Pagina documente » Stiinte Economice » Piata operatiunilor la termen ferm

Despre lucrare

lucrare-licenta-piata-operatiunilor-la-termen-ferm
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-piata-operatiunilor-la-termen-ferm


Cuprins

CUPRINS
Pag.
Capitolul 1. Piata financiara ._._._._._._._._._._._._._._._._._ _._._._._._._._._._._5
1.1. Aparitia pietei financiare .........5
1.2. Actorii de pe piata financiara .........6
1.3. Piata de capital - parte importanta a pietei financiare ........8
Capitolul 2. Bursa ._._._._._._._._._._._._._._._._._._._. _._._._._._._._._._._._._._.13
2.1. Generalitati............13
2.1.1. Definitie si rolul bursei in economie...17
2.1.2. Caracteristici ale pietelor bursiere si clasificare......18
2.2. Pietele bursiere............20
2.2.1. Pietele primare..............20
2.2.2. Pietele de cotare............21
2.2.3. Noua Piata....26
2.2.3.1. Este Noua Piata o bursa?... ..........27
2.2.3.2. Noua Piata. Mecanismele functionarii ..............30
.
Capitolul 3. Operatiuni bursiere ._._._._._._._._._._._._._._._._._._._._._._._.31
3.1. Continutul operatiunilor la termen (sau Piata Futures)... ...31
3.1.1. Avantajele oferite de contractele futures...32
3.1.2. Optiunile pe contracte futures.34
3.1.3. Schema mecanismului de tranzactionare futures...........41
3.1.3.1. Le Matif........42
3.1.3.2. Le Monep.......43
3.2. Continutul pietei operatiunilor la termen ferm (sau cu reglementare lunara)............45
3.3. Garantarea operatiunilor.............46
3.4 Tipuri de operatiuni realizate pe piata la termen ferm.......48
3.5. Pietele operatiunilor la termen conditionat......48
3.5.1. Piata operatiunilor cu prima.............49
3.5.2. Piata operatiunilor optionale.............50
3.5.2.1. Piata operatiunilor optionale europene.......50
3.5.2.2. Piata operatiunilor americane.51
Capitolul 4. Bursa Monetar - Financiara si de Marfuri Sibiu ._._._._._._._._._._.._.53
4.1. Bursa de marfuri .....53
4.2. Istoricul si organizarea Bursei Monetar - Financiara si de Marfuri Sibiu..............54
4.3. Produse tranzactionate la Bursa Monetar - Financiara si de Marfuri Sibiu............55
Capitolul 5. Aplicatie: Contractul futures pe valute _._._._._._._._.._._._._._._._._.60
5.1. Ce este un contract futures pe valute? ..........60
5.2. Metode de protectie....63
BIBLIOGRAFIE__________________________________________________66

EXTRAS DIN DOCUMENT

?

CAPITOLUL 1. PIATA FINANCIAR?

E

xista mai multe moduri de a intra in regatul pietei sau mai exact al pietelor, maniera docta, calea stiintifica, deci abstract definindu-le „ca niste locuri unde se intalnesc cererile cumparatorilor si ofertele vanzatorilor al unui bun dat si unde se confrunta ofertele si cererile pentru a determina pretul respectivului bun“, apoi, maniera simpla si directa, care duce direct la exemplu lui R. Guesnerie. Trebuie, la randul nostru, sa citam piata “vechiturilor”, piata animalelor D’Aurillac sau Saint-Flour, targurile Périgord, etc? Prin mail sau in piata Bisericii, crescatori de animale, producatori, cumparatori, discuta pana la acordul definitiv, acum inca cativa ani, o strangere rituala de mana. se contureaza, astfel, incetul cu incetul, un fir al operatiunilor, o „tendinta a preturilor“, un curs al pietei.

Punct de asemanare aici cu aprovizionarea menajerei intr-un supermarché, loc sanatos , unde calitatea si pretul nu se discuta de loc. Aceeasi constatare ca si pe piata automobilului unde totul se deruleaza in holul concesionarului. Oferta se intinde doar la cateva modele si pretul nu se prea diferentiaza, in principiu din tariful marcii. Este adevarat ca aceasta piata nu este „ numai una, unica” daca luam in considerare piata de ocazie, piata masinilor vechi, loc privilegiat al bazarelor “bric-à-brac” cele mai pitoresti. Am putea cita inca pietele locuintelor (noi sau vechi) unde muncesc promotorii si agenti imobiliari.

Dar , contrastul este mai sesizabil inca cu salile de piata ale bancilor si societatilor de bursa

(calificate in limbajul financiar al „intermediarului“ sau al „prestatorului de servicii de investitie“), indepartand succesorii palatului Brongniart la Paris cu faimoasa sa „corbeill„.

