Pagina documente » Stiinte Economice » Gestiunea eficienta a activitatii de creditare bancara (XYZ S.A.)

Despre lucrare

lucrare-licenta-gestiunea-eficienta-a-activitatii-de-creditare-bancara-xyz-s.a.-
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-gestiunea-eficienta-a-activitatii-de-creditare-bancara-xyz-s.a.-


Cuprins

C U P R I N S
CAPITOLUL I - Managementul activelor bancii

1.1. Notiunea de activ bancar
1
1.2. Tipuri de active bancare
1
1.3. Gestiunea lichiditatii bancare
3
1.4. Principiile fundamentale ale investitiilor bancare
13
1.4.1. Respectarea legalitatii
13
1.4.2. Siguranta investitiei
14
1.4.3. Asigurarea lichiditatii
16
1.4.4. Profitabilitatea investitiilor
17

CAPITOLUL II - Creditul cel mai important activ bancar

2.1. Caracteristicile principale ale creditului
18
2.2. Tipuri de credite
30
2.2.1. Creditul bancar dupa debitor
31
2.2.2. Creditul bancar dupa durata de acordare
37
2.2.3. Credite bancare in functie de destinatie
38
2.2.4. Credite bancare in functie de calitatea lor
39
2.3. Creditarea persoanelor fizice
41
2.4. Creditarea agentilor economici
44
2.5. Creditul parghia dezvoltarii economico-sociale
46
2.6. Tipuri de credite practicate de ROMEXTERRA BANK S.A.
46

CAPITOLUL III - Prezentarea generala a ROMEXTERRA BANK S.A.

3.1. Scurt istoric
50
3.2. Grupul ROMEXTERRA
51
3.3. Actionari
53
3.4. Obiectivele propuse pentru penetrarea agresiva a pietei
54
3.5. Performantele bancii ROMEXTERRA BANK S.A.
56

CAPITOLUL IV - Principii si reguli generale privind activitatea de urmarire si gestionare a creditelor - Concluzii

4.1. Urmarirea si controlul creditelor
76
4.2. Incadrarea creditelor in categorii de risc.
Masuri si modalitati de recuperare a creditelor
89
4.3. Rambursarea creditelor
108

BIBLIOGRAFIE
117

EXTRAS DIN DOCUMENT

?Capitolul I

Managementul activelor bancii

1.1 Notiunea de activ

Notiunea de activ desemneaza totalitatea drepturilor bancii de proprietate si creantele fata de terti, care au valoare comerciala sau de schimb, detinute de banci si alte persoane juridice. Pornind de la egalitatea bilantiera spunem ca activul reflecta modul de utilizare a resurselor.

Astfel in bilantul unei banci in partea de activ se inscriu elementele:

1. numerar;

2. rezerve la banca centrala;

3. disponibilitati in conturi curente la alte banci;

4. credite acordate altor banci;

5. credite acordate clientilor;

6. plasamente;

7. imobilizari.

1.2. Tipuri de active

Numerarul

Este format din monede metalice si bancnote aflate in posesia bancii la ghisee si in tezaur. Necesarul de numerar este estimat si planificat in functie de volumul incasarilor si platilor zilnice cu numerar. Un instrument util este graficul de incasari si plati in numerar, acesta prezinta (sub forma de tabel sau sub forma de histograma) valoarea anticipata a operatiilor bancare cu numerar. Soldul acestor operatii corectat cu disponibilul la inceputul zilei se compara cu plafonul de casa al fiecarei perioade, surplusul fiind depus la banca centrala iar deficitul transferat din contul de disponibil la banca centrala.

Disponibilul in contul de rezerva la Banca Centrala

Este format din moneda scripturala. Soldul creditor minim al acestui cont este impus de banca centrala sub forma rezervelor minime obligatorii. Contul este alimentat de valoarea instrumentelor de plata onorate pentru celelalte banci, de incasarile din transferuri electronice de fonduri, de cumparari de "rezerve" de la alte banci, de imprumuturi de la banca centrala, de incasarea valorii titlurilor scadente ale datoriei publice si de depunerea excedentului propriu de numerar. Operatiile inverse duc la diminuarea disponibilului in contul de rezerva la banca centrala. Rezervele minime obligatorii sunt determinate in functie de structura depozitelor bancare, fiind stabilite procentual in functie de fiecare tip de depozit bancar. Ele sunt folosite de banca centrala ca instrument de politica monetara, pentru controlul masei monetare.

Credite

Reprezinta fluxuri de fonduri acordate clientilor (persoane fizice sau juridice) care indeplinesc anumite conditii, fonduri acordate pe seama depozitelor si a fondurilor proprii. Spre deosebire de majoritatea celorlalte elemente de activ, acestora le este caracteristic nivelul dobanzilor sensibil mai mare, pe baza caruia se formeaza castigul bancii.

Plasamentele financiare

Se fac de obicei in bonuri de tezaur, obligatiuni emise de stat care au risc zero reprezentand un castig sigur pentru banca.

