Pagina documente » Chimie, Biologie, Agronomie » Cercetari cu privire la fortarea narciselor

Despre lucrare

lucrare-licenta-cercetari-cu-privire-la-fortarea-narciselor
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-cercetari-cu-privire-la-fortarea-narciselor


Cuprins

CUPRINS
pag.
INTRODUCERE
4
CAP. I - IMPORTANTA SI LOCUL PLANTELOR BULBOASE iN
SORTIMENTUL FLORICOL

7
CAP. II - CARACTERELE MORFOLOGICE SI BIOLOGICE ALE
PLANTELOR DE NARCISA
II.1. Sistematica plantei
II.2. Structura bulbului
II.3. Cresterea si dezvoltarea
II.4. Sortimentul de specii si cultivaruri
II.5. Metode de inmultire a narciselor
II.6. Conditiile ecologice , factori determinanti in cresterea si
dezvoltarea normala a plantelor

10
10
14
18
21
24
30
CAP. III - BOLILE SI DAUNATORII NARCISELOR
III.1. Bolile si combaterea lor
III.2. Daunatorii si combaterea lor
III.3. Tulburarile fiziologice la narcise
34
34
37
39
CAP. IV - ASPECTE DE TEHNOLOGIE iN CiMP SI CULTURA LA
GHIVECE
IV.1. Cultura in conditii naturale
IV.2. Cultura fortata a narciselor

42
42
50
CAP. V - CERCETARI PROPRII CU PRIVIRE LA FORTAREA
NARCISELOR iN CONDITII DE REFRIGERARE SI UMBRAR
V.1. Materialul folosit la experienta
V.2. Metode de lucru
V.3. Variante experimentale
V.4. Rezultatele cercetarii
V.5. Scopul si obiectivele cercetarii

54
54
55
57
58
77
CAP. VI - CONCLUZII SI RECOMANDARI
78
CUPRINS

INTRODUCERE 4
CAP. I – IMPORTANŢA ŞI LOCUL PLANTELOR BULBOASE ÎN
SORTIMENTUL FLORICOL

CAP. II – CARACTERELE MORFOLOGICE ŞI BIOLOGICE ALE
PLANTELOR DE NARCISĂ
II.1. Sistematica plantei
II.2. Structura bulbului
II.3. Creşterea şi dezvoltarea
II.4. Sortimentul de specii şi cultivaruri
II.5. Metode de înmulţire a narciselor
II.6. Condiţiile ecologice , factori determinanţi în creşterea şi
dezvoltarea normală a plantelor

CAP. III – BOLILE ŞI DĂUNĂTORII NARCISELOR
III.1. Bolile şi combaterea lor
III.2. Dăunătorii şi combaterea lor
III.3. Tulburările fiziologice la narcise 34

CAP. IV – ASPECTE DE TEHNOLOGIE ÎN CÂMP ŞI CULTURA LA
GHIVECE
IV.1. Cultura în condiţii naturale
IV.2. Cultura forţată a narciselor

CAP. V – CERCETĂRI PROPRII CU PRIVIRE LA FORŢAREA
NARCISELOR ÎN CONDIŢII DE REFRIGERARE ŞI UMBRAR
V.1. Materialul folosit la experienţă
V.2. Metode de lucru
V.3. Variante experimentale
V.4. Rezultatele cercetării
V.5. Scopul şi obiectivele cercetării

CAP. VI – CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI


EXTRAS DIN DOCUMENT

?INTRODUCERE

ISTORIA NARCISELOR SI LOCUL OCUPAT DE ACESTEA ÎN SORTIMENTUL FLORICOL

Cea mai cunoscuta legenda a originilor narciselor este cea realizata de Ovidiu in “ Metamorfoze “ .

Narcissus , fiul regelui Ophius si al nimfei Ziriope , era un tanar frumos care desi iubit de multe fete tinere si de nimfe , dispretuia dragostea .

Drept pedeapsa , Afrodita l-a facut sa se uite odata intr-o fantana si vazandu-si chipul in apa , sa se indragosteasca de propria-i infatisare .

Cucerit de imaginea tanarului frumos pe care-l vedea , dar pe care nu-l putea atinge , Narcissus s-a stins in cele din urma de durere .

Nimfele ii pregatira tanarului mormantul dar cand se dusera sa-i ridice trupul , nu-l mai gasira . Pe locul unde se lasase in iarba capul lui Narcissus , rasarise o floare alba si inmiresmata care a primit numele de “ Narcissus “ ( narcisa ) .

Unii scriitori antici considera ca numele narciselor ar avea alta origine : Pliniu sustine ca denumirea vine de la numele grecesc “ narce “ care insemna “ narcotic “ si se referea la parfumul florilor .

În mitologie , aceste plante erau consacrate “ Furiilor “ , care foloseau narcisele pentru a-i ului pe cei care doreau sa-i pedepseasca .

Alti scriitori antici pretind ca parfumul florilor provocau halucinatii .

Homer a fost primul care se referea la efectul narcotic al narciselor, iar Sofocles cunostea de asemenea acest efect .

O alta descriere a originii narcisei este urmatoarea :

“ La porunca lui Zeus si pentru a-l incanta pe Pluto cel ce totdeauna bine intampina Pamantul a facut sa creasca narcisa , frumoasa ca o fecioara cu fata de om . Minunata era aceasta floare . Toti cei care o vedeau , atat oamenii muritori cat si zeii a caror viata este vesnica ramaneau in extaz “ .

Vechii greci foloseau “ Floarea Persefonei “ ca un motiv in diferite forme ale artei .