Acolo nu sunt decat tineri arzatori, in jurul ecranelor calculatoarelor, al telefoanelor si faxurilor conectate intre ele in timp real si 24 de ore din 24, cu toate pietele financiare din lume. Se schimba aici devize, valori mobiliare compuse din titluri variate cum ar fi actiuni, obligatiuni, optiuni…si care o parte vin din cealalta parte a Atlanticului. De altfel, limbajul devine tot mai englezesc, in ciuda instuctiuni oficiale: schimbul devine swap, optiunea de cumparare un call. Exista optiuniile de vanzare puts, les futures, etc. Vanzatorul este un trader, contrapartida, market-ul making.

Libertatea manipularii genetice a produselor financiare a facut minuni din 1985 pentru a atinge emitatorii ‚(Statul, serviciile publice, colectivitatiile publice teritoriale, intreprinderile) si investitorii, calificati, de asemenea ca detinatori de economii, numai sa „ménages“ prin contabili nationali, in suma, voi, cititorii si noi, autoruii…Ea singura, datoria publica a crescut pe piata de la 79,5 miliarde franci in 1975 la 3000 miliarde de franci in 1996.

Întalnirea ofertei si cererii pentru formarea cursului la Bursa se face – alta diferenta – nu numai asupra bunurilor corporale, dar asupra produselor necorporale, scrieri informatice figurand in contul celui care econimiseste, sau, daca vrem, semne monetare care dau dreptul sa se prevada dobanzi ale obligatiuniilor, dividente ale actionarilor…

1.1. APARITIA PIETEI FINANCIARE

Economia unei tari se cladeste pe un ansamblu de fluxuri intre agentii economici. Întreprinderile din sectorul public sau privat, poseda bunuri si servicii destinate gospodaririi sau altor agenti economici. Acestia din urma primesc venituri, remunerand munca furnizata, pe care le

utilizeaza pentru nevoile lor curente sau avand ca finalitate activitatea de investitii. Ce ramane este economisit si/sau plasat avand in vedere nevoile viitoare. Statul finanteaza in egala masura o parte a economiei, remunereaza agentii sai si acopera eventualele deficite.

Institutiile financiare intervin in sanul circuitului economic pentru colectarea economiilor si oferirea de mijloace de finantare.

Asa zisele mijloace de finantare oferite de catre institutiile financiare pot sa se dovedeasca insuficiente, astfel ca pietele trebuie sa intervina pentru a completa ceea ce lipseste. Astfel s-au nascut primele piete financiare, locul organizat de schimb al capitalurilor intre agentii economici.

Pietele financiare au deci, ca prima functiune, alocarea de mijloace financiare intreprinderilor, administratiilor publice si statului, de care acestia vor putea beneficia emitand valori mobiliare (actiuni, obligatiuni…) prin apel public la economie (trecand prin compartimentul pietei primare). Investitorii, in schimbul aportului lor financiar, primesc titluri, pe care le vor putea ulterior revinde la bursa. Drept consecinta pietele financiare asigura, mobilitatea si lichiditatea economiilor; fiind acesta un rol secundar al pietelor, trecand prin piata secundara numita in limbaj comun bursa.

În afara celor doua roluri fundamentale, pietele permit in egala masura o usoara mutatie a structurilor de productie si o valorificare financiara a intreprinderilor cotate.

De cativa ani, agentii economici pot sa se finanteze pe termen scurt sau mediu de pe o piata monetara, emitand titluri de creanta negociabile. De la aparitia fenomenelor de désintermédiation (évolution par laquelle les agents économiques peuvent accéder directement aux marchés des capitaux sans passer par le système bancaire) si de décloisonnement (action de décloisonner = débarrasser des cloisons, des séparation qui empêchent ou entravent la communication, la libre circulation des idées, des personnes) a pietelor de capitaluri, declansate in 1985, frontiera intre termen scurt, mediu sau lung devine din ce in ce mai dificil de apreciat.

Mai mult inca, datorita unei mari volatilitati a instrumentelor financiare si a ratelor dobanzii, economiile dezvoltate au oferit instrumente de garantie agentiilor lor economici, optiuni si piete la termen.

O piata financiara este deci locul de schimb al capitalurilor necesare vietii economice a unei tari, in ciuda turbulentelor, pe care le pot provoca cateodata si socurilor pe care le pot genera. Asa zisele schimburi se realizeaza intre agentii economici, unii avand nevoie de banii sau garantii, ceilalti avand excedente de plasat sau chef de speculatii.

