Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

Cuprins
I. INTRODUCERE
II. PROIECTAREA RETELEI
II.1 NORME PENTRU PROIECTAREA RETELEI
II.2 PROIECTAREA RETELEI LAN
II.3 DOCUMENTATIA PENTRU PROIECTAREA RETELEI
III. ALEGEREA CAMEREI PENTRU ECHIPAMENTUL CENTRAL DE COMUNICATIE
III.1 DIMENSIUNI
III.2 MICROCLIMAT
III.2.1 PERETI, PODELE SI TAVANE
III.2.2 TEMPERATURA SI UMIDITATE
III.2.3 ACCESORII PENTRU ILUMINAT SI PRIZE ELECTRICE
III.2.4 ACCESUL IN CAMERA SI LA ECHIPAMENT
III.2.5 ACCESUL LA CABLURI SI SUSTINEREA ACESTORA
IV. TOPOLOGIE ? SCHITA LA SCARA
IV.1 STRUCTURA SISTEMULUI DE CABLARE ORIZONTALA
IV.2 ALEGEREA POZITIEI POSIBILE PENTRU CAMERA DE CONEXIUNI
IV.3 DETERMINAREA NUMARULUI DE CAMERE DE CONEXIUNI NECESARE
V. PROIECTAREA CABLARII STRUCTURATE: CABLAREA ORIZONTALA SI BACKBONE
V.1 PROBLEME DE ACOPERIRE
V.2 POZITIA MDF INTR-O CLADIRE MULTIETAJATA
V.3 POZITIA MDF INTR-O SOCIETATE CU MAI MULTE CLADIRI
V.4 CABLAREA PENTRU LEGATURA DINTRE MDF SI IDF
V.5 MEDIU PENTRU CABLARE BACKBONE
V.6 PRESCRIPTII TIA/EIA-568-A PENTRU CABLAREA BACKBONE
V.7 DISTANTE MAXIME PENTRU CABLAREA BACKBONE
V.8 SOLUTII DE CABLARE INTRE CLADIRI
V.9 SURSE DE ALIMENTARE PENTRU RETELE
V.9.1 ECHIPAMENT DE PROTECTIE LA SUPRATENSIUNE AMPLASAT LA FIECARE ECHIPAMENT AL RETELEI
V.9.2 ECHIPAMENT DE PROTECTIE LA SUPRATENSIUNE AMPLASAT IN TABLOUL DE ALIMENTARE
V.9.3 SURSA NEINTRERUPTIBILA DE ALIMENTARE PENTRU ECHIPAMENTE LAN SIGURE
V.9.4 SURSA NEINTRERUPTIBILA DE ALIMENTARE IN CAZUL PROBLEMELOR ELECTRICE
V.9.5 COMPONENTELE UPS
VI. CABLAREA STRUCTURATA
VI.1 NORME DE SIGURANTA A MUNCII LA INSTALAREA UNEI RETELE
VI.2 ECHIPA PENTRU INSTALAREA RETELEI
VI.3 SUCCESIUNEA LUCRARILOR
VI.4 PROGRAMAREA ASIGURARII MATERIALE
VII. MONTAREA MUFEI RJ-45 SI A PRIZEI DE RETEA
VII.1 MUFA RJ-45
VII.2 METODE DE MONTARE A MUFEI RJ-45
VII.2.1 MONTAREA UNEI PRIZE RJ-45 PE PERETE
VII.2.2 AVANTAJELE MONTARII PRIZEI RJ-45 PE PERETE
VII.2.3 FACTORI PRELIMINARI INAINTEA MONTARII INGROPATE A PRIZEI RJ-45
VII.2.4 PREGATIREA PERETELUI DE BETON PENTRU MONTAREA PRIZEI INGROPATE
VII.2.5 MONTAREA PRIZEI INGROPATE INTR-O SUPRAFATA DE RIGIPS
VII.2.6 MONTAREA PRIZEI INGROPATE IN LEMN
VII.2.7 MONTAREA INGROPATA A UNEI MUFE IN PERETE
VII.3 POZITIONAREA FIRELOR DE CUPRU INTR-O MUFA
VIII. CABLARE
VIII.1 INSTALAREA CABLULUI UTP
VIII.2 DOCUMENTAREA TRASEULUI DE CABLURI
VIII.3 ETICHETARE
VIII.4 INTINDEREA CABLURILOR
VIII.5 ETICHETAREA CAPETELOR CABLURILOR
IX. INSTALAREA TRASEULUI DE CABLURI
IX.1 CEA MAI SIMPLA METODA DE CABLARE
IX.2 MONTAREA CABLULUI IN CANAL DE CABLU
IX.2.1 INSTALAREA CANALULUI DE CABLU
IX.2.2 MONTAREA CABLULUI IN CANAL DE CABLU EXISTENT
IX.3 NORME SE SECURITATE A MUNCII LA INSTALAREA CABLURILOR
IX.4 SPRIJINIREA CABLARII ORIZONTALE
IX.4.1 SUSPENDAREA CABLULUI INTR-O MANSARDA SAU CAMERA CU TAVAN FALS
IX.5 TRECEREA CABLULUI PE DEASUPRA PERETELUI
IX.6 TRECEREA CABLULUI PRIN PARTEA DE JOS A PERETELUI
X. CAMERE SI TABLOURI DE CONEXIUNI
X.1 CAMERA DE CONEXIUNI
X.2 TABLOUL DE CONEXIUNI
X.2.1 STRUCTURA UNUI PANOU DE CONEXIUNI
X.2.2 INTINDEREA CABLURILOR IN TABLOUL DE CONEXIUNI
X.2.3 MONTAREA UNUI PANOU DE CONEXIUNI
XI. ECHIPAMENTE PENTRU TESTAREA PROIECTELOR DE CABLARE STRUCTURATA
XI.1 VERIFICAREA CABLURILOR DEJA INSTALATE
XI.2 VERIFICAREA FUNCTIONARII RETELEI
XI.3 ECHIPAMENT PENTRU VERIFICAREA CABLULUI
XI.3.1 MASURAREA DISTANTEI
XI.3.2 CORESPONDENTA FIRELOR
XI.3.3 PERECHI INCRUCISATE
XI.3.4 ATENUAREA SEMNALULUI
XI.3.5 CAUZE ALE TRANSMISIEI INCRUCISATE IN APROPIEREA CAPATULUI
XI.3.6 PROBLEME DESCOPERITE DE UN TEST AL NIVELULUI DE ZGOMOT
XI.3.7 FOLOSIREA UNUI TESTER PENTRU CABLU LA DETERMINAREA SURSELOR EXTERIOARE DE INTERFERENTE
XII. CONCLUZII
XIII. BIBLIOGRAFIE