Despre narcise profetul Mahomed a spus : “ painea este hrana pentru organism , dar narcisele sunt hrana sufletului “ .

De-a lungul timpului , narciselor li s-au dat diferite nume . Astfel , in Anglia se mai numeau “ crinul din postul Pastelui “ ( Lent Liris ) , deoarece narcisele infloresc in aceasta perioada sau “ florile potir “ ( Chalice flower ) deoarece corola florilor aminteste de cupele folosite pentru vinul sacru .

De secole aceasta floare a fost cantata de poeti printre care Constance , Masefield , Milton , Noyer , Spencer , Shakespeare .

În Anglia , Germania si Olanda se foloseste frecvent sinonimul “ daffodils “ care defineste narcisele galbene tip trompeta .

În America este folosit termenul “ jonquil “ tot pentru narcisele galbene tip trompeta .

Si in tara noastra narcisele sunt raspandite si cultivate in toate gradinile . Ele sunt numite “ Zarnacadele “ in Ardeal , caprine salbatice , fulie , rosculete , stanjenite in jurul Brasovului sau “ ghiocei “ denumire data in special narciselor galbene de tip trompeta .

Specia cea mai raspandita in tara noastra este N . Poeticus si subspecia Stelaris si creste spontan in peste 150 de locuri , cel mai cunoscut fiind Dumbrava Vadului de langa Secaria ( jud. Brasov ) unde poiana ocupa o suprafata de 391,5 ha , fiind considerata totodata si cea mai mare poiana .

Localnicii spun ca ele au aparut dupa taierea padurilor de stejar intre cele doua razboaie mondiale .

Exista si o poveste legata de locul aparitiei primei narcise .

“ Pe paraul Secaria la podul din capatul din sus al satului Vad , in ziua nuntii fetei preotului din sat , in timp ce alaiul trecea podul , acesta a cedat si mireasa a cazut in apa si s-a inecat . Fiind o fata curata , Dumnezeu a zamislit din trupul ei o floare alba si parfumata , mangaind astfel sufletul parintilor “ .

Desi cultivarea narciselor a inceput serios doar de circa 150 de ani , ele au fost cultivate si cunoscute cu mult inainte .

Astfel , in 1548 se cultivau peste 24 de specii , in 1620 numarul lor era de 100 , in 1907 a ajuns la peste 1400 de varietati , iar in 1948 se cunosteau circa 8000 de varietati .

În prezent sunt inregistrate peste 1200 de cultivaruri , iar interesul privind cultivarea si introducerea de noi forme si culori este tot mai mare .

În prezent Olanda detine monopolul producerii bulbilor de lalele , narcise si zambile .

Anual la Kenkenhof din martie pana in mai se deschide o expozitie destinata bulboaselor de primavara .

Plantele sunt aduse in containere si in timpul celor 3 luni sunt prezentate sute de soiuri de bulboase .

Astfel de expozitii se organizeaza in Anglia si Germania . Si in tara noastra la Pitesti in luna aprilie are loc “ Simfonia lalelelor “ expozitia cea mai cunoscuta destinata in principal florilor de primavara .

CAPITOLUL I

IMPORTANTA SI LOCUL PLANTELOR BULBOASE ÎN SORTIMENTUL FLORICOL

În Olanda , cunoscuta tara a florilor in general si in special a lalelelor , bulboasele s-au cultivat ca o noutate incepand cu secolul al XVI - lea , ca acum , in secolul al XX -lea , sa constituie o sursa de venit considerabila : cultivatorii olandezi ofera astazi 800 de varietati de lalele si 40 varietati de alte bulboase ( zambile , narcise , gladiole ) .

Sunt plante ce se forteaza foarte bine in numai 20 - 30 de zile , obtinandu-se flori ce amintesc de primavara in anotimpul alb si inghetat al iernii .

De asemenea , plantele in primavara , pe un fond verde de gazon dau unei gradini un farmec de pajiste naturala .

Merita subliniat faptul ca bulboasele ocupa locul central intr-o gradina, apoi farmecul deosebit ce-l confera peisajul in combinatie cu florile anuale si perene , ele avand in ciuda frumusetii si diversitatii lor coloristice , o perioada scurta de inflorire .

În acest caz se cunosc cateva combinatii clasice de narcise galbene cu pansele care prin contrastul de culoare si inaltime , satisfac orice exigente , intrucat plantarea acestora sub arbori cu frunze cazatoare face ca narcisele sa beneficieze de soare primavara , inainte de infrunzirea copacilor , iar panselele sa fie protejate toamna , de umbra copacilor .

Un succes deosebit il are plantarea de insule de narcise galbene intr-o mare de Myosotis , covoare albastre de zambile sub arbusti de Forsythia , zambile albe , roz , sau bleu sub un migdal pitic inflorit , Galanthus , Scilla sibirica ( albastra ) cu anemone interplantat cu violete .

La aceste plante bulbul adevarat este o tulpina subterana , scurta , inconjurata de frunze carnoase , la a caror subsuoara se gasesc muguri axilari din care apar noi bulbi .

Plantele bulboase sunt usor de cultivat .

Înmultirea lor se realizeaza pe cale vegetativa sau unele foarte rar prin seminte si atunci inmultirea dureaza de la 8 luni la 4-6 ani in functie de specie .

Plantarea se face in toamna , in asa fel incat sa se poata inradacina inainte de venirea gerurilor , iar in primavara sa se obtina plante inflorite .

Adancimea de plantare a bulbilor are o mare importanta pentru pornirea radacinilor : se vor aseza la o adancime de aproximativ 3 ori fata de diametrul lor .