MANIFESTARI ALE AGRESIVITATII SI MODELE EXPLICATIVE ALE CONDUITEI AGRESIVE.PAG 47
CAPITOLUL III.........PAG 52
PSIHOLOGIA FEMEII AGRESOR..............PAG 52
III.1. PERSONALITATEA SI PSIHICUL FEMININ.........PAG 52
III.2. AGRESIVITATEA FEMININA - DETERMINAREA SI INCADRAREA JURIDICA............PAG 57
III.2.1 AGRESIVITATEA FEMEII IN MEDIUL FAMILIAL........ PAG 59 III.2.2.INCESTU...PAG 70
III.2.3.ADULTERUL............PAG 71
III.2.4 PRUNCUCIDER.........PAG 72
III.2.5 AVORTUL ILEGAL....PAG 75
III.2.6.AGRESIVITATEA ASUPRA PROPRIEI PERSOANE.........PAG 77
III.2.7.COMPORTAMENTUL OMUCIDAR AL FEMEIIPAG 84
CAPITOLUL IV.........PAG 90
PROBLEMATICA PHIHOLOGICA A PRIVARII DE LIBERTATE..............PAG 90
IV.1. DETENTIA PENITENCIARAPAG 9O
IV.2. TIPURI DE DELINCVENTI.PAG 94
IV.3. FEMEILE DETINUTE.........PAG 96
IV.4. CONSECINTELE PSIHOLOGICE ALE PRIVARII DE LIBERTATE..............PAG 98
ANEXA I..PAG 101
ANEXA II..PAG 106
ANEXA.....PAG 111
ANEXA.....PAG 115
CONCLUZII............ PAG 120
ADDENDA.PAG 121
BIBLIOGRAFIE SELECTIVA....PAG 122

Alte date

?

INTRODUCEREA

Prin stiinta psihologica se realizeaza o maxima apropiere de specificul uman si sociouman, psihihologia afirmandu-se ca stiinta centrala despre om si relatiile interumane. Psihologia ocupa locul cel mai important in studiul omului ca fiinta sociala ce participa la cultura, intrucat prin sistemul sau psihic omul isi stabileste insusirile sale definitorii ca fiinta ce-l deosebeste esential de celelalte fiinte de pe planeta noastra.

Preocuparile si interesul pentru fenomenele sufletesti si pentru perfectionarea conduitei umane s-au dezvoltat din cele mai vechi timpuri, cu mult inaintea clarificarilor pe care le-a adus stiinta. Putem spune ca sub raportul preocuparilor psihologia este straveche, pa cand in ordinea constituirii stiintifice psihologia este o disciplina de data recenta, tinand de preliminariile si inceputurile secolului al XX-lea.

Daca vrem sa intelegem omul, va trebui sa recunoastem inegalitatea inzestrarii sale native si prin volorificarea sau nevalorificarea potentelor educationale fiecare individ avand rezistenta diferita fata de tentatii.

Unele din aceste tentatii pot avea un efect negativ asupra personalitatii umane si influenteaza individul in comiterea unor acte de agresivitatea care se manifesta in diferite forme.

Lucrearea de fata isi propune sa studieze indeaproape latura agresiva a fiintei umane si motivele ce conduc la aparitia agresivitatii.

CAPITOLUL I

PERSONALITATEA UMAN?

I.1.CE ESTE PSIHOLOGIA JUDICIAR? ?

Psihologia judiciara ,ca stiinta si practica ,se adreseaza

tuturor categoriilor de specialisti care participa la infaptuirea actului de justitie si ale caror hotarari produc un impact asupra destinului oamenilor aflati sub incidenta legii.

