Dec 02 2022
Relatiile internationale in cadrul serviciilor de sanatate. Studiu comparativ intre 2 judete
Postat de licenteoriginale • In Stiinte Economice
Cuprins
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
Extras din document
Cuprins1. Serviciile de sanatate - domeniu central al serviciilor pentru populatie. Importanta relatiilor internationale in dezvoltarea acestora 1
1.1. Serviciile pentru populatie. Forme de prestare
1.2. Serviciile de sanatate - domeniul central al serviciilor pentru populatie 4
1.3. Reforma si privatizare in serviciile de sanatate 7
2. Reglementari privind sistemul serviciilor de sanatate 11
2.1. Acte normative recente 12
2.2. Programul mondial de servicii sociale si de sanatate elaborat de Internationala Serviciilor Publice (ISP) 14
3. Starea sanatatii si activitatea medico - sanitara in judetele
Timis si Hunedoara 22
3.1. Starea de sanatate in judetul Timis 22
3.2. Starea de sanatate in judetul Hunedoara. 23
4. Studiu privind relatiile internationale de sanatate in judetul
Timis si implicatiile acestora asupra starii de sanatate 39
4.1. Conventii bilaterale in domeniul sanatatii si al stiintelor medicale
la care unitatile analizate au participat 39
4.2. Materiale de comunicare. Situatia proiectelor cu
finantare externa propuse pentru 2008 40
5. Concluzii finale si propuneri privind rolul relatiilor internationale din domeniu, in perfectionarea activitatii 43
5.1. Aspecte comparative principale 43
5.2. Despre impactul pozitiv al relatiilor internationale 45
5.3. Perspective si propuneri 47
Anexe 49
Bibliografie 51
Alte date
?1. SERVICIILE DE S?N?TATE – DOMENIU CENTRAL AL SERVICIILOR PENTRU POPULATIE. IMPORTANTA RELATIILOR INTERNATIONALE ÎN DEZVOLTAREA ACESTORA
1.1. Serviciile pentru populatie. Forme de prestare
Obiectivul final al demersurilor de politica economica si sociala este satisfacerea la un nivel corespunzator a cerintelor societatii moderne, a nevoilor de trai materiale si spirituale ale societatii. Un rol esential in aceasta privinta il au serviciile care satisfac o paleta larga de trebuinte ale oamenilor, incepand de la cele primare si pana la cele de nivel superior, legate de asigurarea confortului, ridicarea nivelului de cultura, petrecerea agreabila a timpului liber etc.
Serviciile destinate populatiei au in primul rand rolul de a satisface multitudinea trebuintelor oamenilor si de a stimula dezvoltarea personalitatii umane, ele regasindu – se in sfera consumului, influentand nivelul si calitatea acestuia. Serviciile destinate populatiei se mai intalnesc si in sfera productiei si a distributiei.
Dupa natura relatiilor economice si financiare ce intervin intre prestator si beneficiar, serviciile se divid in doua mari grupe: servicii de piata si servicii nonmarket (ne – marfa); dupa caracteristicile beneficiarului serviciile pot fi servicii personale si servicii colective, care la randul lor, se impart in doua categorii: personalizate (individualizate) sau destinate colectivitatii in ansmblul sau.
Din punct de vedere existential, serviciile din sfera consumului se structureaza in: servicii independente, servicii asociate bunurilor; in functie de continutul activitatii, serviciile pentru populatie, pot fi servicii cu caracter industrial si servicii cu caracter neindustrial; dupa nivelul de dezvoltare si importanta pentru consumul populatiei, serviciile pot fi organizate ca ramuri distincte ale economiei si organizate ca activitati separate in interiorul unor sectoare.
În ceea ce priveste sursele de informatii statistice acestea se refera, in principal, la structura cheltuielilor de consum, volumul si structura serviciilor de piata destinate populatiei, la marimea si structura cheltuielilor bugetului de stat pentru servicii publice, personalizate sau colective.
O privire de ansamblu asupra serviciilor destinate populatiei evidentiaza o dezvoltare importanta a acestora; pentru tarile industrializate, cu economie de piata, nivelul serviciilor fiind sustinut printr-o pondere de 35 – 55% din consumul final privat, cu tendinta de crestere relativ lenta, manifestata pe parcursul unei perioade de 25 ani (1965 - 1990); comparativ, in tarile slab dezvoltate si, in special in tarile est – europene, proportia este mult mai modesta, de numai 20 – 25%, rezultat al unui nivel redus de dezvoltare economica, al dificultatilor inerente perioadei de tranzitie, dar si unei conceptii diferite cu privire la acoperirea nevoilor de servicii.
