Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

CUPRINS
Introducere.... 1
CAPITOLUL I 1
Radicalii liberi si psoriazisul. Partea generala........... 2
1. Definitie. Structura. Proprietati 2
2. Tipuri de radicali liberi............. 6
3. Radicali liberi ai oxigenului...... 12
3.1. Caracteristici fundamentale ale oxigenului,
corelatii structura-proprietati.. 12
3.2. Oxigenul singlet (1O2).............. 16
3.3. Superoxidul (O2*-) si radicalul hidroxil (OH*)......... 17
3.4. Peroxidul de hidrogen (H2O2).. 19
3.5. Peroxizi..... 19
4. Surse naturale de radicali liberi.............. 20
5. Efecte biologice ale speciilor reactive de oxigen... 21
6. Antioxidanti 24
6.1. Ce este un antioxidant?.......... 24
6.2. Antioxidanti naturali enzimatici.............. 24
6.2.1. Superoxid dismutaza (SOD)....... 24
6.2.2. Catalaza (CT).............. 25
6.2.3. Glutation peroxidaza (GSH-Px).. 25
6.2.4. Glutation transferaza (GSH-T).... 25
6.3 Antioxidanti neenzimatici......... 27
6.3.1. Glutationul (GSH)........ 27
6.3.2. Vitamina E.... 28
6.3.3. Vitamina C.... 29
6.3.4. Vitamina A.... 29
6.3.5. Alti antioxidanti............. 29
B. Psoriazisul. 30
1. Definitie. Introducere. Istoric.... 30
2. Etiologie si patogeneza............ 32
2.1. Modul de mostenire. 32
2.2. Imunogenetica.......... 32
2.3. Factori de provocare si exacerbare....... 33
2.4. Aspecte clinice......... 39
2.4.1. Simptomatologie......... 39
2.4.2. Clasificarea formelor clinice de psoriazis. 40
2.5. Patogenia psoriazisului.......... 41
3. Tratament.. 49
3.1. Tratamentul topic..... 49
3.2. Tratamentul sistemic.............. 51
3.3. Repere actuale ale terapiei naturale antioxidante in psoriazis........... 52
3.3.1. Pignogenolul 52
3.3.2. Strugurii........ 53
3.3.3. Seleniul......... 53
CAPITOLUL II
Partea speciala............. 55
1. Observatii privind stresul oxidativ la nivel cutanat. 55
2. Ipoteza de lucru....... 57
3. Metode utilizate........ 58
3.1. Lotul de bolnavi investigati.... 58
3.1.1. Prelucrarea statistica a datelor.. 58
3.2. Determinarea peroxidarii lipidice.......... 59
3.2.1. Principiul metodei...... 59
3.2.2. Materiale necesare.... 59
3.2.3. Tehnica de lucru........ 59
3.2.4. Calculul concentratiei sangvine de malon dialdehida (MDA).. 60
3.3. Determinarea concentratiei sangvine a glutationului redus (GSH)... 60
3.3.1. Principiul metodei....... 60
3.3.2. Materiale necesare..... 60
3.3.3. Tehnica de lucru......... 61
3.3.4. Calculul concentratiei sangvine a glutationului redus (GSH).. 61
3.4. Determinarea concentratiei plasmatice de cerulolplasmina 61
3.4.1. Principiul metodei....... 61
3.4.2. Materiale necesare..... 61
3.4.3. Tehnica de lucru......... 62
3.4.4. Calculul concentratiei plasmatice de ceruloplasmina............ 62
3.5. Determinarea activitatii enzimatice a SOD eritrocitare....... 62
3.5.1. Principiul metodei....... 62
3.5.2. Materiale necesare.... 63
3.5.3. Tehnica de lucru........ 63
3.5.4. Calculul activitatii enzimatice a SOD eritrocitare.... 63
4. Interpretarea rezultatelor dupa prelucrarea statistica a datelor. Concluzii........ 64
4.1. Malon dialdehida (MDA) si glutationul redus (GSH)........... 64
4.2. Superoxid dismutaza eritrocitara (SOD).............. 72
4.3. Ceruloplasmina...... 75

Alte date

?INTRODUCERE

O ipoteza controversata a ultimelor decenii a fost legata de implicarea radicalilor liberi (RL) in medicina. Studiile efectuate, care au necesitat o stransa colaborare interdisciplinara, au adus, in cele din urma, cateva certitudini. Radicalii liberi exista in organismul uman ca intermediari in procese de oxido-reducere, avand roluri multiple, demonstrate deja: functionale, de comunicare intercelulara, distructive, citolitice.

