Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

CUPRINS
Introducere.............pag.3
Capitolul I. Casatorie si familie..............pag.6
1.1 Concepte fundamentale ale rudeniei.........pag.6
1.2 Casatoria...........pag.10
1.2.1 Definitii si dimensiuni.............pag.10
1.2.2 Reglementarea matrimoniala......pag.13
1.2.3 Alegerea parteneruluipag.15
1.3 Familia.............pag.19
1.3.1 Definitii si concepte..............pag.19
1.3.2 Tipuri de familie...pag.21
1.3.3 Modele traditionale ale casatoriei si familiei in
Sud-Estul Europei.pag.24
1.4 Schimbare sociala - Schimbare in familie si in strategiile
matrimoniale.....pag.30
1.5 Rudenie si identitate...........pag.31
Capitolul II. Despre identitatepag.35
2.1 Identitate individuala...........pag.36
2.2 Identitate la nivel colectiv....pag.39
2.2.1 Identitate individuala-identitate sociala. Categorizare....pag.39
2.2.2 Teorii asupra identitatii culturale si etnice...pag.42
2.2.3 Probleme cheie ale identitatii...pag.46
2.2.4 Contact cultural si identitate....pag.51
Capitolul III. Arominii.......pag.54
3.1 Aromini - Vlahi - Romini. Problema numelui.........pag.54
3.2 Originea si evolutia istorica a arominilorpag.55
3.2.1 Localizarea originiipag.55
3.2.2 Intrarea pe scena istoriei....pag.56
3.2.3 Limba la proba.pag.57
3.2.4 Raspindire si numar............pag.57
3.3 Viata economica si implicatiile ei organizatorice....pag.59
3.3.1 Pastoritul........pag.60
3.3.2 Comertul si transportul.......pag.62
3.3.3 Modalitati de organizare. Celnicatul......pag.63
3.4 Organizare familiala si casatorie......pag.65
3.5 Venirea si migratiile din Rominia.....pag.74
3.5.1 Premise..........pag.74
3.5.2 Colonizarea.....pag.76
3.5.3 Migratiile........pag.76
Capitolul IV. Obiective si metodologiepag.78
Capitolul V. Strategii matrimoniale si identitate....pag.83
5.1 Istorie traita - istorie povestita. Din Livadz in Calarasi............pag.83
5.2 O problema de identitate..pag.87
5.2.1 Problema numelui.............pag.88
5.2.2 O perspectiva intergenerationala asupra definirii
specificitatii....pag.91
5.3 Alegerea partenerului marital la aromini.............pag.96
5.3.1 Casatoria in Grecia...........pag.96
5.3.2 Endogamia: intre regula si exceptie......pag.99
5.4 Atitudini fata de endogamie si pastrarea identitatii..pag.104
Concluzii.....pag.113
Anexa. Grila de interviu..pag.117
Bibliografie.pag.120

Alte date

?{p}

{p}

?STRATEGII MATRIMONIALE SI IDENTITATE LA AROMANII GRAMUSTENI DIN CALARASI

Introducere

A determina specificul cultural al unui grup presupune nu numai raportarea la trasaturile sale constitutive, dar si modul in care acestea sunt percepute ca fiind definitorii pentru fiinta colectiva. Strategiile de mentinere a identitatii, de a opune Celuilalt o frontiera care restrictioneaza si reglementeaza, sunt functie tocmai de ceea ce grupul considera a avea ca specific. Simbolurile luate in definirea Sinelui colectiv ca diferit de Alter sunt in permanenta articulate la situatii deoarece grupul evolueaza intr-un cadru dinamic. Aceasta atrage dupa sine permanente definiri si redefiniri, intarirea unor strategii identitare sau abandonarea lor, crearea unor strategii mai eficiente…

