Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

CUPRINS
CAPITOLUL I. INTRODUCERE........3
CAPITOLUL II. TRATAMENTUL COMERCIANTILOR AFLATI iN DIFICULTATE..............4
Sectiunea I. Importanta reglementarii situatiei acestor comercianti ....4
Sectiunea a II-a. Evolutia istorica a reglementarii.............5
Sectiunea a III-a. Regimul comerciantilor aflati in dificultate, in Rominia.............10
Sectiunea a IV-a. Aspecte de drept comparat.. 12
i1. Legislatia franceza.....12
i2. Legislatia anglo-saxona (common law)...........13
i3. Legislatia altor state europene......14
CAPITOLUL III. SISTEMUL LEGII NR. 64 / 1995 PRIVIND PROCEDURA REORGANIZARII JUDICIARE SI A FALIMENTULUI............. 16
Sectiunea I. Prezentare generala.. 16
i1. Domeniul de aplicare. 17
i2. Scopul reglementarii.. 18
i3. Obiectul . 19
i4. Caracterele procedurii reorganizarii judiciare si a falimentului............. 20
i5. Principiile care guverneaza procedura reorganizarii judiciare si a falimentului.............21
Sectiunea a II-a. Corelatii cu alte reglementari din domeniul insolventei comerciantilor si al executarii creantelor.. 23
CAPITOLUL IV. CONDITIILE DESCHIDERII PROCEDURII REORGANIZARII JUDICIARE..............33
Sectiunea I. Calitatea de comerciant a debitorului............34
i1. Comerciantul persoana fizica........34
i2. Comerciantul persoana juridica.....39
Sectiunea a II-a. Insolventa comerciantului.....45
i1. Notiune...45
i2. Insolventa si insolvabilitatea........ 49
Sectiunea a III-a. Alte conditii pentru deschiderea procedurii..............50
CAPITOLUL V. ORGANELE CARE APLICA PROCEDURA REORGANIZARII JUDICIARE. ATRIBUTII..............53
Sectiunea I. Instanta judecatoreasca............. 53
Sectiunea a II-a. Judecatorul-sindic..............58
Sectiunea a III-a. Adunarea creditorilor. Comitetul creditorilor........... 62
Sectiunea a IV-a. Adunarea generala a asociatilor/actionarilor. Comitetul asociatilor/actionarilor........64
Sectiunea a V-a. Administratorul .66
Sectiunea a VI-a. Lichidatorul ....70
Sectiunea a VII-a. Organizarea activitatii practicienilor in reorganizare si lichidare........ 70
Sectiunea a VIII-a. Organele auxiliare...........72
CAPITOLUL VI. DESCHIDEREA PROCEDURII REORGANIZARII JUDICIARE .........73
Sectiunea I. Cererile intoductive.. 73
Sectiunea a II-a. Deschiderea procedurii. Primele masuri. Stabilirea masei credale...76
Sectiunea a III-a. Efectele patrimoniale ale deschiderii procedurii........86
Sectiunea a IV-a. Efectele nepatrimoniale ale deschiderii procedurii.....90
Sectiunea a V-a. Situatia unor acte juridice ale debitorului..91
Sectiunea a VI-a. Mentiunile ce trebuie inregistrate la Registrul Comertului, ca urmare a deschiderii procedurii........ ..99
CAPITOLUL VII. PLANUL DE REORGANIZARE JUDICIARA........ 101
Sectiunea I. Consideratii generale.............. 101
i1. Obiectul si scopul planului.........101
i2. Natura juridica........ 102
Sectiunea a II-a. Titularii dreptului de a propune planul...102
Sectiunea a III-a. Continutul planului..........105
Sectiunea a V-a. Admiterea planului. Publicitatea. Votarea.............. 108
Sectiunea a VI-a. Confirmarea planului. Efectele confirmarii............110
CAPITOLUL VIII. REORGANIZAREA JUDICIARA........ 113
Sectiunea I. Aplicarea planului de reorganizare judiciara..114
Sectiunea a II-a. Neconformarea la plan. Nerealizarea planului..........115
CAPITOLUL IX. RASPUNDEREA MEMBRILOR ORGANELOR DE CONDUCERE......116
Sectiunea I. Natura juridica a raspunderii.....116
Sectiunea a II-a. Persoanele raspunzatoare. Conditiile raspunderii. Limite.
Procedura.......117
CAPITOLUL X. iNCHIDEREA PROCEDURII REORGANIZARII JUDICIARE..........119
Sectiunea I. Cazuri generale de inchidere a procedurii.....119
Sectiunea a II-a. Cazuri speciale de inchidere a procedurii120
Sectiunea a III-a. Efectele inchiderii procedurii.............121
CAPITOLUL XI. INSOLVENTA iN DREPTUL INTERNATIONAL.....122
Sectiunea I. Insolventa in dreptul international privat romin.............122
Sectiunea a II-a. Legea model UNCITRAL...123
Sectiunea a III-a. Insolventa in dreptul comunitar european..............124
CAPITOLUL XII. CONCLUZII.......127
BIBLIOGRAFIE........... 129

