Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

CUPRINS
Introducere.............
Capitolul I.............
1. Discreditarea liderilor. Delimitari conceptuale ....5
1.1 Delimitari teoretice. Evolutia actiunilor de discreditare...........5
1.2 Discreditarea liderilor in acceptiunea diferitilor autori............7
1.3 Locul discreditarii in cadrul actiunilor psihologice.12
1.4 Razboi imagologic, rasturnare imagologica.............13
2. Demonizarea (satanizarea) liderilor.....18
3. Principalele teme de discreditare..........20
3.1 Mizerabilul....20
3.2 .Marioneta.....21
3.3 Tradatorul dintotdeauna........ 23
3.4 Incendiatorul Europei............. 24
3.5 Monopolist, terorist.. 24
3.6 Stalinist, nebun, evreu........... 24
3.7 Dezorientat 25
4. Suporturile discreditarii.....25
4.1.1 Documente false...... 26
4.1.2 Zvonuri si insinuari calomnioase......... 27
4.1.3 Minciuna 34
Capitolul II Studiu comparativ privind discreditarea liderilor in conflictele contemporane
1. Primul razboi mondial (1914-1918).............. 35
2. Al doilea razboi mondial (1939-1945)......... 36
3. Coreea (1950-1953)....38
4. Vietnam (1964-1973)........ 38
5. Panama (1989)........pag . 39
6. Rominia (1989)......pag . 40
7. Golful Persic (1990-1991)......pag . 43
8. Bosnia (1992)..........pag . 46
9. Somalia (1992)........pag . 47
10. Haiti (1994)............pag . 48
11. Kosovo (1999)........pag . 49
12. Afganistan (2001)...pag . 51
13. Irak (2003)...pag .
Concluzii si propuneri.......
Note..
Bibliografie.......
Anexe

Alte date

?Discreditarea liderilor, procedeu de baza in influentarea psihologica a inamicului?

INTRODUCERE

Tot mai nou razboiul, in varianta sa traditionala (confruntarea armata) este perceput ca foarte scump, imoral si ilegal, forma extrema si ultima ratio regis prin care un conflict poate fi solutionat. Acesta este si motivul pentru care infruntarile armate ale ultimelor decenii au fost precedate, aproape fara exceptie, de un crunt razboi imagologic, care a implicat inregimentarea si delimitarea viitorilor inamici de pe campul de lupta, demonizarea liderului inamic incepand cu mult inainte de confruntarea armata propriu-zisa. Componenta majora a acestei revolutii imagologice este afirmarea dimensiunii psihologice a conflictelor, avand ca vectori purtatori informatia si imaginea, iar ca reflex conceptual razboiul psihologic, razboiul special, razboiul imagologic, tot atatea denumiri greu de prins in tiparele anterioare.

Lucrarea de fata isi focalizeaza atentia in mod special asupra conflictelor care au marcat istoria omenirii in ultimul secol, Cele Doua Razboaie Mondiale, Coreea, Vietnam, Panama, Revolutia Romana, Razboiul din Golf, Bosnia, Haiti, Iugoslavia, Irak, indeosebi prin prezentarea rasturnarilor imagologice realizate in dauna principalilor lideri.

Razboiul imagologic explica o realitate a zilelor noastre: intr-un conflict desfasurat in sfera de influenta occidentala defaimarea continua a personalitatilor, comandamentelor, guvernelor, sunt modalitatile de baza prin care se asigura succesul actiunilor psihologice. Interesul american in Panama sau Haiti a fost explicat printr-o campanie denigratoare liderilor, care a justificat astfel interventia armata. Pentru atacarea Iugoslaviei, Milosevici si Serbia au fost demonizati laolalta, sarbii prezentati intr-un mod simplist ca rai si brutali, iar albanezii ca buni si blanzi. Cei care au sustinut aceasta campanie demonizatoare nu s-au putut desprinde de formula initiala si au urmat un trend obligatoriu ascendent si din ce in ce mai elaborat in aceeasi directie; altfel existand pericolul propriei lor discreditari.

