May 18 2023
Piata muncii in Romania. Institutii, politici si evolutii pe piata muncii
Postat de licenteoriginale • In Stiinte Economice
Cuprins
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
Extras din document
CUPRINS:INTRODUCERE.pag.3
CAPITOLUL 1 ABORDARI CONCEPTUALE
1.1.Notiuni si mecanisme generale..........pag.4
1.2 Resursele de munca....
1.2.1.Volumul resurselor de munca.....pag.5
1.2.2.Indicatori specifici...pag.7
1.2.3.Gradul de neocupare a resurselor de munca...pag.13
1.2.4. Eficienta utlilizarii resurselor de munca.......pag.15
1.3. Institutiile pietei muncii..pag.15
CAPITOLUL 2 POLITICI PE PIATA MUNCII
2.1. Politici de ocupare.........pag.17
2.2. Politici de piata muncii....pag.18
2.3. Masuri active pentru piata muncii......pag.19
2.4. Masuri pasive pe piata muncii ..........pag.21
2.5. Functiile serviciului public de ocupare.pag.22
CAPITOLUL 3 EVOLUTIA PIETEI MUNCII
3.1. Evolutia sistemului de protectie sociala in Rominiapag.27
3.2. Masuri active pentru piata muncii aplicate in Rominia............pag.33
3.3. Evolutia principalilor indicatori socialipag.35
3.4. Implicarea societatii civile in managementul pietei muncii
3.4.1.Programul PAEMpag.42
3.4.2.Centrul de Asistenta Rurala....pag.44
CAPITOLUL 4 PROGRAME NATIONALE PENTRU
COMBATEREA SOMAJULUI
4.1.Programul national pentru ocuparea fortei de muncapag.45
pe anul 2002
4.2. Macroproiect de dezvoltare resurse umane tineret 2002...........pag.47
4.3. Bursa de munca pentru tineret ...........pag.50
CONCLUZII SI PROPUNERI.pag.52
ANEXA 1 Legea 76/2002 - EXTRAS ..... pag.55
BIBLIOGRAFIE. pag.60
Alte date
? ?INTRODUCERE
Politica si strategia Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale vizeaza – in principal – cresterea gradului de ocupare a populatiei active si, implicit, diminuarea somajului.
Prin politicile aplicate in prezent, se preconizeaza o scadere a somajului sub rata de 8%, pana in anul 2004. Acest obiectiv este realizat, incepand cu 2001, printr-o utilizare diferita a fondului pentru plata ajutorului de somaj si a resurselor aflate la dispozitia Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca. Astfel, daca in prezent 2-3 % din bugetul fondului pentru plata ajutorului de somaj sunt folosite pentru aplicarea masurilor active de combatere a somajului, acest procent va creste pana in 2004 la 10 – 15 %. Nu in ultimul rand, se are in vedere promovarea unor acte normative care sa stimuleze ocuparea fortei de munca, in acord cu prevederile comunitare in domeniu.
Programele de combatere a somajului si cresterea gradului de ocupare a fortei de munca pentru 2002, aplicate prin intermediul Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca cuprind:
- planul national de actiune pentru cresterea gradului de ocupare a fortei de munca;
- programul pentru cresterea gradului de ocupare a fortei de munca in 70 de localitati cele mai afectate de somaj;
- programul pentru cresterea gradului de ocupare a fortei de munca in Valea Jiului.
Masurile concrete, active, pentru aplicarea acestor programe sunt:
- medierea, prin bursa locurilor de munca, actiune organizata de doua ori pe an, si care se adreseaza tuturor persoanelor care cauta un loc de munca (bursa generala a locurilor de munca), precum si absolventilor (bursa locurilor de munca pentru absolventi);
- stimularea angajatilor care creeaza noi locuri de munca, prin creditarea cu dobanda avantajoasa a IMM-urilor (50 % din locurile de munca nou create sunt destinate somerilor, fiecare loc de munca nou fiind creditat cu 50 de milioane de lei);
- stimularea angajatilor care incadreaza in munca absolventi de invatamant, prin subventionarea cu 70 % a salariului;
- Cursuri de calificare/recalificare, organizate de catre ANOFM si finantate total sau partial din bugetul fondului pentru plata ajutorului de somaj.
Toate aceste demersuri arata importanta pe care administratia centrala, cea locala si societatea civila o acorda pietei muncii,functionarii corecte a institutiilor care o guverneaza, ca domeniu fundamental de care depinde dezvoltarea economica a Romaniei.În acest domeniu, dupa o perioada de stagnare inerenta schimbarii formei de guvernamant, au inceput sa se ia masuri,atat legislative cat si admistrative si sa se dezvol te proiecte cu ajutorul si cu sprijinul comunitatii internationale.S-au facut pasi importanti in rezolvarea problemelor somerilor si diminuarii numarului acestora, dar mai sunt multe de facut.
Lucrarea de fata face o prezentare si o analiza a pietei muncii,din prisma celor trei trei puncte:institutii,politici,evolutii si propune cateva masuri pentru imbunatatirea sistemului de protectie sociala si a sistemului de ocupare in Romania.