Cazul aromanilor reprezinta o excelenta exemplificare. Lipsiti de o forma politica – desi nu erau lipsiti de un teritoriu: Macedonia istorica, intinsa intre Marea Egee si Marea Mediterana - aromanii au infruntat istoria si au adus in prezent ceea ce ei considerau a fi elementele lor distincte: limba, religia, traditia. Aceasta in ciuda faptului ca au trait intr-un mozaic de etnii (dovada fiind si multitudinea de nume sub care sunt cunoscuti in Balcani: grecii ii numesc “vlahi” sau “cuto-vlahi”, albanezii si sarbii, “tintari” etc.). Cat timp au trait in spatiul in care s-au format, ei s-au numit pe sine intr-un singur mod “arman”, echivalent al termenului de “roman”: “si mini escu arman”, obisnuiau sa spuna atunci cand intalneau un roman din nordul Dunarii. Constiinta de a fi roman a generat strategii de aparare a sinelui colectiv. Venirea in Romania (1925-1928), ramasa in memoria colectiva drept “colonizarea”, a schimbat fundamental modul lor de viata (au renuntat la pastoritul transhumant si inevitabil la formele de organizare pe care acesta le implic). Constiinta ca reprezinta un grup distinct, ce are in comun o limba, un teritoriu, o istorie comuna, anumite obiceiuri e reafirmata odata cu aceasta schimbare socio-geografica adusa de “colonizare”. Numiti de populatia autohtona “machidoni” ei, neincetand sa se considere romani, au trasat o noua frontiera care sa le permita coeziunea comunitara in infruntarea “noului”. Distinctia simbolica “noi” – “ei” (“arman” – “roman”) nu este de substanta, ci doar una ce reglementeaza schimbul cu ceilalti in vederea conservarii si perpetuarii traditiilor si dialectului, a unui mod de viata specific. În aceasta situatie, familia si comunitatea sunt vazute de catre ei insisi ca un mod de prezervare a marker-ilor identitari ai grupului.

Acest studiu a plecat de la o constatare: pana in anii ‘70-’80, aromanii gramusteni din Calarasi se casatoreau numai in cadrul grupului (practicau endogamia, definita ca alianta matrimoniala, realizata intre aromani). Aceasta practica este adusa din Grecia, odata cu venirea lor. În Macedonia istoric, endogamia era privita ca o frontiera ce reglementa interactiunile cu out-sider-ii: nu permitea patrunderea in comunitate a strainilor si nici pierderea unui membru; comunitatile erau mici si raspandite de-a lungul Balcanilor astfel incat, orice “tradare” ar fi echivalat cu slabirea fortei grupului si cu o infrangere simbolica. Prin intermediul familiei se conservau elementele lor constitutive: religie, limba, traditie, mod de viata… În aceste conditii, importanta casatoriei si controlul comunitar asupra acesteia erau inevitabile pentru mentinerea coeziunii. A incalca aceasta lege era un atac la adresa intregii comunitati si, de aceea, sanctiunile erau pe masura: expulzarea din familie si comunitate. Dintr-o data, acest element extrem de important, devine nu numai tolerat, dar si “normal” in cadrul comunitatii aromane din Calarasi.

De aceea, cunoscand “miza” pe care o implica endogamia ca si frontiera in pastrarea specificului, problema propusa era greu de inteles la primele tentative de abordare. Pe parcursul interviurilor am realizat ca nu putem reduce subiectul la prezent ci trebuia sa-i urmarim evolutia in limitele “fizice” posibile, pana la punctul in care cei mai batrani membrii din comunitate ne permiteau sa ne intoarcem. Totodata, preferinta actuala pentru nivelul de educatie al posibilului partener in defavoarea criteriului de apartenenta ne-a indreptat atentia spre o viziune globala a strategiilor matrimoniale. Aceasta a reprezentat a doua motivatie ce ne transforma modul initial de abordare al problemei. În sfarsit, abordarea finala a inclus un factor pe care nu il luasem in calcul: endogamia reprezinta o strategie identitara. Dovada stateau regretele fata de renuntarea la acest mod de alegere a partenerului marital, renuntare privita ca un abandon al posibilitatii de transmitere a limbii si traditiilor – elemente pe care toti aromanii, indiferent de generatie, le indicau ca marker-i diferentiatori de ceilalti.