Viitorul, incertitudine in ceea ce priveste viitorul, domina existenta umana cu ingrijorarile pe care le provoaca, setea de putere pe care o determina, mobilizarea capacitatilor si relatiilor, a manevrele care se declanseaza din partea celor care se ambitioneaza sa-l stapaneasca , mai mult sau mai putin, evolutia.

Operatiunile la termen sunt pariuri intelepte pe care cumparatorii si vanzatorii de marfuri, de titluri de creanta (creditorii), de titluri de datori (debitorii), de actiuni, fac sub evolutia valorii in viitor, in masura in care ei anticipeaza, cu scopul de-a limita riscurile pe care le implica aceasta evolutie. Practica acoperirii riscurilor, a carei forma mutualista se numeste asigurare si este la fel de veche ca si schimbul. Ea are un cost sub forma de prima, sau un cost implicit. Dar operatorul poate

de asemenea sa decida sa nu isi acopere riscul, ceea ce se numeste a specula, si in practica acoperirea si speculatia sunt adesea asociate, cu cat este mai dificil si mai costisitor a se acoperii

complet. Speculatia nu are o buna imagine in public, chiar daca functia sa economica este esentiala, dar ea comporta propriile sale riscuri.

Inovatii financiare si piete la termen

Sunt incertitudinile relative ale fluxurilor ratelor dobanzii, cursurilor de schimb, in noul mediu al ratelor flexibile din anii 70, si libertatea miscarii capitalurilor, care stau la baza dezvoltarii considerabile a pietelor la termen. Aceasta evolutie a raspuns nevoilor de finantare a inovatiilor si restructurarilor, si a contribuit la mondializarea activitatilor economice si financiare.

Sistemele financiare moderne au pus la punct o vasta gama de produse financiare noi, care nu inceteaza sa se extinda. Acestea sunt bine adaptate nevoilor, in particular nevoilor de gestiune a riscurilor, cel putin pentru cei care stapanesc bine tehnica lor si apreciaza cu precizie riscurile de utilizare pe care le comporta.

Principiile operatiunilor la termen sunt simple: Prin negocierea uni contract ferm la termen, se angajeaza astazi sa efectueze o operatie de cumparare sau de vanzare la termen in conditiile fixate in contract. Prin negocierea unui contract la termen conditionnel, se primeste dreptul de a

cumpara sau de a vinde un activ la termen. Ca exemplu, un detinator al unui portofoliu de titluri care se teme de o scadere a cursurilor, poate vinde astazi un contract la termen, la un pret fix, in speranta sa rascumpere mai ieftin la scadenta, realizand astfel un profit care compenseaza pierderea anticipata pe valoarea portofoliului sau. La fel si daca un gerant de portofoliu nu poate cumpara din nou titlurile decat peste o luna, si daca se teme o crestere a cursurilor, el poate imediat sa cumpere un contract la termen in speranta sa-l revanda cu profit peste o luna, venitul realizat de el compensand cresterea cursurilor.

Am constatat deci o impresionanta accelerare a operatiunilor la termen care vor fi ilustrate in cele ce urmeaza si care a introdus in gestiunea financiara si in functionarea sistemelor financiare a unorinovatii remarcabile. Ele sunt mai bine adaptate economiilor si plasamentelor, nevoilor de lichiditati ale trezoreriei si ele au incitat operatorii sa defineasca in mod mai riguros strategiile lor de gestiune a riscurilor. Aceste inovatii au fost posibile datorita progresului teoriei financiare, si prin punerea la punct, in mediul universitar si profesional, a unor modele de evaluare care au servit ca baza la efectuarea tranzactiilor. Dar complexitatea tehnicilor in cauza, si puterea noilor mijloace informatice, pe scara mondiala, au antrenat un mare numar de erori de utilizare, sau de neglijente in urmarirea riscurilor, sau deturnari de fonduri , care au condus la falimentul Bancii Barings, in Marea Britanie in 1994, acesta fiind exemplul cel mai putin asteptat

În ciuda acestor slabiciuni de utilizare, si riscurilor sistematice pe care le impute adesea acestor piete, metodele de gestiune nu au incetat sa se amelioreze, si metodele de control sa se extinda, la initiativa profesionistilor, si prin reglementari nationale si internationale.

1.2. ACTORII DE PE PIATA FINANCIAR?

Subiectii ofertei de capital

Oferta de capital pe piata actiunilor provine de la persoanele fizice si juridice diverse: populatie, societati comerciale, societati de servicii de investitii financiare, institutii financiare, societati de asigurari si reasigurari. Obiectivele urmarite de acesti ofertanti sunt diverse:

Oferta anului

Reducere 2020