Alte date

?

CAPITOLUL I. INTRODUCERE

Lucrarea de fata isi propune sa examineze cadrul general al procedurii insolventei comerciantilor, astfel cum este el stabilit de Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, cu accent pe procedura reoganizarii judiciare.

În contextul actual economic in care se afla Romania, mai ales dupa desfiintarea monopolului statului asupra activitatilor comerciale, dupa anul 1989 si consacrarea liberei initiative, s-a impus cu necesitate reglementarea unui cadru legislativ adecvat care sa previna si sa temporizeze consecintele negative pe care le aduce insolventa unui comerciant. De regula, comerciantii “lucreaza cu banii altora”, constituind-se astfel o retea de credite intre acestia. Slabirea unei verigi din aceasta retea (aparitia unui debitor insolvabil), nu duce decat la “prabusirea” celorlalti comercianti. În ultimii ani a fost reglementat cadrul general al procedurii insolventei - Legea nr. 64/1995, au fost instituite reglementari speciale vizand bancile, institutiile de credit, societatile de asigurari, institutiile financiare si s-a instituit, recent, prin Legea nr. 637/2002, si cadrul general privind insolventa in dreptul international privat roman.

Prezenta lucrare examineaza, in Capitolul II, evolutia reglementarilor privind regimului insolventei, din punct de vedere istoric si legislatia relevanta din statele cu experienta indelungata in procedura insolventei, cum sunt Franta, Marea Britanie, SUA, Italia, Canda si Germania. Capitolul III al lucrarii este consacrat notiunilor introductive privind procedura reglementata de Legea nr. 64/1995, cu accent pe corelatia acesteia cu alte reglementari speciale ce contin referiri la procedura reorganizarii judiciare sau a falimentului (de exemplu, Legea nr. 32/2000 privind societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor; Legea nr. 83/1998 privind falimentul institutiilor de credit; OG nr. 61/2002 privind colectarea creantelor bugetare etc.).

Sunt tratate, in Capitolele IV, V, VI, VII, VIII, IX, X, conditiile deschiderii procedurii reorganizarii judiciare, organele care aplica procedura, deschiderea procedurii, planul de reorganizare judiciara, reorganizarea judiciara, raspunderea membrilor organelor de conducere si inchiderea procedurii. Capitolul XI este consacrat insolventei in dreptul international. Sunt analizate, pe rand, prevederile Legii nr. 637/2002 cu privire la reglementarea raporturilor de drept international privat in domeniul insolventei si ale Legii nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept international privat, Legea model UNCITRAL si Regulamentul Consiliului Uniunii Europene privind procedurile de insolventa.

CAPITOLUL II. TRATAMENTUL COMERCIANTILOR AFLATI ÎN DIFICULTATE

Sectiunea I. Importanta reglementarii situatiei acestor comercianti

Nevoia reglementarii situatiei comerciantior aflati in imposibilitatea de a mai face fata datoriilor s-a manifestat din zorii epocii medievale, epoca marcata de o intensa activitate comerciala, de circulatie a valorilor mobiliare si de garantare a creditului.