C A P I T O L U L 1
ABORD?RI CONCEPTUALE
1.1.NOTIUNI SI MECANISME GENERALE
Piata muncii reprezinta spatiul economic in care tranzactioneaza in mod liber utilizatorii de munca(detinatorii de capital) in calitate de cumparatori si posesorii resursei de munca, in calitate de vanzatori, in care, prin mecanismul pretului munciii, al concurentei libere intre agentii economici, al altor mecanisme specifice se ajusteaza cererea si oferta de munca.
Oferta de munca(cererea de locuri de munca) se delimiteaza in cadrul potentialului demografic printr-o serie de criterii, de conditii socio-demografice, de optiuni ale persoanelor cu varsta legala de munca si apte de munca.
Oferta de munca constituie deci acele resurse de munca, acel potential de munca, care se incadreaza in categoria de oferta pe baza criteriului salarizarii.Oferta de munca se manifesta prin cerere de locuri de munca salariata,in angajarea ca salariati.
Cererea de munca are ca punct de plecare nevoia de servicii-munca din partea utilizatorilor acesteia (intreprinderi,administratii,banci etc.).Conditia generala a transformarii nevoilor de munca in cerere de munca este remunerarea sau salarizarea; aceasta se concretizeaza in oferta de locuri de munca salariate.
Cererea si oferta de munca sunt categorii si marimi dependente, pe de o parte de dezvoltarea economico-sociala, de amploarea si structurile activitatilor economice si ale actiunilor sociale si, pe de alta parte, de fenomenele si procesele social-demografice.
În legatura cu relatiile de interdependenta dintre dezvoltarea economico-sociala si procesele demografice opiniile specialistilor au fost si sunt nu numai diferite, dar chiar opuse. Mai mult,in ultimul timp, punctele de vedere ale specialistilor s-au amplificat pe baza unor cauze ce tin de complexitatea crescanda a fenomenului demografic, de modificarile in structurile populatiei disponibile si ocupate, de caracteristicile cresterii economice in lumea contemporana.
Thomas Maltus a fost unul dintre primii specialisti care s-a ocupat de problema populatiei-dezvoltare.Legaturile complexe dintre cele doua variabile au fost reduse de Malthus la determinarea directa si unilaterala dinspre venituri spre natalitate, sporirea mai puternica a natalitatii ducand automat la scaderea veniturilor familiale.
Aceasta opinie nu a fost confirmata de istoria economica si evolutia demografica in tarile dezvoltate. Cererea si oferta de munca nu se extind asupra corelatiei dintre dezvoltarea economica si evolutia populatiei in ansamblul lor, ci doar asupra corelatiei dintre aspectele specifice supuse salarizarii.
Piata muncii are mai multe trasaturi specifice:
? Cererea de munca este pe termen scurt, practic, invariabila; crearea de noi locuri de munca presupune dezvoltarea activitatilor existente si initierea altora noi, probleme complexe care se realizeaza in timp
? Oferta de munca, la randul ei se formeaza in cadrul unui orizont de timp indelungat, timp in care noua generatie ajunge la varsta legala de munca si se instruieste
? Oferta de munca(cu gradul ei de instructie, cu calificarile ei) isi pune amprenta asupra modului de satisfacere a cererii de munca
? Mobilitatea redusa a fortei de munca, a posesorului acesteia; oamneii sunt atasati mediului social-economic in care s-au format si in care traiesc; avantajele economice oferite de alte zone(localitati) nu isi exercita nelimitat rolul in ceea ce priveste deplasarile oamneilor spre noi locuri de munca
? Oferta de munca depinde si de alti factori decat cei economici( varsta, starea sanatatii, psihologia oamenilor)
? Eterogenitatea cererii si ofertei de forta de munca, neconcordanta dintre structurile acestora fac ca substituirea intre diferitele ei componente sa fie redusa
Mecanismul confruntarii cererii de munca cu oferta de munca se desfasoara dupa urmatorul mod:
În prima faza se formeaza conditiile generale de angajare ale salariatilor, se contureaza principiile care stau la baza stabilirii salariilor. Aici se manifesta tendinta generala de formare a salariilor la nivelul economiei nationale sau la nivelul unor mari segmente de piata a muncii.
În ce-a de-a doua faza are loc intalnirea in termeni reali a cererii si ofertei de munca, intalnire in baza conditiilor concrete si a salariatilor( potentiali).
Pe piata muncii se intalnesc si se confrunta doua forte, se manifesta doua comportamente:
- vanzatorul de munca) ofertantul acestui artiol specific )solicitantul de locuri de munca) care asteapta maximum de avantaj net de pe urma vanzarii, a inchirierii muncii sale(maximum de utilitati si minimum de dezutilitati)
-cumparatorul de forta de munca,utilizatorul,)cel ce ofera locuri de munca), care la randul lui, asteapta maximum de profit de pe urma noului angajat
Documente similare
· Piata muncii in Romania. Institutii, politici si evolutii pe piata muncii· Institutii si politici ale pietei muncii in Romania
· Piata muncii in Romania. Trasaturile pietei muncii si oferta de munca in Romania
· Institutii si politici de ocupare ale pietei muncii in Romania
· Piata muncii
· Piata muncii in actualitatea economiei romaniei
· Dreptul muncii si contractul individual de munca, element de baza al dreptului muncii
· Eficienta pe piata de capital din Romania. Piata futures si options
· Politici de marketing. Piata si comercializarea (S.C. XYZ S.A., Slatina)
· Inspectia muncii. Procedura in inspectia muncii