Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

Alte date

În ultimii ani, „guvernanta” energetica a operat pe un teren in care s-au confruntat, pe de-o parte, un sistem bazat pe piata si institutii (guvernarea legii), iar pe de alta parte, sisteme geopolitice de concentrare a puterii la nivelul unor blocuri regionale. [5 Andris, Pi?balgs, comisar ?urop?an p?ntru ?n?rgi?, discurs la s?minarul ,,O politic? ?n?rg?tic? p?ntru ?uropa , Univ?rsitat?a Polit?hnic?,Bucur?sti, 23 f?bruari? 2007

] Guvernanta multilaterala si-a propus ca obiectiv principal sa faca fata provocarilor

legate de interdependentele de pe piata energetica, prin aplicarea unor reguli echitabile si printr-un acces liber la resurse si investitii moderate de mecanismele pietii, impreuna cu o puternica implicare a companiilor private.

Modelul geopolitic urmareste sa asigure accesul exclusiv la resurse, in principal prin mijloace politice sau militare. Pe de alta parte, geografia distributiei rezervelor si nevoia de a asigura transportul acestora la mari distante, catre pietele de consum, presupun luarea in calcul a unor puternice considerente de ordin geopolitic.

Privita din punctul de vedere al consumatorilor, securitatea energetica inseamna diversificarea geografica a ofertei, utilizarea unei mai mari varietati de resurse energetice si preturi ale energiei previzibile, stabile si cat mai reduse. Obiectivele de natura economica ale importatorilor de energie sunt: minimizarea costului energiei, majorarea profiturilor si evitarea unor disfunctionalitati in aprovizionarea cu energie.

Pe de alta parte, furnizorii urmaresc stabilitatea cererii de energie si intarirea pozitiei dominante pe piata, chiar obtinerea monopolului asupra pietei. Astfel, in timp ce cumparatorul este interesat de concurenta la nivelul ofertei pentru a mentine preturile la niveluri scazute, furnizorul este interesat de concurenta in segmentul cererii, pentru a ridica preturile. [6 Andris, Pi?balgs, comisar ?urop?an p?ntru ?n?rgi?, discurs la s?minarul ,,O politic? ?n?rg?tic? p?ntru ?uropa , Univ?rsitat?a Polit?hnic?,Bucur?sti, 23 f?bruari? 2007

]

Din aceasta perspectiva, fluctuatiile rapide ale preturilor energiei constituie o mare problema, din cauza efectului ridicat de redistribuire, de propagare, avand in vedere faptul ca pretul energiei este inclus in pretul majoritatii produselor si serviciilor.

Desi partea de contributie a sectorului energetic la formarea bugetului este ridicata, multe state sunt retinute in a-si deschide piata investitiilor straine, deoarece investitorii solicita existenta unor standarde in materie de piete, reforme economice si stabilitate politica in zonele in care investesc.

Uniunea Europeana este adepta modelului de guvernanta multilaterala, actionand in directia realizarii unei interdependente intre statele lumii prin intarirea cooperarii economice, politice, culturale, prin stabilirea unui dialog si a unor responsabilitati comune legate de protectia mediului si de stoparea procesului de incalzire globala. UE considera ca securitatea energetica nu poate fi realizata in mod divizat, ci prin efortul colectiv al tuturor participantilor la piata energetica: producatori, furnizori, consumatori. În acelasi timp insa, UE este motivata si de cauze obiective, fiind defavorizata de datele naturale (rezerve proprii foarte reduse de surse primare de energie), consum mare de energie, dependenta accentuata de importul de hidrocarburi, ceea ce determina un grad mare de vulnerabilitate/dependenta de importurile de energie, aspect pe care la ora actuala incearca sa-l corecteze printr-un nou tip de abordare si mult mai pragmatica si mai ferma a relatiilor cu furnizorii de energie.

1.2. Balanta energetica mondiala [7 Andris, Pi?balgs, comisar ?urop?an p?ntru ?n?rgi?, discurs la s?minarul ,,O politic? ?n?rg?tic? p?ntru ?uropa , Univ?rsitat?a Polit?hnic?,Bucur?sti, 23 f?bruari? 2007

]

Resursele energetice sunt distribuite extrem de inegal pe suprafata planetei. Majoritatea statelor avansate economic dispun de prea putine hidrocarburi pentru a putea sustine o economie si un consum in crestere sustinuta, iar statele mai putin dezvoltate, mai ales cele din Orientul Mijlociu, poseda din abundenta astfel de resurse. De altfel, este cunoscuta opinia unor analisti ca resursele energetice se gasesc acolo unde „nu trebuie” si in posesia „celor care nu le merita” [8 Anastasi?i, Traian, id?m, ]. Dupa unele estimari, cele mai mari rezerve mondiale de hidrocarburi se gasesc in: zona Golfului Persic; Federatia Rusa – Siberia; zona Marii Caspice – Asia Centrala; America de Sud – Venezuela – bazinul raului Orinoco; SUA si Alaska; Canada – New Found Land. Alte rezerve mai putin importante se afla in Marea Nordului, nordul Africii etc.

Oil & Gas Journal [9 Sursa: P?nnW?ll Corporation, Oil & Gas Journal, Vol. 103, No. 47, D?c?mb?r 19, 2005, ,la inc?putul s?colului xxi,?ditura Univ?rsitatii National? d? Aparar? „Carol I”,Bucur?sti, 2006www.?ia.do?.gov/?m?u/int?rnational

] observa ca marile rezerve de hidrocarburi sunt concentrate in state/regiuni mai putin dezvoltate, care nu au regimuri democratice, framantate de numeroase dispute, crize si conflicte, zone unde marii consumatori energetici ai zilelor noastre se confrunta si coopereaza in procesul de acces, control si exploatare a acestor resurse.

Astfel, in regiunea Golfului se afla peste 70% din rezervele petroliere ale lumii. Arabia Saudita dispune de 25% (circa 262 miliarde de barili) din rezervele mondiale, Irakul de 10% (112,5 miliarde barili), bazinul Caspic si Asia Centrala de 7%, iar Federatia Rusa de circa 5% (60 miliarde barili). În domeniul gazelor naturale, clasamentul resurselor este condus de Federatia Rusa cu peste 47.000 de miliarde m3, urmata de Iran cu 24.000 miliarde m3, Qatar cu 17.000 miliarde m3, Arabia Saudita si Emiratele Arabe Unite cu 6.000 miliarde m3 fiecare.

În anexa 1 sunt detaliate rezervele de hidrocarburi pe tari si regiuni.

State/Regiuni

Petrol (mil. barili)

Gaze naturale

(mld. m3)

1 Canada

178,792

56,577

2 Statele Unite ale Americii

21,371

192,513

3 Mexic

12,882

15,985

Total America de Nord

213,046

265,075

1 Venezuela

79,729

151,395

2 Brazilia

11,243

11,515

3 Ecuador

4,630

0,345

Total America Centrala si de Sud

103,364

250,838

1 Norvegia

7,705