Pagina documente » Stiinte Economice » Piata muncii in Romania. Trasaturile pietei muncii si oferta de munca in Romania

Despre lucrare

lucrare-licenta-piata-muncii-in-romania.-trasaturile-pietei-muncii-si-oferta-de-munca-in-romania
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-piata-muncii-in-romania.-trasaturile-pietei-muncii-si-oferta-de-munca-in-romania


Cuprins

CUPRINS
CAPITOLUL 1. CONSIDERATII GENERALE 1
1.1.CONCEPTUL SI TRASATURILE PIETEI MUNCII 1
1.2. CRITERII DE CLASIFICARE A PIETEI MUNCII 9
CAPITOLUL 2. MECANISMUL DE FUNCTIONARE
A PIETEI MUNCII 13
2.1. CEREREA DE MUNCA 13
2.1.1. TRASATURILE CERERII DE MUNCA 13
2.1.2. FACTORI DETERMINANTI AI CERERII DE MUNCA 17
2.2. OFERTA DE MUNCA 19
2.2.1.TRASATURILE OFERTEI DE MUNCA 19
2.2.2. FACTORII DETERMINANTI AI OFERTEI DE MUNCA 21
2.3. ECHILIBRUL PE PIATA MUNCII 24
2.3.1. MODELE DE PIATA A MUNCII 24
2.3.2. ANALIZA ECHILIBRULUI PIETEI FORTEI DE MUNCA 29
CAPITOLUL 3. DINAMICA OCUPARII SUB INFLUENTA
FACTORILOR DEMO-ECONOMICI 34
3.1. MISCAREA NATURALA A POPULATIE SI DIMENSIUNEA
RESURSELOR DE MUNCA 34
3.2. MISCAREA TERITORIALA A POPULATIEI 45
3.3 DINAMICA OCUPARII PE PIATAFORTEI DE MUNCA 48
CAPITOLUL 4. CONCLUZII 59

EXTRAS DIN DOCUMENT

? ?CAPITOLUL 1. CONSIDERATII GENERALE

1.1.CONCEPTUL SI TR?S?TURILE PIETEI MUNCII

Premisele teoretice ale analizei pietei muncii sunt: munca si rolul ei in dezvoltarea social-economica, teoria pietei si a preturilor in general.

Piata muncii functioneaza dupa acelasi mecanism ca si piata unui bun. Structurile ei pot fi analizate sub forma tuturor modelelor si tipurilor de piata: concurenta perfecta, monopol, monopson, monopol-monopson, concurenta monopolistica, oligopol, oligopson, oligopol-oligopson. Totodata, fiind principala componenta a pietei factorilor, structurile si principiile de functionare sunt asemanatoare cu cele ale celorlalte componente, piata resurselor naturale si piata capitalului.Ca si aceste componente, piata muncii asigura derularea fluxurilor reale si monetare, desfasurarea proceselor de productie, distribuire si consum. Dar, avand in vedere ca in cadrul posesorilor de factori ponderea cea mai mare o detin lucratorii salariati, ca salariul are cea mai mare pondere in totalul veniturilor realizate, piata muncii determina in ultima instanta volumul si structura bunurilor produse, precum si procesul de distribuire a acestor bunuri.

În general, piata muncii reprezinta spatiul economic in care tranzactioneaza in mod liber utilizatorii de munca (detinatorii de capital) in calitate de cumparatori si posesorii resursei de munca, in calitate de vanzator, in care, prin mecanismul pretului muncii al concurentei libere intre agentii economici, al altor mecanisme specifice se ajusteaza cererea si oferta de munca. Intr-o formulare restransa, piata muncii este expresia reglarii cererii si ofertei de munca prin deciziile libere ale agentilor economici [1I. Babaita, G. Silasi, A. Duta, – Macroeconomia, Timisoara, Editura Orizonturi Universitare, 2000, pagina 93].

Agentii economici [2 idem] intalniti pe piata muncii sunt:

a) ofertantii, respectiv cei ce ofera marfa reprezentata de capacitatea de munca si competenta profesionala, contra unui anumit pret stabilit de piata

b) cumparatorii, adica intreprinderile care au nevoie de munca, intr-o anumita cantitate si structura profesionala, pentru a-si desfasura activitatea si pentru care sunt dispusi sa plateasca pretul specific-salariul.

c) intermediarii, care pot fi oficiile de plasare, specializate intr-o gama larga de servicii, prin intermediul carora ofertantii sunt pusi in contact cu cumparatorii de munca si care, evident, pentru serviciile lor solicita un pret.

Rezultatul tranzactiei pe piata muncii se materializeaza in contractul de angajare si in salariu. Deci, piata fortei de munca sau a factorului munca este constituita din indivizi care cumpara si vand forta de munca si din angajamentele care fac posibila desfasurarea acestor activitati.

Acesti indivizi beneficiaza de timp liber si de timp de munca. Din punct de vedere economic timpul liber [3 V. Ionescu, E. Gavrila, - Elemente de Macroeconomie, Bucuresti, Editura Economica, 1999, pagina 133-139] reprezinta timpul cheltuit in alte activitati decat cea economica(munca). În timp ce primul permite dezvoltarea personalitatii umane, timpul alocat muncii permite obtinerea venitului, ce este folosit pentru acoperirea trebuintelor de consum. La randul sau, venitul este impartit intre consum si economii, care la randul lor include in final si investitii productive.

Cu ajutorul unei functii de productie putem realiza corelatia dintre cantitatea de munca depusa si volumul consumului, considerand ca celelalte input-uri, in afara factorului de munca, sunt constante (Figura1.1.)

Y( u. m. )

Functia de productie

Y1

Y0

0 L0 L1 L (ore)

Figura 1.1. Functia de productie in cazul factorului munca

Cresterea cantitatii de munca depusa duce la marirea output-lui obtinut. Apare notiunea de produs marginal al muncii (P.M.L.), care reprezinta output-ul suplimentar obtinut prin prestarea unei ore suplimentare de munca, in conditiile in care cantitatile din ceilalti factori de productie raman nemodificate.Astfel putem reprezenta grafic produsul marginal al muncii ca fiind dat de panta functiei in punctul care reprezinta cantitatea.

Output (ore)

Y1-Y0

P.M.L.

0 L0 L (ore)

Figura 1.2. Produsul marginal al muncii

Fiind o panta descrescatoare, aceasta arata ca o crestere a factorului munca utilizat va determina o suplimentare din ce in ce mai redusa a output-lui.

Realizarea unui model matematic a factorului munca se fundamenteaza pe urmatoarele premise:

a) output-ul este format numai din bunuri de consum;

b) la nivel macroeconomic, cantitatea(stocul) de capital este data;

c) nivelul output-ului depinde de cantitatea de munca depusa;

d) productia obtinuta este destinata autoconsumului, (neexistand vanzari si cumparari);

Oferta anului

Reducere 2020