Nivelul consumului de servicii al populatiei si ponderea acesteia in consumul total final al indivizilor, familiilor sau gospodariilor depind de metodologia de calcul folosita. Astfel, in primul rand, se iau in considerare serviciile marfa, apoi are loc evaluarea si adaugarea cheltuielilor de ne-marfa de servicii consumate direct de indivizi sau familii, iar in cele din urma, se adauga prestatiile comerciale, masurate prin marje brute, la valorile consumului de servicii obtinute.
Se obtine astfel consumul largit de servicii al familiilor, a carui pondere ajunge in tarile dezvoltate la 65 – 70% din totalul consumului, ordin de marime comparabil cu ponderea sectorului tertiar in populatia ocupata si in PIB.
În tara noastra, serviciile destinate consumului populatiei au avut si continua sa detina o pondere relativ scazuta: astfel, cele platite reprezinta numai 15 – 16% din totalul cheltuielilor de consum al gospodariilor si 23 – 24% din cheltuielile banesti de consum ale acestora sau aproximativ 22% din totalul cumpararilor de bunuri si servicii.
Asfel in perioada iulie 1998 – iunie 1999, pentru plata serviciilor o gospodarie a alocat in medie cca 266 mii lei lunar, ceea ce reprezinta aproximativ 18% din cheltuielile banesti. Sumele platite de gospodariile patronilor – 599 mii lei lunar, au fost superioare celorlalte categorii.
Aceste date au fost calculate si prezentate pe baza surselor statistice oficiale.
Servicii de piata prestate populatiei
Aceasta categorie de servicii cuprinde acele prestatii furnizate populatiei contra cost, prin intermediul actelor de vanzare – cumparare. În structura acestor servicii se regasesc: transporturile, posta si telecomunicatiile, asigurarile, turismul, alimentatia publica, serviciile de invatamant si ingrijire a sanatatii (cu plata), activitatile culturale, recreative si sportive, repararea si intretinerea bunurilor si locuintelor, spalatoriile si curatatoriile, serviciile personale etc.
Dezvoltarea acestor servicii este influentata de o serie de indicatori ai dezvoltarii economico-sociale, cum ar fi: P.I.B., veniturile reale ale populatiei, rata somajului, rata inflatiei, dotarea cu bunuri de folosinta indelungata, gradul de urbanizare, marimea timpului liber etc.
Astfel, pe fondul evolutiei negative a celor mai multi dintre indicatorii prezentati, serviciile de piata prestate populatiei au inregistrat o scadere accentuata in anul 1997, ajungand sa reprezinte doar 40% din nivelul atins in 1990. [9], [11]
Pe parcursul anului 1998, servicile de piata prestate populatiei au cunoscut aceeasi tendinta de declin, inregistrand o scadere cu peste 26% in decembrie 1998, fata de aceeasi luna a anului precedent. [10]
Serviciile prestate in hoteluri si restaurante reprezinta, in structura actuala (exclusiv serviciile de transport, posta si telecomunicatii), grupa cea mai importanta, cu o pondere de 47,8% in 1997
Activitatile realizate de agentiile de turism si asistenta turistica au cunoscut o crestere spectaculoasa de peste sase ori in 1995 fata de 1990, ajungand la aproape 10% din total.
Serviciile recreative, culturale si sportive reprezinta a doua grupa ca importanta, cu o pondere de 20,3% in anul 1997, incluzand o paleta larga de prestari, dintre care se remarca prin dinamism cele de radiodifuziune si televiziune, ponderea acestora crescand de la 2,8% in 1993 la 4,4% in 1997. [11]
Din categoria serviciilor de piata prestate populatiei fac parte si serviciile de intretinere si reparare a autovehiculelor precum si bunurile personale si gospodaresti care depind indirect, de gradul de dotare cu bunuri de folosinta indelungata. varsta parcului si calitatea produselor.
Serviciile prestate de spalatorii, curatatorii si vopsitorii au cunoscut o involutie destul de puternica dupa 1990, ritmurile de scadere fiind mai mari decat cele medii, datorate, pe de o parte, sporirii gradului de inzestrare a gospodariilor cu masini de spalat, iar pe de alta parte, reducerii veniturilor reale ale populatiei si cresterii substantiale a tarifelor. Ponderea acestei categorii de servicii s-a redus de la 1,2% in 1993 la 0,7% in 1997.
O involutie asemanatoare au inregistrat si activitatile de coafura si alte servicii de infrumusetare, a caror pondere s-a redus, in aceeasi perioada, dela 1,1% la 0,8%.
