Pagina documente » Medicina » Tratamentul cu neuroprotectori in patologia cerebrala ischemica

Despre lucrare

lucrare-licenta-tratamentul-cu-neuroprotectori-in-patologia-cerebrala-ischemica
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-tratamentul-cu-neuroprotectori-in-patologia-cerebrala-ischemica


Cuprins

CUPRINS
CAPITOLUL 1. Patologia cerebrala vasculara
1.1 Particularitatile fiziologice si fiziolopatologice ale circulatiei
cerebrale ..........4
1.2 Patologia cerebrala ischemica .7
1.3 Etiologia accidentelor vasculare ischemice .............15
1.4 Aspecte morfopatologice in ischemia cerebrala ........19
1.5 Aspecte neurofiziopatologice in ischemia cerebrala ...20
1.6 Investigarea clinica si paraclinica in patologia cerebrala ischemica.........26
1.7 Diagnosticul diferential intre procesele ischemice si hemoragia cerebrala .........29
1.8 Evolutia sindroamelor cerebrale ischemice .............33
CAPITOLUL 2. Masuri terapeutice in patologia cerebrala ischemica
2.1 Tratament profilactic ..........34
2.2 Masuri generale 34
2.3 Masuri specifice 36
2.4 Profilaxia secundara ..........40
CAPITOLUL 3. Contributii personale
3.1 Premise, scop, obiective .......41
3.2 Material si metoda .............42
3.3 Rezultatele studiului ..........48
3.4 Discutii si interpretari referitor la rezultatele studiului 55
CAPITOLUL 4. Concluzii 58
BIBLIOGRAFIE .............60

EXTRAS DIN DOCUMENT

?

{p}

?

CAPITOLUL 1

PATOLOGIA CEREBRAL? VASCULAR?

1.1 PARTICULARIT?TILE FIZIOLOGICE SI FIZIOPATOLOGICE

ALE CIRCULATIEI CEREBRALE

Particularitatile circulatiei cerebrale

Circulatia sanguina cerebrala se realizeaza intr-un sistem vascular cu caractere morfofunctionale particulare, fata de circulatia sanguina din alte organe. Exista trei aspecte particulare majore:

1. Circulatia cerebrala realizeaza cu metabolismul cerebral un sistem functional cuplat, care se conditioneaza promt, reciproc si permanent. Metabolismul cerebral se afla in totalitate dependent de oxigen si de glucoza circulanta (creierul nu dispune, practic, de rezerve energetice). Desi reprezinta doar 2% din greutatea corporala, creierul preia din circulatia arteriala cerebrala 15-20% din oxigenul captat de plamani, ceea ce reprezinta 3,5ml/100g tesut/minut si 17% din totalul glucozei circulante, respectiv 5g/ora, in conditii de repaus.

2. Circulatia cerebrala se realizeaza intr-un organ care pluteste intr-o cutie rigida, inchisa, astfel incat, in raport si de presiunea intracraniana, debitul sanguin cerebral nu se poate modifica nelimitat, ramanind variabil volumul vaselor.

Sistemele arteriale carotidian si vertebro-bazilar dispuse intre aorta si creier suporta forte compresive prin coloana vertebrala si musculatura gatului. Pana la atingerea sistemului nervos central, cele doua sisteme au mai multe sinuozitati, deosebit de importante in desfasurarea unei circulatii arteriale normale. Diferit de alte sisteme arteriale, ele se unesc intr-un sistem arterial la baza creierului - poligonul lui Willis - care constituie platforma de plecare a principalelor vase cerebrale. El reuseste sa omogenizeze si sa echilibreze presiunea de perfuzie a celor 3 surse de perfuzie cerebrala (arterele carotide interne si artera bazilara). Astfel se amortizeaza o parte din socul produs de unda sanguina.

Rezistenta vasculara este mai crescuta in sistemul vertebro-bazilar si prin aceasta diferentiaza timpii de circulatie in cele 2 sisteme de aport sanguin. Cu toate acestea, timpul de circulatie, pe ansamblu, este de 3-4 ori mai redus decat cel pulmonar si e estimat la 7 secunde, ceea ce permite o reciclare sanguina de 9 ori/minut, necesara metabolismului intens cerebral.