Activitatea comerciala a fost, inca de la inceput, una dintre activitatile care au implicat desfasurarea cu celeritate a tuturor componentelor sale. Prin definitie, toate operatiunile ce duc la obtinerea unui profit trebuie efectuate cu rapiditate astfel incat oportunitatile ce au dus la declansarea lor sa nu dispara. O data cu dezvoltarea comertului si, implicit, diversificarea raporturilor dintre comercianti, s-a simtit nevoia reglementarii activitatii comerciantilor si a relatiilor dintre acestia.

Un comerciant isi desfasoara de obicei activitatea cu banii altor comercianti, astfel incat orice intarziere in indeplinirea obligatiilor (sau chiar neindeplinirea lor) atrage dupa sine reactii in lant : efecte negative asupra creditorilor sai si chiar neputinta acestora de a-si onora propriile obligatii. Un sigur caz de faliment poate sa duca la insolventa unui numar mare de comercianti (faillite par ricochet), efectul sau depinzand de numarul comerciantilor cu care falitul are stabilite relatii. [1 Mihail Pascanu - Dreptul falimentar roman, Ed. Cugetarea, 1926, pag. 9]

Imposibilitatea comerciantilor de a mai face fata datoriilor are cauze multiple, subiective si obiective. Cele mai numeroase sunt cele subiective, care tin de comerciant: nepriceperea comerciantului, angajarea in operatiuni ce implica un risc mare, cheltuieli nejustificate etc. Exista, totusi si cauze obiective: insolventa debitorilor comerciantului, cazuri de forta majora (cum sunt catastrofele naturale), scaderea preturilor, cresterea costurilor de productie, scaderea cererii de pe piata. Este evident ca si aceste cauze din urma au o oarecare legatura cu comerciantul, acesta putand sa prevada din timp unele dintre cauzele obiective (de exemplu, cresterea costurilor de productie).

Insolventa comerciantului exprima incapacitatea acestuia de a mai face fata obligatiilor sale exigibile cu fondurile banesti disponibile, lichide. [2 Ion Turcu - Procedura insolventei comerciantilor, Ed. Lumina Lex, 2002, pag. 207 si urm. ; St. D. Carpenaru - Drept comercial roman,Ed. All Beck, 2000, pag. 551 si urm. ] Insolventa unui comerciant poate avea efecte si asupra economiei unei tari, in cazul in care comerciantul este unul important ca forta economica sau care detine o mare parte din piata interna.

Din aceste considerente, reglementarea acestor situatii devine din ce in ce mai importanta azi, tinand cont si de raporturile de comert international tot mai numeroase.

Sectiunea a II-a. Evolutia istorica a reglementarii

Originile reglementarii situatiei comerciantilor aflati in dificultate se regasesc in epoca romana, cand s-a instituit o procedura colectiva care sa-i protejeze pe creditorii unui debitor insolvabil. Însa, aceasta reglementare a evoluat o data cu dezvoltarea societatii si aparitia statului: la inceput exista doar o procedura de executare a debitorului falit, caruia i se vindeau toate bunurile pentru acoperirea pasivului, iar ulterior, reglementarile evolueaza, incepand sa se puna accentul mai mult pe redresarea activitatii comerciantului si acoperirea datoriilor sale. Aceasta evolutie istorica a reglementarilor are in vedere isoricul falimentului, in primul rand, si apoi, in epoca moderna, evolutia procedurilor de salvare a comerciantilor insolvabili. În epoca medievala se pun primele baze in reglementarea procedurii falimentului, marile principii care guverneaza aceasta procedura datand inca din aceasta epoca. În epoca moderna s-au produs cele mai importante modificari in reglementarile procedurilor colective de executare silita si chiar reformulari ale principiilor care guverneaza aceasta procedura. [3 Nicoleta Tandareanu - Procedura reorganizarii judiciare, Ed. All Beck, 2000, pag.1 si urm. ]