Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

Cuprins
INTRODUCERE 2
CAPITOLUL I: Comer?ul interna?ional. Politici ?i practici comerciale interna?ionale 4
1.1. Comer?ul interna?ional ?n perioada contemporan? 4
1.2. Politica comercial? 9
1.2.1. Politica vamal? 10
1.2.2. Instrumente ?i reglement?ri comerciale netarifare 15
1.2.3. Instrumente promo?ionale ?i m?suri de stimulare a exporturilor 19
CAPITOLUL II: Managementul strategic in companiile internationale 24
2.1. Generalitati privind companiile internationale 24
2.2. Efecte ale prezen?ei firmelor internationale 26
2.2.1. Efecte asupra ??rii gazd? 27
2.2.2. Efecte asupra ??rii de origine 33
2.2.3. Efecte asupra economiei mondiale 36
2.3. Organizarea companiilor internationale 40
CAPITOLUL III: Reprezentarea comerciala si internationalizarea firmei 45
3.1. Teoria ciclului de via?? interna?ional? 45
3.2. Stadiile interna?ionaliz?rii firmei 47
3.3. Avantaje ?i dezavantaje ale diferitelor modalit??i de interna?ionalizare 48
3.4. Politica social? a firmei de afaceri interna?ionale 49
3.5. Globalizarea ?i interna?ionalizarea 51
CAPITOLUL IV: Studiu privind internationalizarea companiei Philips pe piata din Romania 56
4.1. Prezentarea generala a companiei Philips 56
4.2. Structura organizatorica 58
4.2. Strategia de internationalizare 59
4.2.1. Misunea companiei: 59
4.2.2. Scopurile si planificarea: 60
CONCLUZII 71
BIBLIOGRAFIE 73

Alte date

BIBLIOGRAFIE {p}

INTRODUCERE

În viziunea lui P. Buckley reprezentarea comerciala a firmei internationale in strainatate reprezinta „un proces de crestere a implicarii firmei in operatiuni internationale”. Aceasta definitie concentreaza intr-un spatiu atat de restrans cea mai mare a lucrarii mele, dar si in general termenul de internationalizare. Am ales acest subiect pentru lucrare deoarece consider ca el este strans legat de situatia actula a Romaniei, in special dupa acest mult asteptat moment, 1 ianuarie 2007. Titlul ales tinde sa explice cat mai pe scurt esenta lucrarii, astfel incat inca de la inceput sa se cunoasca aria de cuprindere a acesteia.

Consider ca aceasta tema ne va afecta indiferent daca suntem implicati intr-o afacere sau nu, pentru ca la un moment dat, toti vom intra in relatie cu internationalizarea si indirect cu internationalizarea firmei (de exemplu vom vedea ca vor disaparea firme romanesti si vor aparea noi firme straine de la care probabil vom cumpara produse). La un moment dat toate acestea ne vor afecta intr-un fel sau altul si de aceea este mai bine sa fim pregatiti. Un mare pas in istoria Romaniei a fost integrarea in UE. Suntem inca la inceput de drum atat ca cunoastere cat si ca experienta, deci eu consider ca orice sursa de imbunatatire a cunostiintelor este binevenita. Cel mai mult vor fi afectati cei din domeniu, care detin firme, pentru ca incet, incet concurenta va creste si acestia trebuie sa fie pregatiti.

Internationalizarea este un domeniu in plina expansiune, mai ales dupa al II-lea Razboi Mondial si care implica interesul unor puteri mari ca SUA si UE, iar acum si noi avem un rol mai important. Pentru ca firmele romanesti sa reziste pe piata si pentru ca sa avem o economie functionala si prospera trebuie sa privim la scara larga, adica sa incercam sa ne extindem, sa invatam din experienta celor care au avut succes. Odata intrati in UE, ajutoarele nu vor mai veni asa des si va trebui sa invatam singuri cum sa ne aliniem in pas cu celelalte membre. Desigur ca internationalizarea firmei nu este legata numai de UE, dar in primul rand trebuie sa rezistam acestui sector si apoi firmele pot gandi la nivel global.

Managementul are si el un rol foarte important in internationalizarea firmei, pentru ca atunci cand vorbim de o firma, vorbim implicit si de management. În primul rand, firma va avea nevoie de manageri care sa se descurce in medii diferite, in alte tari, unde vor trebuie sa tina cont de multe variabile precum limba, cultura, obiceiurile, iar toate acestea la un loc firma trebuie sa le imbine intr-un mod logic, functional, astfel ca sa poata deveni o entitate transparenta si usor de controlat.

