Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

Cuprins
1. CGI - Common Gateway Interface 7
1.1. Introducere in CGI 7
1.1.1. World Wide Web 7
1.1.2. Mai presus de HTML cu ajutorul CGI-urilor 7
1.2. Realizarea de aplicatii CGI 8
1.2.1 Structura unui CGI 8
1.2.2 Relatia server/script (scenariul CGI) 9
1.2.3 Antetele CGI 9
2. Componente soft utilizate pentru realizarea aplicatiei 11
2.1. Limbajul PHP 11
2.1.1. Introducere in PHP 11
2.1.2. Securitatea in PHP 12
2.1.3. Caracteristici ale limbajului 12
2.1.4. Citeva referiri la limbajul PHP 13
2.1.4.1. Variabile in PHP 13
2.1.4.2. Tipuri de date 14
2.1.4.3. Structuri de control 14
2.1.4.4. Functii 15
2.1.4.5. Cookies-uri 15
2.1.4.6. Uploads folosind PHP-ul 15
2.1.5. Functii MySQL 16
2.1.5.1. MySQL close 16
2.1.5.2. MySQL connect 16
2.1.5.3. MySQL create db 16
2.1.5.4. MySQL db query 17
2.1.5.5. MySQL drop db 17
2.1.5.6. MySQL fetch array 17
2.1.5.7. MySQL fetch row 17
2.1.5.8. MySQL num row 18
2.1.5.9. MySQL select db 18
2.1.5.10. MySQL result 18
2.1.6. Debugger-ul PHP 18
2.2. Limbajul MySQL 19
2.2.1. Introducere in MySQL 19
2.2.2. MySQL - SQL 19
2.2.2.1. Crearea de noi tabele 19
2.2.2.2. Stergerea inregistrarilor din tabel 20
2.2.2.3. Stergerea unui tabel 20
2.2.2.4. Instructiunea SELECT 20
2.2.3. Administrarea serverului MySQL 21
2.3. Open SSL 22
2.3.1. Introducere in SSL 22
2.3.2. Introducere in Open SSL 22
2.3.2.1. Licenta de utilizare 22
2.3.2.2. Tehnici de criptare 22
2.3.2.3. Protocolul SSL 23
2.3.2.4. Securizarea comunicatiilor HTTP 24
2.3.2.5. Configurarea SSL pentru un server (u)NIX 24
3. Breviar de calcul 26
3.1. Blocurile componente ale aplicatiei 26
3.1.1. Baza de date - tabele 26
3.1.2. Scripturile 26
3.1.2.1. Realizarea conexiunii cu baza de date si tabelele aferente 27
3.1.2.2. Realizarea diverselor scripturi - invatamintul la distanta 29
3.1.2.3. Realizarea diverselor scripturi - chat-ul on-line 33
3.1.2.4. Asigurarea securitatii 35
3.1.2.4. Implementarea sistemului multi-language 35
4. Rezultate experimentale 37
4.1. Utilizare program IE 37
4.1.1. Introducere 37
4.1.2. Sectiunea Register Students 37
4.1.3. Sectiunea Login Students 38
4.1.3.1. Selectarea cursului dorit 39
4.1.3.2. Sustinerea examenelor 39
4.1.3.3. Vizualizare rezultate examene 40
4.1.3.4. Vizualizarea si adaugarea de mesaje 41
4.1.3.5. Chat-ul on-line 42
4.1.3.6. Log-out 43
4.1.4. Sectiunea Login Teachers 44
4.1.4.1. Cursuri si Examene 44
4.1.4.2. Sectiunea Utilitare 47
4.1.5. Sectiunea Admin 48
4.2. Instalarea si configurarea programului IE 51
5. Concluzii 52
5.1. Avantaje 52
5.2. Dezavantaje 52
5.3. imbunatatiri 53
6. Bibliografie 54
7. Anexa A - Licenta GNU versiunea 2, iunie 1991 55
8. Anexa B - Licenta pentru utilizarea modulului OpenSSL 62
9. Anexa C - Sursele programului IE 63
9.1. Fisierul index.html 63
9.2. Fisierul index_up.html 63
9.3. Fisierul index_center.phtml 63
9.4. Fisierul index_left.phtml 64
9.5. Fisierul index_left_principal.phtml 65
9.6. Fisierul login.phtml 66
9.7. Fisierul inscriere.phtml 69
9.8. Fisierul add_prof.phtml 73
9.9. Fisierul create_class.phtml 75
9.10. Fisierul create_exam.phtml 76
9.11. Fisierul del_prof .phtml 78
9.12. Fisierul del_stud.phtml 80
9.13. Fisierul find_stud.phtml 81
9.14. Fisierul list_stud_exam.phtml 83
9.15. Fisierul modif_class.phtml 85
9.16. Fisierul post_msg.phtml 88
9.17. Fisierul post_msg_view.phtml 90
9.18. Fisierul post_list_exam.phtml 92
9.19. Fisierul setup_exam.phtml 93
9.20. Fisierul stud_list_class.phtml 95
9.21. Fisierul stud_list_exam.phtml 97
9.22. Fisierul test_exam.phtml 99
9.23. Fisierul view_exam.phtml 100
9.24. Fisierul view_exam_prof.phtml 104
9.25. Fisierul cfg/general.conf 107
9.26. Fisierul lib/ie.lib 107
9.27. Fisierul templates/ie.templ 117
9.28. Fisierul templates/index_admin.templ 120
9.29. Fisierul templates/index_prof.templ 121
9.30. Fisierul templates/index_prof_class.templ 123
9.31. Fisierul templates/index_prof_utils.templ 124
9.32. Fisierul templates/index_stud.templ 125
9.33. Fisierul chat/index.php3 127
9.33. Fisierul chat/input.php3 131
9.34. Fisierul chat/messages.php3 133
9.35. Fisierul chat/users.php3 134
9.36. Fisierul chat/users_popup.php3 136
9.37. Fisierul chat/lib/clean.lib 138
9.38. Fisierul chat/lib/db.lib 138
9.39. Fisierul chat/config/config.lib 140
9.40. Fisierul admin_table/chat_mesages.phtml 140
9.41. Fisierul admin_table/chat_users.phtml 140
9.42. Fisierul admin_table/create_add_prof.phtml 141
9.43. Fisierul admin_table/create_admin.phtml 141
9.44. Fisierul admin_table/create_class_name.phtml 141
9.45. Fisierul admin_table/create_exam_setup.phtml 141
9.46. Fisierul admin_table/create_inscriere.phtml 141
9.47. Fisierul admin_table/create_post_msg.phtml 142
9.48. Fisierul admin_table/create_promovati.phtml 142

