Pagina documente » Chimie, Biologie, Agronomie » Cercetari privind frecventa si terapia mamitelor la vaca (C.S.V. XYZ)

Despre lucrare

lucrare-licenta-cercetari-privind-frecventa-si-terapia-mamitelor-la-vaca-c.s.v.-xyz-
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-cercetari-privind-frecventa-si-terapia-mamitelor-la-vaca-c.s.v.-xyz-


Cuprins

CERCETARI PRIVIND FRECVENTA
SI TERAPIA MAMITELOR LA VACA iN C. S. V.
VALEA-MARE PRAVAT
Introducere
1.Studiu bibliografic
1.1.Morfofiziologia glandei mamare la vaca
1.1.1.Morfologia glandei mamare
1.1.1.1.Aspectul anatomic
1.1.1.2.Structura glandei mamare
1.1.2.Fiziologia glandei mamare
1.1.2.1.Lactogeneza
1.1.2.2.Ejectia laptelui
1.1.2.3.intarcarea
1.2.Mamitele la vaca
1.2.1.Etiopatogenia mamitelor
1.2.1.1.Etiologia mamitelor
1.2.1.2.Patogenia mamitelor
1.2.2.Clasificarea mamitelor
1.2.3.Mamite subclinice
1.2.3.1.Diagnosticul mamitelor
1.2.3.2.Tratamentul mamitelor
1.2.3.2.1. Prevenirea si combaterea mamitelor in perioada de repaus mamar.
1.2.3.2.2. Prevenirea si combaterea mamitelor in perioada de lactatie
1.2.3.2.2.Prevenirea si combaterea mamitelor prin masuri de profilaxie specifica
1.2.4.Antibioticele in combaterea mamitelor
Concluzii
Bibliografie

EXTRAS DIN DOCUMENT

?INTRODUCERE

1.1.Morfofiziologia glandei mamare la vaca

1.1.1.Morfologia glandei mamare

1.1.1.1.Aspectul anatomic

Glanda mamara la vaca este un organ compus din doua perechi de mamele situate de o parte si de alta a liniei albe, in regiunea inghinala, intre piele, peretele abdominal si pubis. Este suspendata prin ligamentele elastice si ligamentele colagene bilaterale. Fiecare ligament lateral, se uneste ventral cu ligamentul elastic medial, formand o centura de suspensie in forma de ‘‘Y’’ pentru fiecare jumatate a ugerului. Ugerul este format din cele patru compartimente mamare sau sferturi de uger (cele patru mamele), doua anterioare si doua posterioare strans unite intre ele.

Corpul mamelei (corpus mamae) are aspect conoid sau semisferic, forma si volumul variind in raport cu rasa si starea functionala. Separarea celor doua emisferele ugerului este marcata la exterior de un sant intermamar putin evidentiat. Fiecare sfert mamar prezinta o fata dorsala abdominala, una mediala, in raport cu mamela de pe partea opusa, si una latero-ventrala convexa, acoperita de piele, prezentand in zona cea mai decliva, mamelonul.

Mamelonul (papilla mamae) este o prelungire de forma cilindrica sau conimorfa, extensibila, perforata de o cavitate si un canal ce se termina cu un orificiu la exterior, prin care este eliminata secretia mamara.

1.1.1.2.Structura glandei mamare

Glanda mamara este alcatuita din parenchim (tesut glandular) vase si nervi, capsula mamara si piele la exterior.

Parenchimul glandular este format din lobuli, a caror unitate morfofunctionala este reprezentata de acinul mamar. Acinii comunica prin niste conducte scurte (istmuri) cu canalele intralobulare Boll. Mai multe canale intralobulare, conflueaza in canale interlobulare, iar acestea se unesc si formeaza canalele galactofore (ducti lactiferi).

Toate canalele galactofore (in numar de 5-20) se deschid intr-o cavitate larga, partial areolata, de la baza mamelonului care poarta denumirea de cisterna mamara sau sinus galactofor (sinus lactiferi).

Sinusul galactofor se continua in partea sa inferioara cu un canal scurt si ingust numit canalul papilar (ductus papilaris) ce se deschide la exterior prin orificiul papilar (ostia papilaria). În jurul canalului papilar se gasesc fibre musculare netede circulare si fibre elastice, care formeaza sfincterul papilar.

Canalele galactofore, sinusul galactofor si canalul papilar constituie sistemul excretor, care la vaca este unic pentru fiecare compartiment mamar.

Inervatia ugerului este alcatuita din senzori, si fibre nervoase simpatice. Acestea ajung la uger pe calea unuia din cele doua ramuri ale nervilor lombari ventrali (nervul iliohipogastric si nervul ilioinghinal) -nervul genitofemural si nervul perineal superficial.

Vascularizatia glandei mamare se face prin ramificatiile superficiale si profunde ale celor doua artere mamare provenite din artera pudenda externa. Artera mamara craniala iriga partea cranio-dorsala a ugerului iar artera mamara caudala iriga mameloanele si partea caudala a ugerului. Circulatia de intoarcere isi are originea in plexul venos papilar de unde pleaca venule ce conflueaza in cercul venos de la baza mamelonului. De aici pleaca vene ce conflueaza cu venele corpului mamelei formand venele mamare craniala si caudala. Acestea se unesc in vena bazala prin care sangele se scurge in vena pudenda externa, vena subcutanata abdominala, si vena pudenda interna.

Reteaua de vase limfatice, superficiala si profunda sunt aferente linfonodulilor inghinali superficiali (retromamari), dispusi la baza ugerului, de o parte si de alta a liniei mediane.

Capsula mamara este o membrana fibro-elastica, reprezentand prelungirea tunicii abdominale. Pe fata interna a mamelei, capsula se uneste cu congenera si formeaza un septum puternic fixat pe linia alba care separa complet cel doua jumatati ale ugerului. Din fata mamara a capsulei, se detaseaza lame fibro-elastice, care patrund in glanda mamara si o separa in numerosi lobuli, formand o retea conjunctivo-elastica, in care se depune tesut adipos, si care adaposteste reteaua vasculara, de nervi si canale galactofore.

Pielea ce acopera glanda mamara este supla si acoperita cu peri mari si fini. La baza ugerului contine numeroase glande sebacee. Caudal intre baza ugerului si vulva, pielea ugerului formeaza doua pliuri verticale, denumite popular ‘’oglinda laptelui’’, a caror latime variaza in functie de dimensiunile sferturilor posterioare.