Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

CUPRINS
CAPITOLUL I: LOCUL SI ROLUL POLITIEI iN SISTEMUL ORGANELOR STATULUI DE DREPT
1.1. Consideratii generale cu privire la situatia politiei din Rominia dupa Revolutia din Decembrie 1989.
1.2. Locul politiei in sistemul organelor statului de drept
1.3. Rolul politiei in sistemul organelor statului de drept.
CAPITOLUL II: PRINCIPALELE ATRIBUTII ALE ORGANELOR DE POLITIE. PUNCTELE DE INCIDENTA ALE ACTIVITATII ACESTORA CU CETATENII.
2.1. Atributii referitoare la asigurarea respectarii legilor, a ordinii si linistii publice.
2.2. Atributii vizind activitatea de pasapoarte si politie de frontiera.
2.3. Atributii privind paza si supravegherea frontierei.
2.4. Atributii referitoare la organizarea si functionarea interna a sistemului Ministerului Administratiei si Internelor.
2.5. Punctele de incidenta ale acestora cu cetatenii.
CAPITOLUL III: DREPTURILE ESENTIALE PE CARE POLITIA LE APARA iN ACTIVITATEA PE CARE O DESFASOARA iN CONFORMITATE CU LEGISLATIA iN VIGOARE.
3.1. Apararea drepturilor civile.
3.2. Apararea drepturilor politice.
3.3. Apararea drepturilor economice si sociale.
3.4. Apararea drepturilor copilului si tineretului. Protectia speciala a persoanelor cu handicap.
3.5. Apararea drepturilor femeii.
CAPITOLUL IV: RESPECTAREA DREPTURILOR OMULUI DE CATRE ORGANELE DE POLITIE iN FAZA ACTELOR PREMERGATOARE SI A URMARIRII PENALE.
4.1. Respectarea drepturilor si libertatile omului in faza actelor premergatoare.
4.2. Respectarea drepturilor omului in faza de urmarire penala.
Drepturile omului si activitatea organelor de politie__________________________

Alte date

?„Drepturile omului si activitatea organelor de politie”________________________{p}?CAPITOLUL I

LOCUL SI ROLUL POLITIEI ÎN SISTEMUL ORGANELOR STATULUI DE DREPT

1.1. Consideratii generale cu privire la situatia politiei din Romania dupa Revolutia din Decembrie 1989

Dupa revolutia din Decembrie 1989, in activitatea politiei romane

s-au produs mutatii de ordin calitativ, s-a inregistrat un curs ascendent, pe masura tendintelor de stabilizare a vietii politice, economice si sociale. Toate acestea au condus, intr-o perioada destul de scurta, la transformarea politiei intr-un organ din ce in ce mai eficient al statului de drept.

Cu implicarea Guvernului si Parlamentului Romaniei, s-a acordat prioritate punerii bazelor noului cadru legislativ, prin care s-au definit si delimitat clar si precis locul, rolul, structura organizatorica si atributiile Ministerului Administratiei si Internelor ca institutie centrala de specialitate a Administratiei Publice, s-au reglementat sau sunt in curs de reglementare o serie de alte domenii si activitati care au tangenta directa cu responsabilitatile sale, toate prin valorificarea reglementarilor internationale privind drepturile si libertatile fundamental, experienta unor ministere de resort din tari cu democratie avansata, precum si a elementelor viabile ale propriei experiente.

Un prim pas s-a constituit prin inlaturarea elementelor compromise ale vechiului regim, ordinul prin care aceasta institutie a fost depolitizata si mai departe complexul de masuri organizatorice si de educatie intreprinse pentru ca ea sa se alinieze la standardele internationale in materie.

Au fost adoptate Legea nr. 40/1990 privind organizarea si functionarea Ministerului de Interne, Legea nr. 60/1991 privind organizarea si desfasurarea adunarilor publice, Legea nr. 61/1991 pentru sanctionarea faptelor de incalcare a unor norme de convietuire sociala, a ordinii si linistii publice. Decretul- lege nr.10/1990 privind regimul pasapoartelor si al calatoriilor in strainatate, Legea nr.218/2002 privind organizarea si functionarea politiei.

1.2.Locul politiei in sistemul organelor statului de drept

Potrivit dispozitiilor Legii nr.40/1990 privind organizarea si functionarea Ministerului de Interne, acesta este organul central al puterii executive care exercita, in conformitate cu legea, atributiile ce ii revin cu privire la respectarea ordinii publice, apararea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor, a avutului public si privat, prevenirea si descoperirea infractiunilor, contribuind prin aceasta la realizarea unei societati democratice in Romania, la apararea independentei, suveranitatii nationale si integritatii teritoriale.