Psihologia judiciara se defineste ca acea disciplina distincta formativ-aplicativa si de cultura profesionala a magistratului in statul de drept, avand ca obiect studierea nuantata si aprofundata a persoanei umane implicata in drama judiciara, in vederea obtinerii cunostintelor si a evidentierii legitatilor psihologice apte sa fundamenteze obiectivarea si interpretarea corecta a comportamentelor umane cu finalitate judiciara sau criminogena. [1NICOLAE MITROFAN,TUDOREL BUTOI,VOICU ZDRENGHEA, Psihologie judiciara,, Casa de editura si presa SANSA,Bucuresti1997, pag 5

]

Aceasta disciplina psihologica ajuta la intelegerea omului, subliniind faptul ca in viata psihica aplicarea legilor compatibilitatii mecanice sau a relatiilor simpliste constituie o eroare, deoarece comportamentul uman nu poate fi inteles si explicat, din perspectiva psihologica, decat in termeni probabilistici. Din punctul de vedere al psihologiei judiciare, acceptarea rationalitatii totale a actiunilor umane este de neconceput. Fictiunea lipsita de substanta a unui om care cunoaste intreaga textura social-normativa, prescriptiile morale si normale juridice in totalitatea lor, care este in toate imprejurarile perfect sensibil si spontan, adaptabil la orice fluctuatie a acestora si care, in acelasi timp, ar actiona totdeauna conform cu aceste norme, fara putinta de tagada ca este un rod al imaginatiei sau poate un ideal catre care trebuie sa tindem dar care, pana astazi, doar prin exceptie devine o realitate. [1BOGDAN TIBERIU,Probleme de psihologie judiciara, Ed. Stiintifica, Bucuresti,1973, pag.10 -11]

Din perspectiva psihologiei judiciare, individul uman trebuie acceptat ca o fiinta care in mod obisnuit actioneaza rational, dar uneori automat si chiar irational, iar societatea, in orientarea ei sanogenetica, protectiva, se preocupa tot mai eficient, cu ajutorul masurilor de securitate sociala si a normelor morale si juridice, sa reduca din ce in ce mai mult eclipsele de irationalitate ce se pot manifesta la nivelul individului uman.

În efortul de intelegere a fiintei umane, psihologia judiciara obliga la recunoasterea situatiei ca, prin inzestrarea nativa si prin valorificarea sau nevalorificarea potentelor educationale, fiecare individ are o rezistenta diferita fata de tentatii. Abordarea personalitatii individului implicat in conflictul cu legea, disciplina psihologica trateaza problematica complexa a marturiei judiciare, reflectand premisele psihologice ale marturiei, legile receptiei senzoriale in formarea dispozitiilor testimoniale, limitele psihofiziologice ale sensibilitatii, influenta factorilor obiectivi si subiectivi in procesele perceptive, calitatile proceselor de memorare oglindite in potentialele de reproducere si recunoastere, aprecierea marturiei in raport cu personalitatea si interesele martorului in cauza, precum si problematica bunei credinte.

Procesul juridic este un domeniu in care sunt implicati oameni ale caror interese nu sunt convergente, ci divergente iar aici psihologia are un rol foarte important in studierea factorului uman si a relatiilor interumane. Exista insa o axa de covergenta care intruneste personajele din scena judiciara: aflarea adevarului, care este conditionata, printre altele si de cunoasterea structurii psihice a acestor personaje: este vorba de infractor, de victima, de martori, de anchetator, de avocat si de judecator.

Martorii, care sunt persoane fizice pot fi impartiti in doua categorii: martori de buna credinta si martori de rea credinta. [1 VASILE POPA, ION DRAGAN, LUCIAN LAPADAT, Psiho-sociologie juridica, Edit. Lumina Lex, Bucuresti , 1999 , pag. 13 , 47-48.]

Chiar si marturia de buna credinta poate fi pandita de falsitate si de un anumit relativism din cauza unor defectiuni senzoriale, in primul rand, dar si din alte motive psihologice.

Experimentele facute in acest domeniu au demonstrat ca marturia vizuala este mai importanta decat cea auditiva, fiind mai bogata sub raport informativ si mai aproape de adevar, dar calitatea acestor informatii este influentata atat de conditii subiective, cat si de conditii obiective. Din aceasta cauza este nevoie de o prealabila expertiza medicala asupra martorului, precum si a conditiilor obiective in care s-a comis fapta. Expertiza va trebui sa probeze acuitatea normala a analizatorilor, iar daca aceste probe sunt pozitive, martorul isi poate incepe depozitia.