Disponibilul in conturi curente, depozite sau credite la alte banci

Imbraca de cele mai multe ori forma depozitelor la vedere la bancile corespondente. In schimbul constituirii acestor depozite, bancile (mici) beneficiaza de o serie de servicii oferite de bancile partenere (mari), intre care: participarea la credite sindicalizate, tranzactii internationale, consultanta si asistenta in efectuarea unor plasamente.

Sume de incasat de la alte banci

Sunt sume in tranzit in sistemul bancar si reprezinta valoarea instrumentelor de plata (cecuri) onorate de banca, depuse la bancile corespondente sau la banca centrala, dar pentru care nu s-a primit insa nici un credit. Marimea acestui element al pozitiei monetare depinde de talia bancii (numarul de cecuri depuse spre incasare) si de trasaturile sistemului de plati (viteza transferului).

1.3. Gestiunea lichiditatii bancare

Lichiditatea este o proprietate generala a activelor, ea exprima capacitatea acestora de a fi transformate rapid si cu o cheltuiala minima in moneda lichida. Lichiditatea bancara este mai degraba o problema de gestiune a pasivelor si activelor bancare care au grade diferite de lichiditate. Lichiditatea bancara exprima capacitatea unei banci de a-si finanta operatiile curente.

Gestiunea lichiditatii bancare cuprinde doua etape: estimarea nevoilor de lichiditate si satisfacerea nevoilor de lichiditate.

Estimarea nevoilor de lichiditate se face de regula in functie de termenul de exigibilitate al obligatiilor bancii respective; din acest punct de vedere nevoile se pot prezenta ca nevoi de lichiditate pe termen scurt, lung si ciclice.

Nevoile de lichiditate pe termen scurt pot fi generate de o serie de factori sezonieri, operatiile marilor clienti, volatilitatea depozitelor si a creditelor. Factorii sezonieri pot afecta atat cererea de credite cat si fluxul de depozite.

Deoarece cea mai mare parte a creditelor sunt acordate titularilor de cont, cresterea sezoniera a cererii de credite este asociata de regula reducerii valorii medii a depozitelor, ceea ce complica gestiunea lichiditatii. Influenta acestor factori este foarte puternica indeosebi pentru bancile specializate in oferta de servicii financiare pentru un anumit sector de activitate. Si bancile universale sunt afectate de influente sezoniere generate mai ales de perioadele de vacanta care sunt si perioade de activitate minima si cheltuieli curente ridicate. In ceea ce priveste depozitele populatiei, de exemplu, acestea ating minimul absolut anual in luna decembrie si un alt minim local in iulie-august. Din fericire cele mai multe fluctuatii sezoniere pot fi corect anticipate pe baza experientei anterioare prin analiza dinamica a seriilor de date. Gestiunea acestor cereri sezoniere este mai dificil de realizat doar in primii ani de activitate ai unei banci.

Transferurile si creditele de valoare mare (relativ la talia bancii) pot crea si ele probleme de gastiune a lichiditatii pe termen scurt. Si in acest domeniu, ca si in cazul riscului de creditare, clientii mari sunt cei cu potentialul de risc cel mai ridicat.

Nevoile unora sunt cunoscute aproape cu certitudine, mai ales daca au beneficiat de asistenta bancii in pregatirea planului de finantare al anumitor proiecte. Pentru alti clienti insa deciziile pot avea un caracter cu totul conjunctural, in special in ceea ce priveste transferul unor fonduri sau utilizarea unor linii de credit. Estimarea acestui tip de nevoie de lichiditate pe termen scurt este dependenta de cunoasterea nevoilor de finantare, a intentiilor si a profilului clientilor mari.

Creditele si depozitele volatile sunt un alt factor perturbator pentru gestiunea lichiditatii. Ele pot fi estimate ori in programe specifice ca indici dinamici si ca pondere fata de alte depozite sau credite, intotdeauna in baza experientei anterioare si corelat cu faza ciclului economic. Drept baza de calcul se aleg de regula valorile corespunzatoare lunii decembrie.

NEVOILE CICLICE DE LICHIDITATE sunt mult mai greu de estimat si deosebit de dificila este mai ales anticiparea momentului aparitiei lor. In aceste conditii asigurarea unei lichiditati corespunzatoare este scumpa. Aceasta deoarece presupune plasarea in active slab remunerate, pentru perioade nedeterminate de timp si lichidarea acestor plasamente la curs mic, atunci cand toata lumea vinde active de acelasi tip. O alta solutie este apelul la credite de pe piata interbancara dar atunci cand toti au nevoie si dobanzile sunt mari.

Pentru estimarea acestor nevoi se pot folosi urmatoarele metode de analiza si calcul:

- analiza comportamentului liniilor de credit: utilizarea maxima a liniilor de credit (in perioadele de expansiune) este comparata cu utilizarea lor actuala, iar diferenta poate fi o buna estimare a cererii de credite suplimentare de acoperit in caz de expansiune.

Oferta anului

Reducere 2020