Se incearca obtinerea unei imagini cat mai clare in ceea ce priveste rolul exercitat de RL in organism, atat in conditii normale, homeostazice, cat si in conditii patologice. Exista o serie de date interesante privitoare la implicarea lor in deteriorarea membranelor celulare, cresterea permeabilitatii celulare, cardiopatia ischemica, ciroza, cancerogeneza, procesele de imbatranire, etc.

Practic, in majoritatea domeniilor si specialitatilor medicale, studiul radicalilor liberi ridica probleme si incepe sa explice o serie de procese care erau neelucidate. Se pare, totusi, ca medicina se afla inca la inceput de drum. Biologicul, desi sperie prin complexitate, inspira si uimeste prin geniul arhitectural al structurilor, prin mentinerea echilibrului vital. Lucrarea de fata se doreste un mic pas, revelator, pentru o lume nu doar arida, ce parca se incapataneaza sa-si dezlege misterul.

Psoriazisul este o boala dermatologica, care in ciuda eforturilor depuse, nu a putut fi pe deplin inteleasa si tratata. Nu se cunoaste mecanismul etiopatogenic, fiziopatologia acestei boli. Tratamentul actual amelioreaza simptomatologia, dar nu poate preveni si trata definitiv.

Problematica RL a deschis o noua perspectiva in activitatea de cercetare a psoriazisului. În aceasta lucrare vor fi sintetizate cateva din datele rezultate ale studiilor efectuate pe plan mondial in ultimii ani, cu precadere anii 1997-1998, referitoare la implicarea RL in patogenia psoriazisului, la care vom adauga concluziile unui studiu de laborator efectuat pe un lot de 10 bolnavi psoriazici, la care am determinat: concentratia glutationului (GSH) sangvin, concentratia sangvina a malon dialdehidei (MDA) si activitatea enzimatica a superoxid dismutazei eritrocitare (SOD) si a ceruloplasminei.

CAPITOLUL I

PARTEA GENERAL?

RADICALII LIBERI SI PSORIAZISUL

A. RADICALII LIBERI (RL)

1. Definitie, rol, structura, proprietati.

Radicalii liberi pot fi definiti ca molecule sau fragmente moleculare ce contin un electron impar. Se stie ca moleculele organice poseda un numar par de electroni, fiecare orbital al moleculei fiind ocupat de doi electroni cu momentul lor magnetic si cu spinii opusi. În acest sens, RL au urmatoarele proprietati:

a) contin unul sau mai multi electroni impari;

b) pot fi neutri sau incarcati electric pozitiv (+) sau negativ (-);

c) poseda o foarte mare reactivitate chimica, dependenta de concentratie si de temperatura. Viteza de reactie este atat de mare, incat, in multe cazuri, constanta de viteza atinge limita existenta in procesele de difuzie, 109 M-1 x s-1. În general, RL cu o structura simpla (CH3•, C6H5•) au o viata extrem de scurta, pe cand cei cu o structura mai complexa (trifenilmetil) au o stabilitate ceva mai mare;

d) din punct de vedere al incarcarii electrice, citam cateva exemple:

1° Clorpromazina (CPZ) +OH• ----> CPZ•+ +OH-

Astfel, observam formarea unui radical incarcat electric pozitiv si o grupare oxidril.

2° Oxigenul poate capta in anumite conditii un electron formandu-se radicalul anionic superoxid, O2• -:

O2 + e- ----> O2• -

3° Tetraclorura de carbon poate capta un electron rezultand radicalul triclormetil, CCl3•:

CCl4 + e - ----> CCl3• + Cl-

Prin folosirea unor conditii speciale (temperatura joasa, medii vascoase, conditii de cristalizare), RL pot fi izolati sau masurati. Pentru a sugera dificultatile in studierea RL prezentam comparativ marea reactivitate reprezentata prin constantele de viteza:

Reactia

Temperatura

(C°)

Constanta de viteza (M-1 x s-1)

CH3-CH2• +OH• ---->CH3C•HOH+H2O

37

109

Chinone Q• + C6H5SH ---->QH+RS•

25

2 x 104

Q• + C3H6SH ----> QH+RS•

25

3 x 104

Stiren (+1)CH2=CHC6H5

R-(CH2-CHC6H5)n–CH2-C•HC6H5

60

102

Tabelul nr.1. Exemple de reactivitate a RL

Mult timp existenta radicalilor liberi nu a fost acceptata sau ramasesera doar la statutul de curiozitate chimica. Pasul hotarator in intelegerea si acceptarea acestor interesante entitati biochimice l-a avut binecunoscutul biochimist Michaelis care in 1939 a demonstrat existenta RL ca intermediari in reactiile enzimatice, de oxido-reducere.

Desi unele aspecte s-au mai clarificat, unele ipoteze devenind certitudini, RL starnesc inca vii controverse. Se admite existenta lor variabila, de la miimi de secunda la minute, ca intermediari in reactiile de oxido-reducere.