Pentru multi implicati in domeniu este un subiect destul de complicat, pentru ca nu exista destul de multe cunostiinte si cel mai important un background, o istorie care sa permita o prognosticare in timp a evolutiei. De aceea cu cat o firma are mai multe cunostiinte despre subiect, si cu cat stie sa le puna in aplicare mai bine, cu atat va avea un succes mai mare pe piata internationala.

Rolul internationalizarii firmei va avea o crestere constanta pentru ca in final, cu totii ne indreptam spre acelasi punct: un glob fara frontiere, cu o singura limba de circulatie internationala. Acest concept, numit si globalizare este ineviatbil, asa ca cel mai bine ar fi nu sa il respingem sau sa il intarziem, ci mai bine sa il intelegem si sa-l folosim in folosul nostru.

Exista multe teorii si conceptii in acest domeniu, desi le consider putin deficitare totusi. De aceea voi incerca sa imbin multe din cunostiintele pe care le-am descoperit intr-un mod cat mai cursiv astfel incat sa poata fi inteles cat mai usor. Documentarea pentru acest proiect nu a fost nici ea chiar usoara din cauza putinelor carti traduse in romana din acest domeniu, dar chiar si a raritatii numarului acestora traduse.

Desi multi nu ar da o prea mare importanta acestui domeniu, eu consider ca este mai bine sa stim mai mult despre aceasta tema, deoarece aceasta poate constituii un avantaj important pentru oricine, in domenii diverse, tinand cont si de raritatea cunostiintelor legate de aceasta tema si lipsa unei istorii mai indelungate.

CAPITOLUL I: Comertul international. Politici si practici comerciale internationale

1.1. Comertul international in perioada contemporana

Comertul international este o componenta a circuitului economic mondial, reprezentand activitatea care include totalitatea schimburilor de marfuri si servicii la care participa statele lumii.

Deoarece participarea la comertul international contribuie la cresterea potentialului economic al statelor lumii, comertul international se constituie intr-un factor important al cresterii economice.

Participarea activa la schimburile comerciale internationale a devenit o necesitate obiectiva pentru procesul de dezvoltare al oricarei natiuni, indiferent de nivelul sau de dezvoltare economica si sociala sau de sistemul social politic dominant.

Problemele economiei comertului international isi gasesc reflectarea atat la nivelul strategiilor firmelor individuale, cat si in politica economica a statelor. Intensificarea interventiei autoritatilor statale confirma rolul vital pe care comertul exterior il joaca in economia natiunilor lumii, pe fondul cresterii dependentei acestora de pietele externe.

Comertul exterior este parte a comertului international, se refera la schimburile comerciale ale unei singure tari si include: exportul, importul, reexportul si tranzitul.

Exportul reprezinta activitatea desfasurata de entitati autorizate pentru vanzarea produselor si serviciilor obtinute la nivel national in alte tari.

Importul presupune activitatea desfasurata, de asemenea, de entitati autorizate pentru cumpararea de bunuri si servicii din diverse tari pentru tara careia ii apartin importatorii.

Reexportul este activitatea desfasurata de entitati autorizate de a cumpara marfuri din diferite tari si de a le revinde in altele. Atunci cand aceasta activitate se practica rational si pe scara larga, ea poate fi o sursa importanta de venit si un factor de promovare a comertului international.

Comertul de tranzit consta in activitatea desfasurata de persoane autorizate pentru transportul marfurilor straine pe teritoriul national, dar si in activitatea de depozitare temporara a acestor marfuri, in conditii de securitate, fiind considerat, alaturi de exportul si importul de servicii, un comert invizibil.

Analiza evolutiei comertului international in perioada postbelica - permite desprinderea unor trasaturi principale ale dinamicii si volumului acestuia [1 Vezi: N. Suta s.a., Comert international si politici comerciale contemporane, Ed. Eficient, Bucuresti, 2000, pg. 22-38]:

? ritmul de crestere al comertului international a inregistrat cea mai sustinuta dinamica comparativ cu orice alta perioada istorica anterioara. Cresterea de peste 55 de ori a volumului fizic al comertului international in perioada 1950-2003, cu o rata medie anuala de 6%, s-a produs mai ales sub influenta revolutiei tehnico-stiintifice contemporane, care a determinat adancirea continua a diviziunii mondiale a muncii si, in special, a diviziunii industriale a muncii;

? spre deosebire de perioadele anterioare, comertul international a devansat ca ritm de crestere ceilalti indicatori macroeconomici (P.I.B., productia industriala, productia agricola) la nivel mondial. Aceasta evolutie atesta faptul ca, in conditiile adancirii diviziunii mondiale a muncii, s-a accentuat specializarea si cooperarea internationala in productie, fapt ce a determinat realizarea, pe calea schimburilor comerciale internationale, a unei cote-parti tot mai mari din productia tuturor statelor lumii. În acelasi timp, s-a produs o crestere absoluta si relativa a capacitatii de absorbtie a pietei mondiale, o accentuare a interdependentelor economice si, deci, o participare sporita a tarilor lumii la circuitul economic mondial;

