Pagina documente » Stiinte Economice » Istoria economiei in Romania

Despre lucrare

lucrare-licenta-istoria-economiei-in-romania
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-istoria-economiei-in-romania


Cuprins

Cuprins
BANCA NATIONALA A ROMiNIEI iN PERIOADA 1877-1918
ECONOMIA ROMiNIEI iN PERIOADA DINTRE CELE DOUA RAZBOAIE MONDIALE
1.1 CONSECINTE ALE PRIMULUI RAZBOI MONDIAL
1.2 ECONOMIA ROMiNIEI iN PERIOADA 1921-1939.
1.2.1 Agricultura
1.2.2 Industria
1.2.3 Transporturi
1.2.4 Finante. Circulatia monetara si Banca Nationala a Rominiei.
COMERTUL INTERN AL ROMiNIEI iN PERIOADA 1930-1939
Comertul interior.
COMERTUL EXTERN AL ROMiNIEI iN PERIOADA 1930-1939
EVOLUTIA AGRICULTURI iN PRINCIPATE iN PERIOADA 1877-1918

EXTRAS DIN DOCUMENT

?BANCA NATIONAL? A ROMÂNIEI ÎN PERIOADA 1877-1918

Amplificarea si diversificarea productiei si circulatiei de marfuri si accelerarea evolutiei pe cale moderna a economiei romanesti in general, au determinat preocupari sustinute din partea oficialitatilor si a economistilor pentru instituirea unui sistem bancar, inclusiv pentru infiintarea unei banci centrale de emisiuni, care sa faciliteze derularea tranzactiilor comerciale si industriale, miscarea activitati economice s.a.

În aprilie 1880, Parlmentul Romaniei adopta Legea pentru infiintarea unei banci de scont si circulatie, care constituie actul de nastere a Bancii Nationale a Romaniei, institutie care isi incepe activitatea la 1 decembrie 1880 si care reprezinta un moment crucial in constructia sistemului bancar si de credit modern din Romania.

Potrivit statului si legii de functionare, redactate de Eugeniu Carada inca din 1879, Banca Nationala cumula doua functii, intrucat ea era banca unica de emisiune si banca comerciala centrala, functii prin care a avut un rol important in intemeierea sistemului bancar modern, fiind nucleul acestuia. În momentul fondarii, Banca Nationala a fost conceputa ca o banca mixta de stat si particulara. Ea are o societate anonima pe actiuni cu un capital subscris de 30 milioane lei la care statul participa cu o treime si particularii cu doua treimi, prin subscriptie publica. Din capital subscris 12 milioane trebuia depuse la infiintare, erau deci, capital varsat, iar restul urma sa se constituie in mod treptat pe masura necesitatilor. Capitalul varsat era impartit in 24.000 de actiuni cu valoarea nominala de 500 lei.

Potrivit legii, B.N.R, avea privilegiul emisiunii monetare pe timp de 20 de ani, care ulterior a fost prelungit.

În acelasi timp, potrivit legii si statutului ei, B.N.R putea sa efectueze urmatoarele operatiuni: sa sconteze efecte de comert cu scadente pana la 100 de zile si prevazute cu 3 semnaturi; sa sconteze bonuri de tezaur, pana la 20% din capital varsat; sa efectueze comert cu aur si argint; sa primeasca bani in cont curent; sa acorde avansuri in cont curent sau cu termene scurte de baza de efecte publice sau titluri garantate de stat; sa efectueze oficiul de casierie pentru stat.

Potrivit legii, B.N.R avea privilegiul emisiunii monetare pe timp de 20 de ani, care ulterior a fost prelungit.

În acelasi timp potrivit legii si statutului ei, B.N.R putea sa efectueze urmatoarele operatiunii: sa sconteze efecte de comert cu scadente pana la 100 de zile si prevazute cu 3 semnaturi; sa sconteze bonuri de tezaur, pana la 20% din capitalul varsat; sa efectueze comert cu aur si argint; sa primeasca in depozit metale pretioase; sa primeasca sume se bani in cont curent; sa acorde avansuri in cont curent sau cu termene scurte pe baza de efecte publice sau titluri garantate de stat; sa efectueze oficiul de casierie pentru stat.

