Pagina documente » Chimie, Biologie, Agronomie » Cercetari privind biologia, ecologia si combaterea gandacului ovazului

Despre lucrare

lucrare-licenta-cercetari-privind-biologia-ecologia-si-combaterea-gandacului-ovazului
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-cercetari-privind-biologia-ecologia-si-combaterea-gandacului-ovazului


Cuprins

Cuprins
CAPITOLUL 1
CONSIDERATII GENERALE PRIVIND
CULTURA CEREALELOR PAIOASE
1.1 Importanta culturii cerealelor
1.2. Importanta factorilor biologici (saminta, boli, daunatori ) in obtinerea productiei agricole
1.2.1. Saminta
1.2.2. Bolile plantelor
1.2.3. Buruienile
1.2.4. Daunatorii
CAPITOLUL 2
STADIUL ACTUAL AL CERCETARILOR PRIVIND GiNDACUL OVAZULUI ( OULEMA MELANOPUS L. COLEOPTERA-CHRYSOMELIDAE )
2.1. Ordinul Coleoptera - Generalitati
2.2 Sistematica daunatorilor din ordinul Coleoptera
2.3 Specia Oulema Melanopus L. ( gindacul ovazului), daunator al culturilor de cereale. Raspindirea daunitorului pe plan mondial si in Romania si implicatiile lui economice.
2.3.1. Raspindirea daunatorului pe glob
2.3.2. Raspindirea daunatorului in Rominia
2.4. Sistematica daunatorului
2.5. Morfologia gindacului ovazului (Oulema melanopus L.)
2.5.1. Morfologia adultului
2.5.2. Morfologia oului
2.5.3. Morfologia stadiului de larva
2.5.4. Morfologia stadiului de pupa
2.6. Cunostinte privind bioecologia speciei Oulema melanopus L.
2.6.1. Date privind bioecologia speciei in diferite zone ale globului
2.6.2. Date privind bioecologia speciei in Rominia
2.6.3. Date privind structura speciilor de Oulema melanopus pe glob
2.6.4. Plante atacate si modul de daunare
2.7. Masuri de prevenire a atacului si de combatere a speciei
Oulema melanopus L.
2.7.1. Masuri agrofitotehnice
2.7.2. Combaterea chimica a gindacului ovazului(Oulema melanopus L.)
2.7.3. Parazitii si pradatorii gindacului ovazului(Oulema melanopus L.)
2.7.3.1. Specii pradatoare
2.7.3.2. Specii parazite
2.7.3.3. Scurt istoric al cunostintelor privind entomofagii gindacului ovazului pe glob si in Rominia
2.7.4. Controlul genetic al rezistentei la gindacul ovazului (Oulema melanopus L.)
CAPITOLUL 3
Cadrul natural si conditiile pedoclimatice ale zonei de cercetare
3.1. Amplasarea geografica
3.2. Generalitati privind conditiile climatice ale zonei
3.2.1. Regimul precipitatiilor si umiditatii aerului
3.2.2. Regimul termic
3.2.3. Regimul eolian
3.4. Vegetatia
CAPITOLUL 4
Organizarea cercetarilor
4.1. Scopul si obiectivele cercetarilor
4.2. Materialul si metoda de lucru
4.3. Tehnologia culturii in campul experimental
CAPITOLUL 5
Rezultatele obtinute privind structura si dinamica speciei Oulema melanopus L.
5.1. Dinamica aparitiei in culturi a daunatorilor cerealelor foioase
5.2. Caractere morfologice generale ale gandacului ovazului
CAPITOLUL 6
Rezultate obtinute privind biologia si ecologia speciei Oulema melanopus L.
6.1. Biologia speciei
6.1.1. Aparitia adultilor in primavara
6.1.2. Copulatia si ponta
6.1.3. Ponta si prolificitatea insectei
6.1.4. Stadiul larvar
6.1.5. Stadiul de pupa
6.1.6. Aparitia noilor adulti
6.1.7. Durata ciclului biologic al insectei
6.2. Aparitia adultilor hibernanti
6.3. Aparitia noilor adulti
6.4. Diapauza hiemala
6.5. Ciclul biologic al speciei Oulema melanopus L.
CAPITOLUL 7
Rezultatele obtinute privind combaterea atacului si combaterea gindacului ovazului (Oulema melanopus L.)
7.1. Importanta cunoasterii atacului produs de Oulema melanopus L.
7.2. Masuri agrofitotehnice de prevenire a atacului gandacului ovazului
7.2.1. Lucrarile solului
7.2.2. Rotatia culturilor
7.2.3. Administrarea ingrasamintelor
7.2.4. Rezistenta soiurilor la atacul gandacului ovazului (Oulema melanopus L.)
7.3. Combaterea chimica a gandacului ovazului (Oulema melanopus L.)
7.3.1. Revenirea si combaterea gandacului ovazului prin tratarea chimica a semintei
7.3.2. Combaterea larvelor gandacului ovazului (Oulema melanopus L.) prin tratamente chimice
CAPITOLUL 8
CONCLUZII GENERALE SI RECOMANDARI
8.1. Concluzii privind structura si dinamica speciei Oulema melanopus L.
8.2.Concluzii privind biologia si ecologia gandacului ovazului
Oulema melanopus L.
8.3. Concluzii privind prevenirea atacului si combaterea daunatorului
8.4. Recomandari pentru productie
BIBLIOGRAFIE

