Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

CUPRINS
CAPITOLUL I 2
ANATOMIA INTESTINULUI GROS 2
GENERALITATI 2
1) DIVIZIUNILE INTESTINULUI GROS 2
2) MORFOLOGIA INTESTINULUI GROS 3
3) CONSTITUTIA INTESTINULUI GROS 3
4) VASCULARIZATIA INTESTINULUI GROS 3
5) INERVATIA INTESTINULUI GROS 5
6) RECTUL 5
7) RAPORTURILE INTESTINULUI GROS CU ORGANELE INVECINATE 6
CAPITOLUL II 8
FIZIOLOGIA INTESTINULUI GROS 8
1) SECRETIA INTESTINALA. REGLAREA SECRETIEI INTESTINULUI GROS 8
2) MOTILITATEA INTESTINULUI GROS 10
CAPITOLUL III 12
DEFINITII SI TERMINOLOGIE 12
CAPITOLUL IV 13
EPIDEMIOLOGIE 13
CAPITOLUL V 15
ETIOPATOGENIE 15
1) CARCINOGENEZA 15
2) TEORIA MULTISTADIALA ACTUALA A CORCINOGENEZEI 16
3) CLASIFICAREA CANCERULUI COLORECTAL DIN PUNCT DE VEDERE ETIOPATOGENIC 17
CAPITOLUL VI 20
MORFOPATOLOGIA CANCERULUI RECTOCOLONIC 20
1) ADENOMUL 20
2) TUMORILE EPITELIALE MALIGNE ALE INTESTINULUI GROS 21
3) TUMORI ALE TESUTULUI LIMFOID CU LOCALIZARE COLONORECTALA 24
4) TUMORI MALIGNE DE ORIGINE MEZENCHIMALA (SARCOAME) ALE INTESTINULUI GROS 24
5) DISEMINAREA CANCERULUI COLORECTAL 24
CAPITOLUL VII 24
STADIALIZARE SI PRONOSTIC.BOALA METASTATICA, SCREENING 24
1) STADIALIZAREA CHIRURGICAL PATOLOGICA 24
2) CLASIFICAREA TNM 25
3) FACTORI DE PROGNOSTIC 26
4) BOALA METASTATICA, SCREENING............
CAPITOLUL VIII 26
DIAGNOSTICUL CLINIC 26
1) CANCERUL DE COLON NECOMPLICAT 26
2) CANCERUL DE COLON COMPICAT 28
CAPITOLUL IX 30
EXPLORARI DIAGNOSTICE 30
1) EXPLORARI DESTINATE DIAGNOSTICULUI TUMORII PREVENTIVE 30
2) EXPLORARI DESTINATE STADIALIZARII 30
CAPITOLUL X 32
TRATAMENT 32
1) TRATAMETUL CANCERULUI COLONIC IN STADII CURABILE 32
2) TRATAMENTUL CANCERULUI RECTAL IN STADII CURABILE 36
3) TRATAMENTUL CANCERULUI RECTOCOLONIC METASTATIC 38

Alte date

?CAPITOLUL I

ANATOMIA INTESTINULUI GROS

Intestinul gros reprezinta ultima parte a tubului digestiv fiind format din: cec, colon si rect. El incepe in fosa iliaca dreapta unde se termina ileonul si se intinde pana la anus, avand in medie o lungime de 1,60-1,70 metri.

În capitolul ce urmeaza vom insista in special asupra unor aspecte de anatomie chirurgicala ale cecului, colonului si rectului, a caror patologie tumorala maligna constituie subiectul acestei lucrari.

GENERALIT?TI

1) DIVIZIUNILE INTESTINULUI GROS

Anatomo-topografic se deosebesc urmatoarele portiuni :

- ceco-apendicele

- colonul ascendent

- unghiul hepatic al colonului

- colonul transvers

- unghiul splenic al colonului

- colonul descendent

- colonul ileo-pelvin sau sigmoidian

- rectul

Anatomo-chirurgical se disting patru segmente:

- colonul drept, format din cec, colon ascendent si jumatate din colonul

transvers;

- colonul stang, alcatuit din jumatatea stanga a colonului transvers si colonul

descendent;

- colonul ileo-pelvin;

- rectul.

Din punctul de vedere al mobilitatii, exista doua diviziuni :

- intestinul gros fix : colonul ascendent, colonul descendent si rectul;

- intestinul gros mobil : cecul, colonul transvers si colonul sigmoidian.

În manevrele de decolare ale acestor segmente colonice fixe, in vederea unor colectomii nu trebuie pierdute din vedere raporturile posterioare cu ureterele si vasele iliace precum si cu duodenul, in cazul segmentului ascendent al colonului, care in conditii patologice, pot fi aderente la colon, existand riscul lezarii lor.

2) MORFOLOGIA INTESTINULUI GROS

Intestinul gros are forma literei « U » , cu concavitatea inferioara. Masoara 1,20-1,80 metri, cu variatii foarte mari, circumferinta variind intre 14-28 centimetri.

Conformatia exterioara :

- bandelete- panglici musculare care pornesc de la nivelul apendicelui vermiform, fiind in numar de trei la nivelului colonului ascendent, transvers si descendent, doua la nivelul colonului sigmoid si se transforma in tunica musculara la nivelul rectului;

- boseluri si santuri care diminua dinspre cec spre colonul pelvin;

- apendice epiploice, avand vase proprii sau mascand uneori vasele colice, care trebuie evitate.

Conformatia interioara :

- boselurile de la suprafata devin „cavitati ampulare",

- santurile devin „plici falciforme”.

3) CONSTITUTIA INTESTINULUI GROS

Peretele intestinului gros prezinta patru tunici suprapuse de la suprafata spre profunzime : seroasa, musculara, submucoasa si mucoasa.

Astfel :

- tunica seroasa este formata din peritoneu;

- tunica musculara cuprinde fibre dispuse in doua straturi, longitudinal si circular. Fibrele longitudinale formeaza teniile musculare care sunt destul de groase, pe ele efectuandu-se suturile chirurgicale iar fibrele circulare formeaza in anumite zone sfinctere vizibile la radioscopia cu bariu.

- tunica submucoasa contine o retea densa de fibre conjunctive, fiind astfel cel mai rezistent strat la efectuarea suturilor;

-tunica mucoasa este neteda secretand mucus si avand o mare capacitate de absorbtie.

4) VASCULARIZATIA INTESTINULUI GROS