Grupa “alte servicii” (activitati fotografice, invatamant, sanatate etc.) a sporit ca pondere de la 11,0% in 1993 la 17,8% in 1997, datorita dezvoltarii invatamantului privat superior, ajungandu-se ca in anul universitar 1997/1998 numarul studentilor inscrisi la institutii private de invatamant superior sa reprezinte aproximativ 31% din numarul total al studentilor.
Servicii publice finantate de la buget
Serviciile publice sunt acele activitati de interes general care satisfac nevoi individualizate ale populatiei sau nevoi colective, determinate de existenta sociala a omului.
Statul se implica in realizarea acestor servicii prin finantare, subventionare sau crearea unui cadru organizatoric si economic (fiscal) favorabil.
Dupa obiectul de activitate si modul de finantare, serviciile publice sunt de doua feluri: servicii publice comerciale si servicii publice finantate de la buget; acestea la randul lor sunt: servicii administrative, servicii publice colective si servicii publice personalizate.
Serviciile publice comerciale au ca obiect activitati cu caracter industrial si comercial (transporturi feroviare, exploatarea liniilor de tramvai, posta si telecomunicatii, distributia de apa, electricitate etc.). Desi aceste servicii sunt in cea mai mare parte platite de populatie, interventia statului, prin autoritatile competente, consta in impunerea conditiilor de efectuare a serviciilor respective, de organizare si desfasurare a licitatiilor pentru concesionarea lor unor societati private, prin subventionarea, aprobarea si controlul majorarii tarifelor etc.
Serviciile publice administrative pot fi realizate numai de stat, prin institutiile sale, aici fiind incluse serviciul public de legiferare, serviciul public executiv si serviciul public judiciar.
Serviciile publice colective sunt finantate de la buget, au o destinatie colectiva si satisfac nevoi cu pronuntat caracter social cum ar fi: aparare, ordine publica si siguranta nationala, dezvoltare publica si siguranta nationala, dezvoltare publica si locativa. protectia mediului.
Serviciile publice personalizate cuprind activitati social – culturale destinate sa asigure starea de sanatate si vigoare fizica a populatiei, sa ridice nivelul de pregatire profesionala si cultural-stiintifica a oamenilor, sa creeze conditii pentru agrement si in general, pentru afirmarea si implinirea personalitatii umane.
Nivelul serviciilor publice finantate de la buget depinde de gradul de dezvoltare educationala, rata inflatiei, de optiunile de politica economica si importanta acordata la un moment dat domeniilor de interes public ale economiei si societatii.
Învatamantul reprezinta, pentru toate tarile lumii, unul dntre serviciile cele mai importante din categoria celor finantate de la buget. El are rolul de a forma cadrele calificate necesare ramurilor economice, de a realiza educarea permanenta a oamenilor, de a stimula si facilita procesul de instruire generala, contribuind astfel la dezvoltarea societatii, la cresterea ei.
Serviciile de sanatate publica
Serviciile de sanatate publica au drept scop asgurarea starii de sanatate a populatiei, mentinerea si refacerea capacitatii fortei de munca, fiind astfel implicate in crearea conditiilor materiale de existenta a omului, in ridicarea calitatii vietii.
1.2. Serviciile de sanatate – domeniul central al
serviciilor pentru populatie
Starea de sanatate a populatiei, ca indicator important al calitatii vietii este determinata, in masura insemnata, de nivelul general de dezvoltare economico-sociala, de structura consumului, de standardul igienei individuale, de gradul de cultura si nu in ultimul rand, de serviciile de sanatate.
Asistenta de sanatate publica este garantata de stat si finantata din bugetul de stat, bugetele locale, bugetele asigurarilor sociale de sanatate, sau din contributiile directe ale beneficiarilor.
Asistenta medicala curativa se asigura in cadrul unui sistem de asigurari sociale de sanatate si anume:
Documente similare
· Relatiile internationale in cadrul serviciilor de sanatate. Studiu comparativ intre 2 judete· Studiu comparativ intre publicitatea in turism in Romania si Anglia.
· Managementul calitatii serviciilor de sanatate din romania,
· Studiu privind asigurarile sociale de sanatate in Romania
· Negocierea in relatiile economice internationale
· Relatiile internationale in perioada Razboiului Rece
· Mijloace de plata in relatiile comerciale internationale (Banca XYZ)
· Modele teoretice si implicatiile acestora in relatiile internationale
· Leasingul. Importanta leasingului in economia nationala si in relatiile internationale
· Relatiile intre Republica Moldova si Federatia Rusa si Tratatul de pace de la Transnistria.doc