EXTRAS DIN DOCUMENT

?

CAPITOLUL 1

CONSIDERATII GENERALE PRIVIND

CULTURA CEREALELOR P?IOASE

1.1 Importanta culturii cerealelor

Obtinerea de productii mari de cereale, in special de grau, cu insusiri calitative superioare este necesara pentru asigurarea alimentatiei

oamenilor si a materiei prime pentru industria alimentara.

Cresterea productiei de grau a fost posibila prin aplicarea unui sistem de cultura care presupune folosirea soiurilor noi, (mecanizarea completa) cu mare capacitate de productie , lucrarea si fertilizarea solului in concordanta cu cerintele acestor soiuri, mecanizarea completa a lucrarilor precum si masuri de prevenire si combatere a buruienilor, agentilor patogeni si daunatorilor prin care s-au salvat de la distrugere in cantitati insemnate de recolta.(Ceapoiu si colab. 1987) .

Cerealele ( grau, secara, orzul, ovazul, porumbul, sorgul ) au constituit de-a lungul istoriei si vor constitui intotdeauna grupa de plante de cea mai mare importanta pentru omenire, aceasta datorita compozitiei chimice: peste 60 % hidranti de carbon , 10-14 % substante proteice, substante minerale, grasimi, vitamine. Boabele de cereale asigura hrana de baza directa a oamenilor cat si principala materie prima pentru producerea carnii, laptelui si oualor, alimente care furnizeaza proteinele vietii ( Biltenu Gh. 1979 ).

Datorita importantei lor, cerealele ocupa pe glob cele mai mari suprafete intre toate plantele de cultura. Suprafata cultivata cu cereale este aproximativ 52 % din suprafata arabila a lumii.

Cerealele constituie cel mai important produs alimentar pentru om. Circa 55 % din proteine, 15 % din lipide si 70 % din glucide, in total 50-55 % din caloriile consumate in lumea intreaga provin din cereale. Dintre acestea graul, orezul si porumbul sunt cele mai importante. În ultimul timp secara si triticalele incep sa se extinda in deosebi pe terenurile slab productive.

Suprafata cultivata cu cereale pe glob este diferita in functie de importanta acestora pentru alimentatia omului si animalelor. Astfel graul ocupa 33 % din suprafata cultivata, orezul 20 %, porumbul 18 %, orzul 11 %, sorgul 6 %, ovazul 4 % si secara 2 % (dupa Rainer L. 1983, citat de Sandru I. 1993).

Ovazul care a fost si ramane planta preferata a gandacului de ovaz (Oulema melonopus L) multa vreme a urmat dupa grau, orez si porumb. În America ( S.U.A. si Canada ) se cultiva mari suprafete. În Europa, primul loc ca suprafata cultivata il ocupa fosta U.R.S.S., iar regiunile principale de cultura in care ovazul poate avea o compozitie dominanta fata de celelalte cereale sunt: Irlanda, Scotia, regiunea fiordurilor Norvegiei, jumatatea sudica a Suediei, partea de sud si vest a Finlandei, Olanda.

Culturi masive de ovaz se gasesc si in zonele muntoase din Centrul Europei: zona Muntilor Anzi, Carpati, in Cehia, Slovacia, Germania, Austria, Polonia. În tara noastra suprafetele cultivate cu acesta planta au scazut treptat, ca urmare a reducerii numarului de animale de munca, tractiune si alimentatiei din gospodariile populatiei. În prezent se cultiva mai ales in zonele reci si umede din vestul tarii, Dobrogea, Muntii Apuseni in Maramures, Banat si Bucovina ( Sandru I. 1993 ).

