Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

?CUPR?NS
?NTRODUCERE 1
CAP?TOLUL 1. STRESUL – PROBLEM? ACUT? A OMULU? MODERN 3
1.1. Del?m?tar? conceptuale. Def?n?t??, abordar? teoret?ce 3
1.2. Momente/stad?? ale s?ndromulu? general de adaptare – fazele stresulu? 5
1.3. Cauze generatoare de stres 10
1.4. Clas?f?carea stresulu? – t?pur?, forme de stres 13
CAP?TOLUL 2. STRESUL PROFES?ONAL 17
2.1. Costur?le stresulu? 20
2.2. Semne ingr?joratoare de stres 24
2.3. Stresul s? performanta profes?onala 29
2.4. S?mptomat?ca stresulu? uman 30
2.5. Stres s? personal?tate 31
CAP?TOLUL 3. D?STRESUL EMO??ONAL AL PROFESOR?LOR 34
3.1. Aspecte ale d?stresulu? emot?onal al profesor?lor 34
3.2. Cogn?t?? ?rat?onale spec?f?ce cadrelor d?dact?ce 38
3.3. Programe de ?ntervent?e in d?stresul emot?onal al profesor?lor 41
CAP?TOLUL 4. METODOLOG?A CERCET?R?? 44
4.1. Ob?ect?vele cercetar?? 44
4.2.Var?ab?lele cercetar??: 44
4.3.Metode s? tehn?c? de cercetare 48
4.3.1.?nstrumente folos?te 48
4.4.Anal?za s? ?nterpretarea rezultatelor 51
CONCLUZ?? 56
B?BL?OGRAF?E 59
ANEXE 62

Alte date

?NTRODUCERE

Stresul reprez?nta una d?n bol?le soc?etat?? postmoderne, soc?etate d?nam?ca, act?va, product?va, deoseb?t de sol?c?tanta, in care oamen?? tra?esc in mare v?teza. În acelas? t?mp, este una d?ntre cele ma? grave probleme ale lum?? contemporane, nu numa? pentru ?nd?v?z?, carora le pune in per?col sanatatea f?z?ca s? m?ntala, dar s? pentru organ?zat??.

Fundat?a Nat?onal Sleep d?n Amer?ca a est?mat ca c?fra de 18 m?l?arde de dolar? este suma p?erduta anual de catre compan??le amer?cane, ca urmare a scader?? randamentulu? s? product?v?tat?? d?n cauza stresulu?. Ma? mult, Agent?a Europeana pentru S?guranta s? Sanatate la Locul de Munca a descoper?t ca anual sunt p?erdute peste 550 de m?l?oane de z?le lucratoare in Statele Un?te pr?n l?psa de la serv?c?u cauzata de stres, ceea ce produce o p?erdere med?e anuala de 602 dolar? pentru f?ecare munc?tor (Chra?f & An?te?, 2007).

Stresul profes?onal a deven?t una d?ntre cele ma? ?mportante probleme cu care se confrunta organ?zat??le. Sch?mbar?le care au loc in soc?etatea romaneasca de az? ?mpl?ca s? mod?f?car? la n?vel organ?zat?onal; sp?r?tul compet?t?v al p?ete? forteaza producator?? sp re cresterea cal?tat?? produselor s? serv?c??lor, adesea in detr?mentul confortulu? b?olog?c s? ps?h?c al angajatulu?; se cons?dera adecvata abordarea stresulu? ocupat?onal intr-o soc?etate aflata in pl?na sch?mbare. Pr?nc?pala cauza a stresulu? profes?onal este r?tmul accelerat in care se desfasoara even?mentele.

Stresul res?mt?t de angajat? la locul de munca cat este res?mt?t s? la n?vel organ?zat?onal in care acest?a act?veaza. Cercetar?le despre stresul academ?c au ma? curand in vedere studentul/elevul s? nu cadrul d?dact?c (Cl?nc?u,2007). Ma? mult, munca celor d?n med?ul academ?c nu este trecuta in categor?a profes??lor cu n?vel de stres r?d?cat, cum ar f? cea a pol?t?st?lor (confruntat? permanent cu s?tuat??le de r?sc), a med?c?lor (in spec?al ch?rurg?) sau a ocupant?lor unor postur? de conducere.

S? totus? invatamantul romanesc a obt?nut asa-num?tul spor de nevroza, ca o recunoastere ?nd?recta a marelu? consum nervos in munca de formare a t?nere? generat??. Cercetar? efectuate pe profesor?? d?n invatamantul preun?vers?tar (Cl?nc?u,2011), releva faptul ca stresul profesor?lor este asoc?at cu un numar de var?ab?le,?ncluzandu-le pe cele ?ntr?nsec? profes?e?, pe cele care se refera la d?ferente ?nd?v?duale s? pe cele legate de organ?zat?e.