? de asemenea, in aceeasi perioada, importurile au devansat, atat ca ritm de crestere cat si ca volum valoric absolut, rezervele de aur si devize centralizate ale tarilor nesocialiste, fapt ce a reprezentat, pentru o mare parte dintre acestea, o frana in calea dezvoltarii comertului exterior, agravandu-le problema lichiditatii internationale. Daca in 1938 rezervele de aur si devize centralizate ale lumii capitaliste depaseau volumul total al importurilor cu 17%, la sfarsitul anului 1980, rezervele de aur si devize mai reprezentau doar cca. 24% din volumul valoric al importurilor tarilor nesocialiste. Situatia s-a agravat in urmatoarele decenii;

? in perioada contemporana, comertul international are ca trasatura distincta faptul ca acesta nu mai este exclusiv al tarilor si ca a devenit unul al blocurilor comerciale.

Comertul international contemporan pe grupe de produse

Urmarirea procesului de evolutie a comertului international, la nivelul Organizatiei Natiunilor Unite, a impus clasificarea marfurilor ce intra in circuitul comercial si fac obiectul comertului international in:

- produse de baza, categorie din care fac parte:

? produsele alimentare;

? materiile prime;

? combustibilii.

- produse manufacturate, categorie in care sunt incluse:

? produsele chimice;

? masinile, utilajele si mijloacele de transport;

? alte produse manufacturate.

„Daca in perioada premergatoare celui de-al doilea razboi mondial, produsele de baza au detinut ponderea valorica cea mai mare din comertul international (respectiv 2/3 din exportul total), incepand cu mijlocul deceniului sase al secolului trecut, ponderea valorica a produselor manufacturate a depasit-o pe cea a produselor de baza. Aceasta schimbare de situatie in favoarea produselor manufacturate a fost determinata de accentuarea caracterului industrial al economiei mondiale si, in primul rand, al economiei tarilor dezvoltate, sub influenta revolutiei tehnico-stiintifice contemporane.” [2 Ibidem, pg. 38]

Comertul international cu marfuri antreneaza fluxuri comerciale cu servicii, numeroase dintre acestea insotind in mod obiectiv marfurile. Acestea alcatuiesc sectorul tertiar, dupa agricultura si industrie.

Evolutia comertului international pe regiuni

Repartizarea geografica a comertului international pe continente si pe regiuni a inregistrat o serie de modificari ca urmare a consecintelor celui de-al doilea razboi mondial si a schimbarilor economice si politice ce au avut loc.

Astfel, „Europa a detinut intaietatea in comertul international in perioada postbelica, cu o pondere in continua crestere, astfel incat, la sfarsitul deceniului opt al secolului trecut, aceasta pondere era de circa 50%. Scaderea cotei detinuta de Europa in comertul mondial incepand cu deceniul 9 s-a datorat atat colapsului comunismului, care a determinat scaderea ponderii detinuta de tarile foste socialiste in totalul comertului european, dar si faptului ca marea majoritate a tarilor din zona, si mai ales cele din Uniunea Europeana, s-au confruntat cu dificultati economice majore, procesul de relansare economica aflandu-se intr-o faza incipienta;

America de Nord a avut o evolutie inversa, comparativ cu Europa, in ceea ce priveste participarea la comertul international. Daca la sfarsitul razboiului, America de Nord derula circa 30% din comertul international, in prezent acest procent s-a redus la 16-18%, indeosebi ca urmare a scaderii considerabile a ponderii detinuta de SUA in comertul international, fata de nivelul maxim atins in perioada postbelica;

Asia, a carei pondere a scazut foarte mult la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial, a inregistrat indeosebi in ultimul deceniu postbelic o crestere considerabila in comertul international, ca urmare a sporirii ponderii Japoniei, precum si a tarilor exportatoare de titei. La cresterea cotei detinuta de Asia au contribuit, in ultimii ani, intr-o masura insemnata, si tarile si teritoriile recent industrializate din aceasta zona (Coreea de Sud, Taiwan, Hong-Kong, Singapore, India, Thailanda, Malaezia etc.). Criza economica (indeosebi cea financiara), ce a avut loc in Asia in anii 1997-1998, a condus totusi la o usoara scadere a participarii acestui continent la comertul international;

America Latina, Africa si Oceania au participat la comertul international cu o pondere redusa si in scadere in intreaga perioada postbelica.” [3 Ibidem, pg. 30]

Comertul international cu marfuri derulat in cadrul principalelor acorduri regionale de comert