Capilarele cerebrale sunt mai putin permeabile decat a celorlalte tesuturi. Ele sunt inconjurate in intregime de mici proiectii citoplasmatice ale celulelor gliale, asigurand astfel protectie in cazul supratensionarii lor, la cresterea presiunii sanguine. Mai mult, persoanele hipertensive sunt protejate prin ingrosarea peretilor arteriolelor, din care se formeaza capilarele, aceste arteriole ramanind contractate in permanenta si astfel previn transmiterea presiuni crescute pana la nivelul capilarelor. Cand cedeaza aceste sisteme de protectie impotriva transudarii lichidelor se dezvolta edemul cerebral acut, care poate duce rapid la instalarea starii de coma si moarte.

Circulatia venoasa cerebrala este favorizata de gravitatie, pozitia ortostatica, aspiratia toracica, de pulsatiile arterelor, dar prezinta si particularitati. Sistemul venos nu dispune de valve si nu poseda tunica musculara, care sa-i confere vasomotricitate si, din aceasta cauza, este dependent de factorii favorizanti. Sistemul venos nu este strict localizat, o parte din sange provenind din partea opusa (in vena jugulara 1/3 din sange este heterolateral, iar 2/3 ipsilateral)

3. Circulatia cerebrala dispune de un sistem propriu de reglare a metabolismului cerebral, care ii confera o homeostazie evidenta, in concordanta cu stabilitatea permanenta, in conditii normale.

Parametrii hemodinamicii cerebrale

Circulatia cerebrala este caracterizata prin 3 elemente primordiale:

1 presiunea de perfuzie cerebrala

2 rezistenta vasculara cerebrala

3 debitul sanguin cerebral

Relatia dintre ele se exprima astfel: debitul sanguin cerebral variaza in functie directa de presiunea de perfuzie cerebrala si in functie inversa de rezistenta vasculara cerebrala.

Celor 3 factori li se pot adauga viteza de circulatie transcerebrala si capacitatea patului vascular cerebral.

1.Presiunea de perfuzie cerebrala

Este reprezentata de gradientul de presiune arterio-venoasa dintre presiunea arteriala din carotida interna si presiunea de iesire a sangelui din creier, prin vena jugulara interna. Presiunea jugulara, in conditii fiziologice, este mica (9mmHg in clinostatism, 0mmHg in ortostatism), motiv pentru care se considera ca fiind neglijabila.

2.Rezistenta vasculara cerebrala

Reprezinta forta care se opune presiunii de perfuzie a creierului si este rezultatul interventiei factorilor extrinseci si intrinseci, care se opun trecerii fluxului sanguin prin arterele cerebrale. Cei mai importanti factori sunt: calibrul si tonusul arterelor cerebrale, vascozitatea sangelui, presiunea intracraniana. Ea se ajusteaza permanent, astfel incat debitul sanguin cerebral se mentine constant la un nivel fiziologic.

3.Debitul sanguin cerebral

Reprezinta parametrul fiziologic care oglindeste cel mai fidel circulatia cerebrala si se coreleaza cel mai fidel cu metabolismul cerebral.

Deoarece presiunea venoasa cerebrala este neglijabila, presiunea de perfuzie a creierului se considera egala cu presiunea arteriala medie, masurata la nivelul antebratului. Debitul sanguin cerebral al adultului aflat in repaus este 15% din debitul sanguin cardiac si reprezinta 50-60ml/100g/minut; in conditiile unei greutati medii de 1350g, este de 750-800ml. În conditii obisnuite, la adultul sanatos, intre 25-55 ani, debitul este deosebit de stabil, indiferent de circulatia sistemica. Activitatea cerebrala intensa determina cresteri ale debitului cu peste 40-50%.

Odata cu inaintarea in varsta, reactivitatea vasculara cerebrala se reduce, iar capacitatea de a mentine un echilibru homeostatic devine mai mica. Scaderea debitului, admisa de toti autorii, se realizeaza, in parte, pe seama atrofiilor neuronale si, in parte, pe seama aterosclerozei cerebrale, mai ales in teritoriul arterei cerebrale mijlocii. Dupa varsta de 50 ani are loc o reducere progresiva a umplerii vasculare in teritoriul vertebro-bazilar si o crestere a ei in regiunea frontala.

A. Variatii regionale ale debitului sanguin cerebral

Debitul sanguin cerebral regional reprezinta debitul sanguin la nivelul variatelor structuri superficiale sau profunde. El este considerat un indicator al starii functionale cerebrale regionale.