Spre deosebire de celelalte organe centrale ale puterii executive, Ministerul Administratiei si Internelor are un obiect si atributii specifice ce vizeaza apararea valorilor fundamentale ale statului nostru si, in acelasi timp, este organismul principal al apararii ordinii publice si de drept, a avutiei nationale.

Referitor la natura organelor ce compun acest minister, Constitutia precizeaza ca politia si alte compartimente asemanatoare se supun exclusiv vointei poporului pentru garantarea suveranitatii, a independentei si unitatii statului, a integritatii teritoriale a tarii si a democratiei constitutionale (art.117).

Acest minister asigura in activitatea sa aplicarea decretelor, hotararilor Guvernului si ale Consiliului suprem de Aparare a Tarii.

În indeplinirea atributiilor sale, ministerul colaboreaza cu ministerele si celelalte organe centrale si locale ale puterii executive, cu unitatile economice, sociale si alte organizatii care se sprijina pe concursul larg al populatiei.

În contextul actualelor orientari privind alinierea cat mai rapida a Romaniei la standardele internationale in domeniul respectarii drepturilor omului si avand in vedere locul si rolul politiei si a celorlalte formatiuni ale Ministerului Administratiei si Internelor in protectia persoanei umane si a bunurilor acesteia, s-a intreprins un complex de masuri pentru crearea unor structuri adecvate, menita sa asigure cunoasterea si aplicarea corecta a reglementarilor interne si internationale in materia drepturilor omului.

Au fost elaborate proiecte de lege referitoare la activitatea organelor Ministerului Administratiei si Internelor si inaintate Parlamentului pentru a alinia legislatia romana la importante documente internationale, cum sunt :Declaratia Universala a Drepturilor Omului, Conventia O.N.U privind Drepturile Cetatenesti si Politice, Conventia Europeana a Drepturilor Omului, Declaratia privind apararea tuturor persoanelor impotriva torturii, Codul de conduita si comportare a politistilor adoptat de Adunarea Generala a O.N.U. in decembrie 1979 si altele.

În cadrul Ministerului Administratiei si Internelor s-a constituit Comitetul pentru dreptul umanitar si drepturile omului, la care tara noastra este sau va deveni parte, de a initia si de a participa la reuniuni si actiuni interne sau internationale, precum si de a prezenta propuneri corespunzatoare pentru aplicarea in activitatea unitatilor Ministerului Administratiei si Internelor a normelor juridice incidente.

1.3.Rolul politiei in sistemul organelor statului de drept

În amplul proces de innoire a societatii romanesti a fost inclusa si Politia romana- institutie fundamentala a statului de drept. O asemenea evaluare asupra rolului politiei a fost facuta inca din antichitate, de catre celebrul Aristotel, care scria: „Politia, care asigura ordinea si autoritatea in cetate, ramane primul si cel mai mare dintre toate bunurile”.

În ansamblul transformarilor si reevaluarilor care au loc in societatea romaneasca postcomunista, este necesar a fi reconsiderata menirea civica si sociala a politiei romane, care trebuie sa se afirme ca un veritabil factor de stabilitate si echilibru, de protectie sociala, un garant al tuturor drepturilor si libertatilor cetatenesti ce au fost inscrise in Constitutie.

Între activitatea politiei si drepturile omului exista o semnificativa si importanta legatura. Politia protejeaza viata, integritatea corporala si sanatatea persoanei umane, libertatea si demnitatea acesteia, proprietatea privata, intreaga ordine de drept din Romania, prin aceasta constituindu-se ca un important factor in asigurarea exercitarii drepturilor fundamentale ale omului.

Pe de alta parte, societatea trebuie sa fie sigura ca politia nu abuzeaza de competenta pe care legea i-o acorda pentru a-si indeplini sarcinile specifice. În acest context, trebuie sa existe certitudinea ca politia se achita de datoriile ei in conformitate cu legea, care intr-o societate democratica, incorporeaza si reflecta, in primul rand, drepturile fundamentale ale omului, cuprinse in conventiile internationale si alte documente care configureaza cadrul legal al drepturilor omului.