Conducerea B.N.R era asigurata de guvernatorul bancii, numit de guvern, pe 5 ani, care trebuia sa detina minimum 40 de actiuni ale bancii, 6 directori, din care 2 numiti de stat si 4 alesi de Adunarea generala a actionarilor, fiecare trebuind sa posede minimum 20 de actiuni ale bancii, 7 cenzori, fiecare trebuind sa aiba minimum 10 actiuni ale bancii. Adunarea generala a actionarilor era alcatuita din cei care detineau un minim de 4 actiuni fiecare, barem care dadea dreptul la un vot. Nimeni nu avea dreptul la mai mult de 10 voturi personal si 10 voturi ca mandatar, oricate actiuni ar fi posedat. Aceasta prevedere viza in primul rand statul, cel mai mare actionar in momentul infiintari B.N.R avea ca scop eliminarea sau limitarea subiectivismelor, a impunerii intereselor celor care dispuneau de un numar mare de actiuni, si conferea bancii rolul conductor in politica monetara si e credit.

Din primul an de functionare B.N.R a deschis sucursale in principalele orase ale tarii, la Braila, Galati, Constanta, Craiova, Iasi, Pitesti, Piatra-Neamt, Roman, Giurgiu s.a.

Înca din primii ani ai functionari, B.N.R a desfasurat o activitate deosebit de profitabila, dovada in acest sens situind-o cresterea continua a ratei anuale a profitului obtinut de banca, de la 18,0% in 1881 la 26,3% in 1891 si la 38,3% in 1900.Cresterea foarte mare a profiturilor a prilejuit actionarilor incasarea unor dividende ridicate. Astfel, dividendul distribuit de B.N.R a crescut si cursurile actiunilor bancii la bursa, acestea inregistrad o crestere de circa 4,8-5,6 ori de la 500.

În lei valoarea nominala la circa 2.400-2.800 lei. De mentionat si faptul ca B.N.R era atunci singura societate pe actiuni din tara car distribuia actionarilor dividende de doua ori pe an.

În 1901 statul se retrage din calitatea de actionar al B.N.R. Potrivit modificarile si completarile aduse, in anul mentionat, legii de constituire a bancii, capitalul acesteia este de 30 de milioane lei, realizat prin subscriptie publica, iar in statutele ei, din acelasi an, nu se mai fac referiri la participarea statului.

În schimbul retragerii din participatie la capitalul bancii si la rezerva metalica a acesteia, statul a primit o despagubire de 148 milioane lei. Vanzarea actiunilor statului s-a facut catre vechii actionari ai B.N.R, acesta devenind astfel o banca cu capital integral privat si care exploata integral monopol de stat, anume emisiunea monetara.

De asemenea, B.N.R a jucat un rol important in instituirea, largirea si consolidarea creditului bancar modern, o conditie a unei cresterii economice sustinute. Asa cum s-a aratat in literatura de specialitate, aparitia Bancii Nationale ca institut de credit a determinat cu timpul scaderea apreciabila a dobanzii curente. Daca inainte de 1880 dobanda ceruta pe piata nu scadea sub 15% cea perceputa de Banca Nationala la creditele ei de scont, taxa scontului, a fost fixata la 5% si a oscilat intre 4 si 6% in primul deceniu de functionare a bancii si intre 5 si 9% in al doilea deceniu, 9% fiind taxa perceputa doar in cursul unei scurte perioade, de cateva luni, in 1899-1900, cand unele fenomene de criza economica s-au manifestat mai puternic. Problema creditului ieftin, care sa faciliteze dezvoltarea productiei si circulatiei de marfuri, statornicirea economiei moderne, crearea unor institutii de credit, a unui sistem bancar au reprezentat una din preocuparile majore ale perioadei la care ne referim.

Pana la Unirea din 1859 si chiar in perioada imediat urmatoare, trebuintele de imprumut ale boierilor, meseriasilor, intreprinzatorilor, atat cati erau, taranilor s.a erau satisfacute de camatari si de zarafi, dar cu dobanzi mari. Potrivit unor date din literatura de specialitate, in ajunul promulgarii Legii rurale din 1864, suma capitalurilor camataresti era de aproximativ 650-700 milioane lei, iar dobanzile se situau, in medie, intre 18-20% si chiar 30-40%. Ca urmare, capitalul camataresc si camataria, care au jucat un rol important in destramarea economiei feudale, au devenit o frana in calea dezvoltarii economiei si se impunea cu deosebita acuitate solutionarea problemei creditului bancar in spiritul modern al epocii.