Raspunsul la intrebarea “de ce aromanii au renuntat la endogamie” apare in final ca abordare a relatiei intre strategiile matrimoniale si identitate intr-o perspectiva diacronica. Astfel, primul capitol va prezenta perspectiva teoretica asupra familiei si casatoriei, fenomene ce nu pot fi desprinse unul de celalalt. Pentru a intelege subiectul propus apare necesitatea distinctiilor teoretice facute in privinta modelelor familiale si a strategiilor matrimoniale care, pentru a dobandi substanta sunt exemplificate cu cele intalnite in spatiul balcanic si in Romania. Prezentarea conceptelor fundamentale ale rudeniei reprezinta familiarizarea teoretica cu elementele ce apar in descrierea modelului familial aroman traditional (asa cum este el intalnit in Grecia). Acest capitol se incheie cu desfasurarea unor teorii ce vizeaza legatura intre rudenie si identitate.

A doua parte teoretica a lucrarii vizeaza prezentarea teoriilor despre identitate, cu accentuarea perspectivei interactioniste – aleasa ca paradigma in care se desfasoara partea empirica a lucrarii - vor fi abordate teorii referitoare la identitatea la nivel individual si identitatea la nivel colectiv; problema frontierelor culturale; dinamica identitara a grupurilor aflate in contact cultural.

Cel de-al treilea capitol cuprinde o descriere a “problemei” aromanilor. Prezentarea generala vizeaza dezbateri asupra originii si istoriei lor, modul de organizare social, ocupatii, limba.

Aceasta viziune globala asupra aromanilor ne va permite sa intelegem mecanismele prin care ei s-au definit si redefinit in permanenta, modul in care anumite trasaturi au fost considerate ca fundamentale in diferentierea fata de Alter sau au fost revalorizate. Acestea au atras dupa sine noi strategii de consolidare in-group si de reglementare a interactiunilor cu exteriorul si, mai ales, au redefinit componenta interna atat a grupului propriu cat si a Celuilalt.

CAPITOLUL I

Casatorie si familie

Walter Goldschimdt a numit familia “incubatorul culturii”, caci ea tinteste nu numai o continuitate in ordinea valorilor, ci si una in ordinea culturii. Desi rostul familiei poate fi sintetizat in asigurarea continuitatii omului in societate, nu o putem reduce la un model biologic deoarece ea implica si constituie in acelasi timp un cadru cultural. Reproducerea este, in mod evident, o caracteristica umana universala, fiind o caracteristica a speciilor. Problema principala este cea referitoare la identificarea regulilor sociale care genereaza activitatile si relatiile care au de-a face cu reproductia.

Din punct de vedere antropologic, problemele referitoare la familie nu se opresc numai la universalitatea ei ci si la faptul ca familia este generatoare de norme, de unde si diversitatea modului de structurare a continutului pe care il imbraca: anumite reguli de casatorie, anumite relatii de familie, de rezidenta, de descendenta etc. Acestea din urma trebuie vazute ca variatii culturale si sociale pe o tema universala. Relatiile reproductive sunt, simultan, culturale si naturale.

Desi scopul tratarii problematice anuntate de titlu nu este o aprofundare a abordarilor antropologice, pentru insusirea unui cadru conceptual adecvat, apare necesitatea prezentarii unor aspecte legate de cercetarea rudeniei. Acestea ne vor permite sa intelegem dinamica de la baza acestor fenomene; strategiile de casatorie nu pot fi tratate in afara structurii familiei, modalitatilor de rezidenta, tipului de societate. De aceea, aplicarea acestor concepte la situatii reale ne va ajuta sa surprindem cateva posibilitati de manifestare. Prezentarea modelelor traditionale de structura familiala si de strategii de mariaj, urmata de o privire asupra modului in care s-au schimbat aceste modele are tocmai acest scop: de a arata ca in studiul familiei si al casatoriei, abandonul perspectivei comparative ( spatiala si temporala) conduce la desubstantializare.

1.1 Concepte fundamentale ale rudeniei