Politia, ca institutie ce apara ordinea interioara a statului are menirea de a fi slujitoarea fidela a fiecarui cetatean, dar si a intregii populatii, in ansamblul sau. În acest sens una din primele masuri care au fost de natura sa impulsioneze procesul de integrare a politiei in cadrul noilor structuri democratice ale statului a vizat totala depolitizare a acesteia, prin eliminarea din sistemul de instruire, din reglementarile privind atributiile acestei institutii a tot ceea ce implica sfera politicului. Cu totii suntem convinsi ca singura politica pe care trebuie s-o faca politia este politica ordinii interne si a respectarii drepturilor omului in Romania.

Politia are un rol bine definit in statul de drept si orice actiune pe care o desfasoara trebuie realizata numai in conformitate cu legea.

Comportarea si pregatirea politieneasca sunt elemente de fond ale realizarii actului politienesc in sine. Politistul trebuie sa aiba o conduita de asa maniera, incat sa inteleaga si sa accepte principiile etice care ii cer sa fie corect si drept fata de toate categoriile de persoane, indiferente de rasa, credinta, sexul, religia sau pozitia lor sociala.

Conduita politistului in tot ceea ce intreprinde trebuie sa aiba un caracter preventiv de aparare a oamenilor. În art.1 din Codul de conduita pentru politisti se arata ca „politistii trebuie sa-si indeplineasca intotdeauna sarcinile ce le revin conform legii servind comunitatea si aparand toate persoanele impotriva actelor ilegale, potrivit inaltului grad de responsabilitate pe care-l reclama profesia lor.”

În intreaga activitate de politie, trebuie evitate abuzurile de orice natura. Înlaturarea abuzurilor si a oricaror greseli care pun in lumina nefavorabila politia se realizeaza cu tact, cu inteligenta, cu mult profesionalism. Trebuie facuta o delimitare precisa intre actul abuziv de incalcare a legii de politisti si actiunea la care il obliga profesia. Pentru a evita acte de acest gen, este nevoie de lege si de organizarea aplicarii acesteia, iar cei ce sunt alesi sa aplice legea trebuie selectionati cu atentie din randul unor oameni cu inalte calitati morale, cu o pregatire adecvata de specialitate, in masura sa-si realizeze indatoririle in mod corect.

Realizarea actului politienesc confera putere si autoritate omului legii, dar aceasta nu trebuie exercitata de cat in conformitate cu legea. Politia nu trebuie sa fie legata de nici o conceptie de dreapta sau de stanga, ci pur si simplu ca sa fie forta care se afla in slujba tuturor oamenilor. Autoritatea politiei emana de la legile dupa care se conduce si a caror respectare o vegheaza. Deci, este vorba de autoritate prevazuta de lege, alta castigata de institutia respectiva in fata opiniei publice si apoi cea castigata in fata cetatenilor de fiecare politist care nu trebuie in nici un fel sa fie influentat de anumite grupuri care vor sa-i reduca capacitatea de actiune.

Drepturile si indatoririle politiei trebuie bine legiferate si dimensionate pentru a fi cunoscute atat de catre cetatean, dar in mod special de politisti. Aceasta problema este abordata chiar in Conventia europeana a drepturilor omului si din care reiese clar ca politistii sunt protejati si ei ca orice cetatean in exercitarea drepturilor si libertatilor fundamentale. Politistii au drepturi in plus fata de cele conferite altor cetateni, dar acestea le sunt date in scopul de a-si indeplini atributiile ce le revin. Folosirea lor merge pana la limita fixata de lege, deoarece depasirea lor duce la abuz.

În declaratia privind politia, adoptata de Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei prin rezolutia 690 din 1979, se prevede ca un cadru al Ministerului Administratiei si Internelor are obligatia sa nu tina seama de ordine care ii cer sa efectueze exercitii sumare, torturi si alte forme de tratament sau pedepse inumane sau degradante.

Politia nu este o lege prin ea insasi, politistii sunt cei care servesc aplicarea legii. Maiestria exercitarii actului politienesc consta in aceea ca el se desfasoara sub auspiciile instrumentelor juridice internationale si a celor interne, precum si cu respectarea drepturilor omului, la nevoie folosindu-se forta dar in mod corect si legal.

Desigur, in privinta rolului politiei au fost si sunt inca pareri destul de controversat, dar s-a ajuns unanim la ideea ca acest organ este foarte necesar in societate, indiferent de sistemul politic si forma de guvernamant si ca plasarea lui pe o anumita conduita contribuie substantial la o anumita stabilitate si echilibru in societate.