Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

CUPRINS
I.NECESITATEA INFORMATIZARII.........1
I.1.DIFERITE PRECIZARI PRIVIND INFORMATIZAREA BIBLIOTECILOR......1
I.1.AVANTAJE ALE INFORMATIZARII...........4
* Accesul la informatie...4
* Nivelul superior de prelucrare .....5
* Eliminarea rutinei......5
* Economic...6
I.1.BIBLIOTECA VIRTUALA..........6
II.INFORMATIZAREA BIBLIOTECII.........9
II.1.ETAPELE INFORMATIZARII....9
II.2.STRATEGII DE INFORMARE.....9
* Cataloage electronice...9
* Catalogare10
* Evidenta...10
* Circulatie.11
* Serviciul bibliografic..11
* Serviciul de Referinte Electronice.11
* Comunicatii.............12
* Biblografie locala......13
* Accesul la distanta.....13
II.3.BIBLIOTECA MULTIMEDIA...14
II.4.PROGRAMUL DE INFORMATIZARE BVAU-INFO..15
CONCLUZII............17
BIBLIOGRAFIE........19

Alte date

?CAPITOLUL I

STRUCTURI DE COMUTATIE. TEORIA TRAFICULUI

1.INTRODUCERE

Aparitia sistemelor de comutatie si de transmisiuni digitale a deschis perspective considerabile pentru telecomunicatii si informatica, deoarece acestea pot realiza un transfer rapid si sigur de inforamtii diverse (voce, date, texte, imagini), raspunzand astfel cerintelor abonatilor privind diversificarea serviciilor si asigurarea unei calitati deosebite pentru acestea.

In prezent este unanim acceptata ideea ca reteaua de telecomunicatii evolueaza spre ISDN – retea deigitala cu integrarea serviciilor,in prima faza pentru servicii de banda ingusta (canale de 64 kbit/s sau n x 64 kbit/s, unde n<30), cu perspective de evolutiespre serviciile de banda larga (cu debite in linie de 155 Mbit/s, 622 Mbit/s, 244 Mbit/s).

Pana la realizarea unei retele globale de telecomunicatii cu integrarea serviciilor, este posibile o evolutie a retelei de telecomunicatii in care centrele de comutatie digitale sa asigure accesul abonatilor la serviciile ISDN. O astfel de evolutie se inregistreaza in prezent si in reteaua de telecomunicatii din Romania, prin introducerea unor sisteme de comutatie digitale de mare capacitate in centrele de tranzit si centralele terminale, interconectate prin sisteme de transmisiuni digitale si cabluri de fibra optica. Se creeaza in acest fel o infrastructura necesara pentru integrarea serviciilor de telecomunicatii.

Reteaua de banda larga este destinata integrariiserviciilor, care pot fi servicii de transmitere voce, date sau imagini. Aceste servicii au caracteristici foarte variate, singurul element comun fiind acela ca informatiile sunt transmise prin semnale digitale. Integrarea acestor servicii, accesibile printr-o reteaa unica de telecomunicatii de banda larga, impune utilizarea unor tehnici noi de comunicatie, care sa posede urmatoarele caracteristici: sa accepte debite binare foarte diferite; sa accepte o fluctuatie a benzii de trecere in timpul aceleiasi comunicari; sa permita modificarea exigentelor referitoare la controlul erorii, in functie de solicitari.

Reteaua de comutaite utilizeaza comutatoare ATM, care functioneaza pe principiul comutatorului de pachete de date.

Prin utilizarea ISDN de banda larga bazate pe ATM, cu o retea de transmisie realizata cu fibre optice, se asigura abonatului acces de la terminalul sau la orice tip de serviciu. Aceasta evolutie influenteaza structura topologica a retelei de telecomunicatii. O solutie economica, din punct de vedere al investitiilor si al costurilor de exploatare, pentru ISDN de banda larga, se obtine prin reducera numarului de niveluri ierarhice de comutatie la nivelul central si nivelul de acces. Interconectarea este realizata prin echipament de transmisie cu utilizarea multiplexoarelor sincrone cu facilitati de insertie/extragere si comutatie.

Se apreciaza ca in viitorul apropiat vor avea loc modificari majore in reteaua de telecomunicatii.

Centrala de comutatie digitala SiemensEWSD se bazeaza pe aceasta tehnologie prezentata anterior si o voi prezenta mai manuntit in paginile urmatoare.

2. CARACTERISTICI ALE COMUTATIEI ELECTRONICE

NOTIUNI GENERALE

Comutatia electronica a devenit o realitate tehnica in dezvoltarea sistemelor destinate echiparii retelelor de telecomunicatii.

Pentru a defeni comutatia electronica, se poate afirma ca ea constitue aplicatia tehnicii electronice in comutatia telefonica. Totusi, aceasta definitie trebuie precizata amintind mai intai care sunt functiile esentiale ale comutatiei telefonice; apoi trebuie aratat modul in care electronica intervine pentru a realize aceleasi functii cu metode noi.