Alte date

?

SINTEZA PROIECTULUI DE DIPLOM?

Acest proiect consta in realizarea unei aplicati WEB, prin intermediul careia se doreste emularea unei universitati virtuale: inscrierea studentilor in cadrul universitatii virtuale la anumite materii; sustinerea de examene in cadrul unei materii; consultarea cursurilor puse la dispozitie de catre profesori; comunicarea intre profesori – studenti si studenti – studenti; gestionarea interna a datelor inregistrate prin functii de: adaugare, stergere,modificare, creare, selectare.

Datorita utilizarii de componente multi-media, aplicatia “IE” permite realizarea unei comunicari on-line intre toti utilizatorii programului. Acest lucru permite realizarea unui proces de invatamant care nu se bazeaza doar pe acumularea de informatii, ci si pe o dinamica mai buna a procesului de invatamant.

Aplicatia “IE” a fost realizata cu ajutorul limbajului de programare PHP, beneficiind de facilitatile acestui limbaj, cum ar fi: operatii cu fisiere, administrarea bazelor de date, facilitati client-server, management-ul informatiei Web, programarea CGI (Comon Gateway Interface), avantajele programarii OOP (Object Oriented Programming).

S-a optat pentru implementarea aplicatiei, in primul rand, pentru servere de tip (u)NIX, datorita multiplelor avantaje pe care le permite in comparatie cu cele de tip 9x/NT. Printre principalele avantaje enumeram: stabilitatea extrem de ridicata, existenta unei mai bune securitati client-server, viteza de executie foarte ridicata, si nu in ultimul rand faptul ca majoritatea sistemelor de operare (u)NIX si majoritatea programelor ce ruleaza pe aceste servere sunt gratuite.

Cu toate acestea, in momentul realizarii aplictiei s-a tinut cont si de posibilitatea portarii pe servere de tip 9x/NT. Astfel, compatibilitatea intre servere de tipul (u)NIX si 9x/NT este asigurata prin folosirea comenzilor MySQL pentru (u)NIX si a comenzilor de tip SQL pentru 9x/NT.

Memoriu tehnic

1. CGI - Common Gateway Interface

1.1. Introducere in CGI

Common Gateway Interface (CGI) permite serverelor de Web executarea altor programe, incorporarea rezultatelor in text, grafica sau sunet si transmiterea lor catre un Web browser. Serverul si programele CGI lucreaza impreuna pentru marirea performantelor si capabilitatilor World Wide Web-ului.

Fara ajutorul CGI-urilor un server de Web nu poate oferi decat un document static si link-uri catre alte pagini de pe server. Cu ajutorul CGI-urilor, Web-ul devine interactiv si folositor.

1.1.1. World Wide Web

Browser-ele si server-ele de Web comunica intre ele folosind protocolul Hypertext Transfer Protocol (HTTP). Tim Berners-Lee a dezvoltat World Wide Web folosind HTTP-ul si un concept numit Uniform Resource Locator (URL). URL-ul este un mecanism de adresare care permite browser-elor sa stie unde sa ajunga, cum sa ajunga, si ce sa faca dupa ce ajung la destinatie.

În momentul in care se viziteaza o pagina prin intermediul unui browser se intampla sase lucruri:

1. Browser-ul decodeaza prima parte din URL, si contacteaza serverul.

2. Browser-ul trimite restul din adresa URL catre server.

3. Server-ul traduce URL-ul in cale si nume de fisier.

4. Server-ul trimite fisierul catre browser.

5. Serverul intrerupe legatura.

6. Browser afiseaza documentul.

1.1.2. Mai presus de HTML cu ajutorul CGI-urilor

Browser-ul de Web nu stie cat de mult dintr-un document sa ceara de la server. El doar trimite cererea, si afiseaza ceea ce primeste de la server. Serverul comunica cu browser-ul prin anumite coduri, folosind specificatiile Multipurpose Internet Mail Extensions (MIME).

Serverul pe langa faptul ca, trimite documentul catre browser, stie si sa execute un program. Cand URL-ul adreseaza un program, serverul stie sa execute acel program si sa returneze browser-ului rezultatul executarii lui ca si cum ar fi fost un fisier.

S-ar putea pune intrebarea: Si ce s-a realizat prin asta? În primul rand, un program CGI poate sa citeasca si sa scrie fisiere (un server Web stie numai sa citeasca) si sa returneze rezultate diferite de fiecare data cand este apelat.

1.2. Realizarea de aplicatii CGI

Aplicatiile CGI pot fi scrise in multe limbaje de programare. Alegerea limbajului de programare utilizat se bazeaza pe ceea ce se doreste de la CGI-ul respectiv. Principalele limbaje de programare utilizate pentru dezvoltarea de CGI-uri sunt:

PHP Tcl

C Python

C++ Shell scripts (UNIX)

Perl Visual Basic

Applescript