Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

Alte date

?_____________________________________________________________________?CAPITOLUL I

PERITONITA ACUT?

Peritoneul este o seroasa foarte intinsa, in raporturi cu toate organele abdominale, cu o vasta retea de vase sanguine, limfatice si seruri, careia i se confera roluri fiziologice si fiziopatologice foarte importante.

Peritoneul intervine in procesele de aparare ale organismului, reactioneaza printr-o exsudatie abundenta, producere de fibra si anticorpi care tind sa limiteze infectiile.

Datorita pozitiei sale in plexurile nervoase, peritoneul constituie o suprafata interoceptiva, la cei mai variati excitanti, ceea ce explica tulburarile reflexe locale la distanta si generale, care apar in imbolnavirile acestei seroase.

DEFINITIE

Prin peritonita se intelege inflamatia peritoneului urmata de dezvoltarea unui sindrom patologic care impune un tratament adecvat cauzei ce a produs peritonita.

CLASIFICARE

I. Dupa faza evolutiva – deosebim doua feluri de peritonita:

a. peritonita acuta

b. peritonita cronica

II. Dupa localizare:

- peritonite apendiculare

- peritonite biliare

- peritonite urinare

- peritonite enterale (intestinale), etc.

III. Dupa modul de a se produce:

- peritonita localizata (circumscrisa)

- peritonita generalizata

Deosebim doua feluri de peritonita acuta:

- peritonita acuta localizata

- peritonita acuta generalizata

a. Peritonita acuta localizata este acea forma in care mijloacele de aparare existente in cavitatea abdominala reusesc sa localizeze procesul infectios in regiunea in care el a aparut.

De exemplu: peritonita localizata de origine apendiculara (cunoscuta si sub numele de plastron) sau bloc apendicular, peritonita localizata de origine colecistica (plastrom colecistic), peritonita localizata din regiunea pelvina (pelviperitonita).

b. Peritonita acuta difuza (generalizata) este acea forma prin care se intelege un sindrom infectios complex, abdominal, determinat de patrunderea in cavitatea peritoniala a unor germeni patogeni cu virulenta foarte crescuta.

ETIOLOGIE

Patrunderea germenilor patogeni in cavitatea abdominala se poate face pe mai multe cai:

1. Prin perforarea unui organ cavitar datorita unui proces patologic al acestuia (eventualitatea cea mai frecventa)

Apare in:

- ulcerul gastric sau duodenal perforat

- apendicita acuta gangrenoasa perforata

- colecistita acuta perforata

- ulceratii si perforatii intestinale de diferite cauze

- gangrenarea unei anse intestinale infarctizate sau ocluzionale, etc.

2. Prin perforarea unui organ cavitar, datorita unui traumatism care nu a deschis peretele abdominal (stomac, intestin, etc.). Acest tip de leziune este cunoscut sub denumirea de traumatism abdominal inchis.

3. Prin infectarea peritoneului datorita unui agent vulnerabil (arme albe, glonte, schije, etc.) care deschide peretele abdomenului, lasand ca peritoneul sa fie expus unei infectii cu germeni din afara.

În cazul cand agentul vulnerant a perforat un organ cavitar, peritonita se produce si prin revarsarea continutului septic pe care il contine organul respectiv in cavitatea peritoneala. Acest tip de leziune se numeste traumatism abdominal deschis.

4. Prin disiminarea germenilor patogeni dintr-un proces abdominal, la inceput localizat si apoi generalizat.

Dintre acestea exemplificam:

- apendicita acuta localizata, care abcedeaza si se deschide in cavitatea abdominala.

- Pelviperitonita acuta localizata la inceput, dar care apoi se deschide in cavitatea mare a peritoneului.

5. Prin insamantarea peritoneului pe cale hematogena (fixarea germenului si evolutia lui pe peritoneu la persoana care se afla intr-o stare septica).

6. Pe cale genitala la femei:

Constitutia speciala a zonei genitale feminine este de asa natura incat face ca vaginul sa comunice prin intermediul cavitatii uterului si al lumenului trompelor cu cavitatea peritoneala si cu toate ca aceste organe intermediare creeaza bariere impotriva infectiilor, permite uneori transmiterea unei infectii din vagin (gonococica sau de alta natura) la peritoneu.

Aceasta poate aparea la persoanele tinere absolut nevaccinate contra infectiilor, dupa primele contacte sexuale, daca in timpul acestor contacte li s-a transmis un germene patogen (genococ, cocobacil, de obicei) sau dupa efectuarea unor manevre septice ale cavitatii uterine (in scop avortic, diagnostic sau terapeutic).