Ca expresie a intelegeri de catre oameni politici ai timpului si de catre economisti a acestei necesitatii, dupa unirea din 1859 si pana la infiintarea B.N.R, au fost intocmite 18 proiecte, din care 8 initiate de ministrii de finante. Dintre prevederile unui proiect sau ale altuia, retinem cateva, cu titlu de exemplu: crearea unei banci publice de scont si circulatie; infiintarea unei banci de emisiune, scont si depuneri; infiintarea unei administratii generale a creditului, compusa din administratia bancii de scont si circulatiune si administratia bancii funciare; infiintarea Bancii Nationale a Principatelor Unite; infiintarea unei banci care sa aiba privilegiul de emisiune si sa efectueze si operatiuni de scont, depuneri, imprumuturi ipotecare, infiintarea unei banci de scont si de credit funciar; infiintarea unei Bancii Nationale s.a.

N-au intarziat nici fondari de asemenea institutii. Astfel in 1861 este fondata Banca Moldovei rezultata din reorganizarea fostei Banci Nationale a Moldovei, in 1864 Casa de Depuneri si Consemnatiuni; incepand cu 1870 sunt infiintate o serie de cooperative de credit la orase, sub denumirea de „Economia”; in 1870 si 1873 sunt infiintate societati de asigurare, „Dacia” si respectiv „Romania” care vor furniza in 1881; in 1871 este infiintata Societatea Financiara a Romaniei, care a functionat pana in 1876; in 1873 se infiinteaza „Prima societate de credit funciar”; in 1875 „Creditul funciar urban din Bucuresti” si Banca de Bucuresti, care intra in lichidare in 1877; in 1882 „Creditul funciar urban din Iasi” s.a.

Sub autoritatea acestei institutii, in 1900 este creat Creditul judetean si comunal, cu scopul de a stimula dezvoltarea si modernizarea localitatilor urbane, prin efectuarea unor lucrari de iluminat, canalizari, amenajari de drumuri s.a. Acesta acorda comunelor, gospodariilor comunale, imprumuturi pe termen de pana la 40 de ani. Între anii 1900-1915 imprumuturile acordate de Creditul judetean si comunal s-au ridicat la 146 milioane de lei si au contribuit in buna masura la ridicarea nivelului de urbanizare al unora dintre localitatile tarii.

Creditul funciar rural a fost infiintat prin Legea creditului funciar roman, din 6/18 aprilie 1873, si el punea bazele primei institutii moderne de credit din tara noastra. Acorda imprumuturi pe o perioada de 10-60 ani, cu 7% dobanda, in valoare de cel mult 50% din valoarea mosiilor ipotecate. Primul director al acestei institutii a fost omul politic si economist Ion Ghica. Într-un mod similar s-au organizat in 1875 si 1882 Creditele funciare urbane din Bucuresti si Iasi.

În 1893 in locul caselor de credit agricol a fost infiintat Creditul agricol, o banca agricola de stat, cu filiale in toate judetele. Capitalul acestei institutii este asigurat, in totalitate de catre stat, prin reecont la Banca Nationala. Creditul agricol care a functionat pana la 190, acorda credite, pana la 1000lei, in primul rand marilor proprietari funciari, dar si taranilor instariti, pe termen maximum 9 luni, cu o dobanda de 10%.

Cu scopul declarat de ridicare a gospodariei taranesti idee impartasita de cercurile guvernamentale, dar si de o parte a claselor avute, pentru a crea la sate o categorie sociala instarita, independenta si stabila economic, se dezvolta miscarea cooperatista. Aceasta miscare se concretizeaza cu deosebire sub forma cooperativelor de credit. Primele cooperative de credit au fost infiintate in 1891 sub denumirea de banci populare, iar in urmatoarele decenii numarul lor, al membrilor si volumului capitalului varsat au crescut in mod deosebit, asa cum reies din tabelul urmator:

Anul

Banci populare, numar

Membri, numar

Capital varsat, milioane lei

1902

700

56.618

7,2

1910

2.755

51.128

19,6

1914

2.901

584.000

107,3

La sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea sistemul de credit se dezvolta in Romania intr-un ritm foarte rapid. Astfel, numarul bancilor existente a crescut de la 26 in 1900, la 196 (197 dupa unele date), in 1913, iar capitalul subscris de la 80,1 milioane lei la 228.

Bancile comerciale, cu o forta financiara tot mai mare, au ca obiect de activitate acordarea de credite comerciantilor, industriasilor si, in parte, chiar si agricultorilor. Dupa puterea financiara si aria operatiunilor, in literatura de specialitate, bancile respective sunt clasificate in doua mari categorii: banci mici si mijloci, si banci mari.

Astfel potrivit unor date din literatura de specialitate situatia celor doua mari categorii de bancii era, in 1913 urmatoarea:

Anul

Banci numar

Fonduri, milioane lei

Oferta anului

Reducere 2020