Pagina documente » Medicina » Ingrijirea pacientelor cu iminenta de avort

Cuprins

lucrare-licenta-ingrijirea-pacientelor-cu-iminenta-de-avort
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-ingrijirea-pacientelor-cu-iminenta-de-avort


Extras din document

Alte date

?

CAPITOLUL I

1. ANATOMIA SI FIZIOLOGIA ORGANELOR GENITALE FEMININE

Aparatul genital se compune din organe genitale externe, organe genitale interne si glande anexe.

Sistemul reproducator la femeie, spre deosebire de cel al barbatului, prezinta modificari structurale ciclice, care coincid cu fazele ciclului menstrual, la randul sau dependent hormonal (estrogeni, progesteroni).

1.1. Organele genitale externe (vulva)

Organele genitale externe cuprind:

- muntele lui Venus

- formatiile labiale si organele erectile, constituite din:

- bulbii vestibulatori;

- clitoris;

- corpusculii tactili speciali ai labiilor mici

1. Muntele lui Venus (penilul) este o proeminenta triunghiulara cu varful in jos si baza in sus. Este situat inaintea simfizei pubiene, deasupra labiilor mari, iar de la pubertate se acopera cu par mai gros, spiralat, care se continua numai pe fata laterala a labiilor mari, oprindu-se la comisura posterioara a acestora.

Subtegumentar se afla tesut adipos. Prezinta o sensibilitate crescuta, ce ii confera un caracter erogen.

2. Formatiile labiale sunt plici tegumentare ce delimiteaza despicatura vulvara. Dupa dimensiuni se impart in labii mari si labii mici.

Labiile mari sunt doua pliuri cutanate situate sub muntele lui Venus, in partea perineului anterior. Sub tesutul cu par se gasesc glande sebacee si sudoripare, tesut fibroelastic, plin de grasime, vase si nervi.

Anterior se unesc in comisura labiala anterioara, iar posterior in comisura labiala posterioara, nefiind unite si terminandu-se aproape una de alta.

Comisura anterioara se continua cu muntele lui Venus, iar comisura posterioara se afla in apropierea orificiului anal. Labiile sunt despartite printr-un spatiu stramt (vestibul vaginal), care da spre orificiul vaginal si apoi spre vagin.

Labiile mici (nimfele) sunt doua pliuri cutanate mici, care se intind de la clitoris oblic in jos, inauntrul labiilor mari, sunt de culoare rosie-rozata sau bruna.

Împreuna cu labiile mari delimiteaza vestibulul vaginal. Labiile mici contin glande sebacee si corpusculi tactili speciali, asa-numiti „ai voluptatii”.

Pe mucoasa labiilor se gaseste un numar mare de glande care secreta mucus, care alaturi de secretia glandelor anexe lubrefiaza suprafata labiilor si vaginului, avand rol important in realizarea actului sexual.

Anterior, labiile se unesc formand comisura anterioara Sub comisura se gasesc preputul clitoridian si clitorisul, iar sub acesta fraul clitoridian.

Vestibulul vaginal este o zona triunghiulara in care se gasesc clitorisul, meatul urinar si glandele periuretrale.

Himenul este o membrana fibro-elastica, slab vascularizata. care obtureaza intrarea in vagin. Se identifica mai multe tipuri de himen: inelar, semilunar, bilobat, imperforat, hiperperforat, cu sept, ciuruit (clibiform) etc.

Himenul prezinta un orificiu pentru scurgerea sangelui menstrual.

3. Organele erectile ale vulvei, prin structura si functionalitatea lor, participa la crearea voluptatii in actul sexual. Sunt reprezentate de clitoris, corpusculii tactili speciali ai labiilor mici si bulbii vestibulari.

Clitorisul este un organ impar, median, corespondentul penisului, situat in parlea anterioara a vulvei, inapoia comisurii anterioare a labiilor. Lungimea sa este in general de 5-7 cm; 2-3 cm pentru radacina, 2-3 cm pentru corp si 1 cm pentru gland.

Este format din doi corpi cavernosi, cu volum redus. inveliti intr-o membrana fibroelastica. Corpul in structura sa are doi corpusculi mici (muschii erectori ai clitorisului). Pe gland se gasesc cateva glande sebacee care fabrica smegma clitoridiana.

Bulbii vestibulari se gasesc la baza si in grosimea labiilor mari. Au o lungime de aproximativ 4 cm si 1-2 cm latime. Cei doi bulbi se unesc prin extremitatile anterioare pe dinaintea uretrei, luand aspectul general de potcoava cu concavitatea spre exterior.

Extremitatile lor posterioare, mai voluminoase, contribuie in erectie, alaturi de muschiul constrictor al vaginului, la ingustarea ostiului vaginal si exprimarea glandelor Bartholin tesutul erectil este legat de cel al clitorisului.

Din punct de vedere fiziologic, vulva in totalitate protejeaza actul mictiunii, labiile dirijand jetul urinar. In actul sexual labiile constituie o prelungire a canalului vaginal. Vulva poate avea mai multe pozitii: anterioara (aproximativ la 80Î din femei), verticala vulva fiind vizibila in intregime; posterioara, vulva fiind ascunsa intre coapse.

1.2. Organele genitale interne

Organele genitale interne cuprind; vaginul, uterul, trompele uterine si ovarele, intre care exista o stransa corelatie fiziologica. Ele ocupa cea mai mare parte a pelvisului (micului bazin), strabatand perineul pana la vulva.

Vaiginul este un organ musculo-membranos, care uneste organele genitale externe cu organele genitale interne, Cavitatea vaginala este virtuala.

El este cilindric, turtit antero-posterior, impar si median. Se insereaza pe colul uterin. mai sus de orificiul extern al acestuia, formand in jurul colului fundurile de sac vaginale anterior, doua laterale si unul posterior, mai profund. Vaginul este oblic in jos si inainte.

Peretele sau anterior vin in raport cu uretra si vezica urinara, iar peretele posterior cu rectul si excavatia recto-uterina (Douglas).

În jos vaginul se termina la vulva de care este separat prin himen.

Ca structura, prezinta o mucoasa dublata de tesut conjunctiv si fibre musculare. Structura mucoasei se modifica sub influenta hormonala.

Vaginul are lungimea de aproximativ 3 cm la nou-nascuta, la pubertate 6 cm si 7-8 cm la adulta, grosimea fiind de 2,5 cm. Dimensiunile lui difera de la 4-14 cm.

Secretiile vaginale au un rol important in realizarea nu numai a actului sexual, dar si pentru stabilirea unui pH vaginal favorabil mobilitatii spermatozoizilor si apararii contra agentilor patogeni.