Vectorii de propaganda s-au inscris in perimetrul aceleiasi idei-simbol, care a fost deja diseminata in randul opiniei publice mondiale, suferind o continua dezvoltare, de la afisele, ziarele, anunturile, zvonurile controlate prezente in Primul Razboi Mondial, culminand in zilele noastre cu afirmarea Internetului ca ultim star al propagandei de razboi.

Sunt greu de imaginat contraofensivele mediatice, sau rasturnarile de imagine la nivel global pentru reabilitarea unui Saddam Hussein sau Slobodan Milosevici. S-au inregistrat, totusi, si exceptii notabile; cea mai cunoscuta dintre ele, Revolutia Romana, care a suportat o spectaculoasa si zgomotoasa rasturnare de imagine, de la sublim la abjectie, fiind citat constant in literatura de specialitate ca un studiu de caz tipic privind manipularea si dezinformarea la scara mondiala.

Consideram ca tocmai evolutia razboiului modern si diversificarea metodelor de influentare psihologica, escaladarea si intensificarea actiunilor denigratoare prezente in ultimele conflicte multiplica intrebarile ce se impun si posibilele raspunsuri.

Asadar, este oare posibila o stricta delimitare a procedeului de discreditare in cadrul actiunilor razboiului psihologic, imagologic, special, mediatic, in contextul exploziei informationale, mediatice, cultural-simbolice, si a noilor strategii de ducere a razboiului modern ?

Se poate renunta oare la atacarea elitei adverse pierzand astfel, cu buna stiinta, una din tintele razboiului psihologic ?

Este indicat ca discreditarea liderilor, in lipsa dovezilor necesare, sa se realizeze pe „fabricarea dosarului” respectivului, in virtutea faptului ca „adevarul a fost nu o singura data sacrificat in numele, asa-numitului, interes national” ?

În urma analizei intreprinse asupra acestui tip de actiuni pot fi desprinse eventualele observatii privitoare la incadrarea intr-un scenariu (actiuni tipar) pe baza caruia sa se poata trasa o curba a actiunilor de influentare ?

La toate aceste intrebari lucrarea de fata, prin partea teoretica, cat si prin studiul comparativ din finalul lucrarii, incearca sa le dea raspunsuri concrete, care vor ajuta la o mai buna intelegere si combatere a fenomenului studiat.

CAPITOLUL I DISCREDITAREA LIDERILOR. DELIMIT?RI CONCEPTUALE

1.1 DELIMIT?RI TEORETICE. EVOLUTIA ACTIUNILOR DE DISCREDITARE

Popularitatea este modul de fi al oricarui lider ; este recunoasterea comuna, cea mai unanim posibila, care il face real. O folosire prea vizibila a constrangerii il face sa basculeze catre statutul defaimat de dictator. A mentine aceasta popularitate este, esentialul preocuparii oricarui lider. Eroul pe care multimea l-a aclamat in ajun este dispretuit de a 2-a zi. Reactia va fi cu atat mai vie cu cat prestigiul a fost mai mare. Prestigiul pierdut de insucces se pierde imediat; discutiile il pot de asemenea deteriora, dar intr-un ritm mai lent. Acest procedeu are totusi un efect foarte sigur. Un prestigiu pus in discutie nu mai este prestigiu. Am vazut, in zilele noastre, cum legenda unuia din cei mai mari eroi ai istoriei s-a modificat de mai multe ori in mai putin de 50 de ani. Sub Bourboni, Napoleon, devenise un soi de personaj idilic, filantrop si liberal, prieten al celor umili, care, dupa spusa poetilor, i-au pastrat multa vreme in bordeie amintirea. Treizeci de ani mai tarziu, blajinul erou devenise un despot sangeros, uzurpator al puterii si al libertatii, care jertfise 3 milioane de oameni doar pentru propria-i ambitie. Astazi inca, legenda se transforma.