Dupa cum se stie, domeniul schimburilor de informatii este format din trei parti:

-transmisiunea, adica transportul semnalelor electrice care reprezinta informatia:

-comutatia, adica dirijarea spre corespondentul desemnat;

-informatica, sau prelucrarea acestei informatii la plecare, la sosire si in cursul desfasurarii comunicatiei.

In telefonia clasica s-a pus accentul pe primele doua aspecte, transmisiunea si comutatia, deoarece tratarea informatiilor de selectie permitand indrumarea comunicatiilor era considerate ca inclusa in echipamentele de comutatie.

Odata cu revolutia tehnologica adusa de comutatia electronica, s-a admis ca nu exista o diferenta sensibila de structura intre problemele de decizie si de manipulare a informatiilor necesare comutatiei si acela care se intalnesc in informatica. De aici rezulta apropierea intre doua tehnici, care se traduce prin aparitia sistemelor cu program inregistrat si constitue una din caracteristicile comutatiei electronice. Este de la sine inteles ca centralele telefonice electronice vor fi comandate de masini organizate precum sunt calculatoarele electronice, fiind similare acestora in unele privinte, cu exceptia anumitor organe (ca de exemplu, reteaua de conexiune).

Principiul comenzii prin program inregistrate permite dezvoltrea comutatiei electronice, introductand in centralele telefonice la nivelul organelor de decizie, un element de flexibilitate necunoscut pana acum.

In domeniul transmisiunilor, trebuie mentionata aparitia notiunii de transmisiune numerica, in special sub forma modulatiei impulsurilor in cod sau PCM (Pulse Code Modulation). Orice informatie poate fi pusa sub forma numerica cu o precizie satisfacatoare.In acest scop este suficient sa se functioneze periodic semnalul care o reprezinta, facand astfel ca fiecarui esantion sa-i corespunda un cod numeric.

Intrucat aceasta reprezentare de informatii sub forma de trenuri de impulsuri binare are un character universal, este posibil sa se efectueze comutatia la insusi nivelul elementului binar prin tehnici multiplexarii si a comutatiei temporale.

Aceasta constitue o caracteristica de baza a comutatiei electronice; totusi, comutatia numerica temporala repreinta numai una din posibilitatile de a realize reteaua de conexiune a unei centrale telefonice, o alta posibilitate fiind comutatia spatiala care urmeaza o linie mai traditionala, prin folosirea unor puncte de conexiune atribuite fiecarei comunicatii.

3. FUNCTIILE GENERALE ALE COMUTATIEI

In cadrul centralelor telefonice sunt realizate in diverse moduri o serie de functii principale de comutatie.

Prima functie consta in supravegherea tuturor liniilor de intrare pentru recunoastere solicitarilor de convorbiri, la ridicarea microreceptorului. Releul de apel asociat fiecarei linii actioneaza un organ comun insarcinat cu identificarea liniei chematoare si cu conectarea sa temporara la un organ receptor, denumit registru.

Dupa aceasta, releul de apel este deconectat si se trimite abonatului tonul de formare a numarului.

A doua functie a comutatiei executa inregistrarea numarului format la disc de abonatul chemator. Registrul primeste, analizeaza si decodifica cifrele primite, dupa care decide indrumarea apelului.

Functia de decizie este executata atat de registru, care are rolul de coordonator, cat si de organe de memorie centralizate denumite traductoare, la care registrul face apel pentru interpretarea numarului compus.

O alta functie specifica telefoniei este functia de conexiune; aceasta este realizata de un ansamblu complex de elemente denumit ,,retea de conexiune’’, care contine atat organe passive (comutatoare si linkuri), cat si organe active (markere si organele lor auxiliare), care primesc ordinile organelor de decizie si le executa, alegand si apoi stabilind punctele de conexiune care constitue itinerariul dorit.

Markerele sunt organe de inalta eficacitate; durata lor de activitate pentru fiecare conexiune este foarte scurta (circa o zecime de secunda), un numar redus de markere putand deci deservi toate comunicatiile centralei. Registrul este folosit insa atat timp cat comunicatia nu este inca stabilita (circa 10 secunde). Registrele si markerele se pun succesiv la dispozitia comunicatiilor ce urmeaza a fi stabilite.

Functia de semnalizare apare cand intervin mai multe centrale intr-o legatura; informatiile necesare (spre exemplu identitatea linieie chemate) sunt transmise direct de catre registrele centralelor invecinate. Unele din mijloacele curent folosite consta din transmiterea cifrelor zecimale in cod de multifrecventa: doua frecvente alese din cinci sau sase si transmise simultan intr-un scurt interval, reprezinta o cifra. Aceasta semnalizare fiind in frecventa vocala, poate utiliza fara dificultati aceeasi cale pe care o va utiliza convorbirea atunci cand comunicatia va fi stabilita; semnalele corespunzand unei comunicatii sunt prezentate chiar pe calea care ii este asignata acesteia.