Alte date

? Retele de calculatoare- cablare structurata ?RETELE DE CALCULATOARE – CABLARE STRUCTURATA

Capitolul 1. Introducere

Performanta unei retele de calculatoare este foarte strans legata de bunele conexiuni realizate intre elementele care o compun. De aceea mi-am propus sa studiez modul de realizare a cablarii structurate, aceasta fiind cea mai utilizata metoda de cablare a unei retele. Standardele pentru mediile de retea au fost dezvoltate si emise de Institutul pentru Inginerie Electrica si Electronica (IEEE), Asociatia Industriei de Telecomunicatii (TIA) si Asociatia Industriilor Electrice (EIA). Ultimele doua organizatii au emis, in colaborare, o lista de standarde, care sunt cunoscute drept standardele TIA/EIA. In plus fata de aceste grupari si organizatii din Statele Unite ale Americii, fiecare tara sau agentie nationala guvernamentala emite specificatii si cerinte referitoare la tipurile de cabluri folosite la realizarea unei retele LAN.

Cablul de retea este foarte important. Toate comenzile si toate datele care circula prin retea sunt transportate prin aceste cabluri. In aceasta lucrare se va arata cum se foloseste un cablu potrivit si care sunt tehnicile de cablare si securizare a cablurilor; de asemenea folosirea conectorilor, a canalelor suport pentru cabluri, a canalelor din PVC pentru tablourile de comanda si a clemelor de retentie Velcro. De asemenea, atunci cand se folosesc mufele RJ-45 la priza de telecomunicatii intr-o schema de cablare orizontala, succesiunea firelor este foarte importanta pentru performantele optime ale retelei. Un dulap cu cabluri constituie punctul central al unei topologii de tip stea si contine cabluri si conectori pentru cabluri, care servesc la legarea echipamentelor dintr-o retea (echipamente centrale de control al comunicatiei – hub sau switch-, echipamente de filtrare a pachetelor – bridge sau router).

Pentru viitor, cablarea structurata este cea mai indicata modalitate de realizare a unei retele de arie locala. In cazul cablarii structurate se monteaza prize de retea pe perete, in care se planteaza mai departe cabluri de lungimi mici, pana la calculatoare. In acest caz sistemul de cabluri de la centrul stelei pana la prize se numeste cablare orizontala, iar cablurile de lungimi mici (maxim 1.5 m), care leaga echipamentul la priza se numeste patch cord. Pentru cablarea orizontala, de obicei se foloseste cablu torsadat rigid, iar pentru patch cord cablu torsadat flexibil.