În mod part?cular, invatamantul preun?vers?tar este supus pres?un?? accelerar?? product?e? de ?nformat?e, c?clur?le de producere-per?mare f??nd d?n ce in ce ma? scurte.

Panorama ar trebu? completata cu rap?dele sch?mbar? produse la n?velul soc?etat?? global?zate, care au dus la d?spar?t?a rap?da a unor ocupat?? trad?t?onale s? la apar?t?a altora no?, busculare mult ma? accentuata in fostele tar? comun?ste, care s?-au vazut ?ndustr?? s? ar?? econom?ce intreg? prabus?te.

În acest context se pot ?dent?f?ca cu multa acuratete sursele reale alestresulu? academ?c (Cl?nc?u, 2007):

Fundamentarea teoret?ca a lucrar?? este real?zata in pr?mele tre? cap?tole unde a fost prezentat stad?ul actual al cunoaster?? asupra sub?ectulu? ?nvest?gat. Cap?tolul patru prez?nta metodolog?a cercetar?? s? l?m?tele cercetar?? care cont?ne rezultatele cercetar?? s? strateg?a de gest?onare a stresulu? cadrelor d?dact?ce d?n med?ul d?dact?c.

În f?nal sunt prezentate, intr-o man?era ?ntet?ca, concluz??le s? aprec?er?le f?nale. În inche?ere sunt prezentate b?bl?ograf?a consultata s? anexele.

CAP?TOLUL 1. STRESUL – PROBLEM? ACUT? A OMULU? MODERN

1.1. Del?m?tar? conceptuale. Def?n?t??, abordar? teoret?ce

Nu ex?sta om pe fata pamantulu? care sa nu se confrunte z? de z? cu probleme. Autobuzul care nu v?ne la t?mp, pretur?le care cresc fara opr?re, p?erderea loculu? de munca, examenul sau teza care se aprop?e. Tra?m intr-un secol al v?teze? s? aproape tot?, fara except?e, ne plangem sau d?mpotr?va, bravam cu v?ata stresanta pe care o ducem. Dar, de fapt, ce este stresul?

De or?g?ne engleza, cuvantul stress c?rcumscr?e o ser?e de substant?ve inrud?te ca inteles, dar ce au totus? nuante usor d?fer?te: pres?une, apasare, efort, sol?c?tare, tens?une, constrangere, incordare nervoasa. În l?mba romana, termenul de stres a fost preluat ?n?t?al cu ortograf?a d?n l?mba engleza (stress) pentru ca, ma? apo?, ortograf?a sa f?e adaptata, cu un s?ngur "s"(stres) atunc? cand au aparut der?vatele adject?vale (stresant), substant?vale (stresor) s? verbale (a stresa).

D?ct?onarul Expl?cat?v Al L?mb?? Romane (2002) cont?ne cuvantul stres s? d?n punct de vedere et?molog?c, stres desemneaza incordare, pres?une, apasare, tens?une, efort, sol?c?tare, povara.

În Angl?a, in secolul al XV??-lea, stres insemna stare de depres?e in raport cu opr?marea sau dur?tatea, cu pr?vat?un?le, oboseala s?, intr-un sens ma? general, advers?tatea v?et??.

Ma? tarz?u, in secolul al X?X-lea, apare not?unea conform care?a, cond?t??le de v?ata agres?ve (stress) pot antrena sufer?nte f?z?ce sau mentale (stra?n).

În anul 1872, Darw?n publ?ca "teor?a evolut?e?". În op?n?a sa, fr?ca, o caracter?st?ca permanenta a omulu? s? a an?malulu?, are rolul de a mob?l?za organ?smul pentru a face fata per?colulu?. El numeste nu numa? emot?a, c? s? actul emot?onal ce are loc in fata une? s?tuat?? de urgenta: "fuga sau lupta".( Blandul,V.C.,2012,p,52)

O alta f?gura marcanta a acestu? secol este W?ll?am James care, in anul 1884, pune intrebarea "Ce este emot?a ?", ?ar in 1890 is? publ?ca "tratatul de ps?holog?e" s? anunta ca procesul ps?h?c este secundar procesulu? f?z?c. W?ll?am James acorda o mare ?mportanta autoevaluar?? percept?ve, reluata in ps?holog?a cogn?t?va.

În anul 1914, Walter Bradford Cannon, unul d?ntre ce? ma? mar? f?z?olog? d?n Amer?ca de Nord, profesor la Harvard, in lucrar?le sale fundamentale pr?v?nd emot?a, foloseste termenul de stres, ma? inta?, in sens f?z?olog?c. În anul 1928, el da acestu? termen s? un sens ps?holog?c, atunc? cind ment?oneaza rolul factorulu? emot?onal in evolut?a bol?lor. ?med?at dupa aceasta, Cannon subl?n?aza legatura d?recta d?ntre react?a organ?ca s? react?a comportamentala de fuga sau de lupta in fata unu? per?col neasteptat, completand, astfel, teor?a lu? Darw?n. (Marga, 1997, pag. 158)