1.2. Importanta factorilor biologici (samanta, boli, daunatori ) in obtinerea productiei agricole

Recolta agricola este rezultatul conlucrarii plantei cultivate cu mediul inconjurator in conditiile determinate de om; ea reprezinta o sinteza a actiunii factorilor sub influenta carora planta isi desfasoara ciclul de viata. Numarul factorilor ce hotarasc soarta recoltei este destul de mare. Astfel pot fi amintiti lumina solara, caldura, apa, aerul, solul, bolile si daunatorii la care se adauga tratamentele fitotehnice aplicate culturilor dintre care, rotatia, lucrarile solului, samanta, lupta cu buruienile. Toti acesti factori avand valorile cele mai diferite se combina in diferite moduri si raporturi, in care plantele cultivate sunt puse sa-si desfasoare ciclul de viata. Drept consecinta, marimea recoltei depinde de imbinarea lor armonioasa (Salontai Al. si Muntean L. 1982). Dintre toti acesti factori implicati in obtinerea productiei de o importanta deosebita sunt samanta, bolile, buruienile si daunatorii lor la care se adauga activitatea umana.

1.2.1. Samanta

Inseamna inceputul unei noi vieti. Ea contine noul individ in forma lui incipienta, embrionara, inzestrat cu tot ce este necesar, inclusiv hrana pentru primele faze ale cresterii si dezvoltarii.Rezerva acumulata in samanta serveste de multe ori ca hrana pentru om si animale.De calitatea semintei introduse in sol depinde in mare masura cantitatea productiei detinute pe o anumita suprafata spatiala. Samanta a constituit intotdeauna o preocupare importanta a oamenilor de stiinta care au obtinut cele mai bune soiuri, cu inalta productivitate, pentru conditiile pedoclimatice date, rezistente, rezistente la diferite boli si daunatori si alte influiente nefavorabile, ierni grele, seceta, salinitate, cadere.Prin folosirea semintelor superioare din punct de vedere biologic se pot obtine sporuri cu 20-50 % mai mari de samanta obisnuita.

Productivitatea unui soi aparte poate iesi pe deplin in relief atunci cand samanta poseda anumite insusiri ca : puritate , capacitate germinativa, energie germinativa, valoare utila, masa a 1000 boabe( MMB), uniformitate , puterea de strabatere, umiditate, masa volumetrica, starea sanitara, culoarea , luciul, mirosul.Valoarea biologica a unei seminte depinde si de alte insusiri ce nu pot fi determinate in laborator.Este vorba de cele care depind de conditiile de mediu in care samanta a fost produsa si care transmit anumite aptitudini ce se pun in valoare mai tarziu in cursul vegetatiei , concretizandu-se in marimea prductiei.

1.2.2. Bolile plantelor

Reprezinta de asemenea un factor important al productiei agricole.Notiunea de boala este definita de Traian Savulescu (1947 ) ca

"orice tulburare de ordin fiziologic sau morfologic pe care o sufera un organism ". Aparitia si evolutia bolii este determinata de existenta a trei factori sau conditii : gazda, agent-patogen si mediu extern.

In procesul patologic factorii climatici influienteaza receptivitatea plantei fata de boala , dezvoltarea si patogenitatea microorganismului si relatiile dintre planta gazda si parazit.

Dezvoltarea fiecarui microorganism fitopatogen este puternic influentata de temperatura si umiditatea mediului extern. Pe langa acesti factori un rol important il joaca omul, care in procesul de productie , influenteaza direct sau indirect , constient sau inconstient aparitia si evolutia bolilor.Cunoasterea cat mai bine a factorilor care conditioneaza aparitia si dezvoltarea diferitelor boli are o deosebita importanta in practica protectiei plantelor.Urman indeaproape elementele constitutive ale mediului extern, cunoscand semnificatia lor in existenta bolilor, omul poate interveni la timp, prevenind actul si salvand total sau cel putin o parte din productie.

1.2.3. Buruienile

Pe langa faptul ca rapesc plantelor cultivate hrana, apa, caldura si lumina, reprezinta punti de legatura prin care bolile si parazitii plantelor se transmit dintr-un lan in altul si de la an la an.Terenurile imburuienate sunt adevarate cuiburi de infectie cu boli si daunatori.

Toate acestea duc la scaderea considerabila a productiei plantelor agricole si odata cu scaderea productiei scade calitatea recoltei. Buruienile ingreuneaza executarea lucrarilor , semanatul se executa in mod defectuos , samanta nu se ingroapa bine ,efectul produselor fitofarmaceutice este redus pe terenurile imburuienate (Bilteanu Gh. 1988).

In ultimii ani insa, prin descoperirea erbicidelor selective s-a ajuns la combatetrea celor mai multe buruieni din culturile de cereale, plante tehnice si furajere.

1.2.4. Daunatorii