Capitolul 2. Proiectarea retelei

Standardul care acopera arhitecturile logice posibile este IEEE 802. Proiectarea unei retele tine cont de diferite tehnologii cum sunt Token Ring (topologie de tip inel pe cablu de cupru), FDDI (topologie de tip inel pe fibra optica) si Ethernet (retele de tip magistrala si stea). Tehnologia care va fi luata in considerare atunci cand se proiecteaza o retea noua este Ethernet. Ethernet are topologie logica magistrala, care conduce la domenii de coliziune; in orice caz acestea vor fi mentinute la un nivel scazut folosind procedura numita segmentare. Dupa ce s-a stabilit tehnologia Ethernet trebuie dezvoltata o topologie LAN. Trebuie determinat tipul cablului si topologia fizica (metoda de cablare) care vor fi folosite. Cel mai folosit mediu este CAT 5 UTP si ca topologie fizica (mod de cablare) topologia stea extinsa. Din multitudinea de topologii Ethernet, trebuie aleasa una care va fi folosita. Cele mai obisnuite tipuri ale Ethernet-ului sunt 10BASE-T si 100BASE-TX (Ethernet rapid). In cazul in care firma dispune de resurse materiale este indicata folosirea tipului 100BASE-TX pentru toata reteaua. In cazul in care resursele sunt limitate este indicata folosirea tipului 100BASE-TX pentru conectarea echipamentului principal de distributie (punctul central de control al retelei) cu celelalte echipamente intermediare de distributie. Se pot folosi echipamente de tip hub, repetoare si echipamente de emisie-receptie pe langa celelalte componente cum sunt prizele, cablurile, mufele si panourile de conexiuni. Pentru a fi completa prima faza a proiectarii unei retele este necesara realizarea ambelor topologii: logica si fizica.

Al doilea pas care se realizeaza pentru proiectarea unei topologii LAN este adaugarea de echipamente pentru imbunatatirea performantelor retelei. Se pot adauga echipamente de tip switch pentru a reduce aglomerarea si dimensiunea domeniului de coliziune. De asemenea se pot inlocui echipamentele de tip hub cu cele de tip switch. In continuare se poate introduce un router. Routerele impun o structura logica a retelei proiectate. De asemenea pot fi folosite pentru segmentare. Routerele, spre deosebire de bridge-uri, switch-ere si hub-uri intrerup ambele domenii de coliziune si de emisie.

Trebuie luata in consideratie, de asemenea si conexiunea retelei LAN cu retelele WAN si Internet. Pentru aceasta proiectul retelei trebuie sa prevada si topologii fizice si logice pentru aceste conexiuni. Documentele proiectului mai pot contine unele idei deosebite, grafice pentru rezolvarea problemelor si alte notite care ar putea fi utile in cazul unei dezvoltari ulterioare a retelei.

2.1. Norme pentru proiectarea retelei

Pentru ca o retea LAN sa fie functionala si sa serveasca nevoilor utilizatorilor, aceasta trebuie realizata in conformitate cu un program planificat de etape.

Prima etapa a planului este culegerea informatiilor despre societatea care va folosi reteaua. Aceste informatii vor cuprinde:

? Istoricul societatii si starea actuala;

? Dezvoltarea proiectului;

? Politicile de operare si procedurile manageriale;

? Sistemul si procedurile institutiei;

? O caracterizare a personalului care va folosi reteaua LAN.

Aceasta etapa ajuta si la identificarea si definirea oricaror probleme sau surse de probleme care ar putea fi semnalate (de exemplu se poate constata ca o camera izolata a cladirii nu are acces la retea).

Al doilea pas este analiza detaliata si evaluarea cerintelor celor care vor folosi reteaua.

A treia etapa este identificarea resurselor si constrangerilor societatii. Resursele societatii care pot afecta introducerea unui nou sistem de retea LAN se impart in doua categorii principale – resurse hardware si software ale calculatoarelor si resurse umane. Trebuie studiate performantele hardware si software ale calculatoarelor existente in societate si trebuie identificate si definite cerintele hardware si software. Raspunsurile la o parte dintre aceste probleme vor ajuta la determinarea cerintelor de instruire a personalului si la determinarea numarului de persoane necesare pentru sustinerea retelei LAN. Întrebarile care vor fi puse clientului trebuie sa includa si urmatoarele:

1. Ce resurse financiare sunt disponibile in cadrul societatii ?

2. Pentru ce sunt rezervate aceste resurse in mod obisnuit ?

3. Cate persoane vor folosi reteaua ?

4. Care este nivelul de pregatire (indemanarea) al utilizatorilor retelei ?

5. Care este atitudinea personalului societatii referitoare la calculatoare si aplicatiile informatice ?

Urmand aceste etape si elaborand un raport final care sa contina documente si informatii referitoare la introducerea unei retele firma isi poate estima cheltuielile si isi poate dezvolta un buget in vederea introducerii retelei LAN.

2.2. Proiectarea retelei LAN

In domeniul tehnic, in inginerie, proiectarea presupune:

? Proiectantul – persoana care executa proiectul;

? Clientul – persoana care cere (si probabil si plateste) proiectul;

? Utilizator(i) – persoana (e) care vor utiliza produsul;

? Brainstorming – generarea de idei creatoare pentru proiect;

? Dezvoltarea specificatiilor – de obicei numere care vor evalua cat de bine functioneaza proiectul;

? Constructie si verificare – pentru a satisface cerintele clientului si a respecta standardele in vigoare.

Una din metodele care pot fi folosite in procesul de proiectare este fluxul de rezolvare a problemelor (fig.1). Acesta este o procedura care va fi folosita in mod repetat pana cand se rezolva problema de proiectare.

Figura 1 – Fluxul de rezolvare a problemelor de proiectare a retelei